DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
"Dar m-am uitat o dată la faţa lui ca de copil..."
27/02/2022
Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, Dolj – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)
PE FRONT
Când s-a întors de pe front
Fratele meu mi-a povestit un episod
Care-mi tot revine în gând
În aceste zile, nu ştiu de ce.
În timpul vreunei ofensive,
Răniţii din primele rânduri
Răsăreau dintre copaci
În balta lor de sânge şi jale,
Ca un fel de pete de licheni,
Arătând direcţia frontului.
Unii erau zdrobiţi rău,
Nu se mai puteau mişca
Ţipau şi cereau apă,
Îşi spuneau adresa
Şi rugau să li se comunice
Împrejurarea tristă.
Alţii, cu arma lângă ei,
Voiau să-şi pună capăt zilelor,
Dar nu mai puteau
Să ajungă la armă.
Auzeai de peste tot
Cum se roagă de soldaţii cenuşii
Încruntaţi pe baionetă
Mergând cu pas hotărât
Şi cu credinţă în Dumnezeu:
“Împuşcă-mă, camarade!”
Se ruga stins muribundul
Şi fratele meu adaugă:
Odată chiar m-am oprit lângă unul
Care zăcea sub un copac
Cu burta zdrobită de un obuz
“Împuşcă-mă, camarade!
Să se termine mai repede.”
Văzând care-i situaţia
Chiar mi-am pregătit arma,
Dar m-am uitat o dată la faţa lui
Ca de copil, ochii noştri s-au întâlnit o clipă
Şi-am luat-o la fugă.
-Te rog,
-Nu pot, camarade, să fiu călăul tău
Lasă, acum vor veni brancardierii
Te vor duce la spital, poate scapi,
Mare e Dumnezeu.
Mă gândesc ce inimă tare
Trebuie să aibă şi Dumnezeu,
Dacă poate vedea atâta durere
La răniţii uitaţi sub copaci.
25.XI.1996
MARIN SORESCU
PUNTEA (ULTIMELE)
Editura CREUZET, 1997
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Corpul omenesc este una cu universul".
19/02/2022
Constantin Brâncuşi
19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, jud. Gorj – 16 martie 1957, Paris
“Cu toate acestea”, insistă Constantin, “foarte puţini oameni îşi dau seama că există şi alte forme de conştiinţă. În jurul nostru, separate doar de o pânză subţire, operează alte sfere ale existenţei. Câţi dintre noi ne dăm seama de existenţa lor? Nu avem acces în lumea acestora deoarece nu încercăm să o descoperim. Corpul omenesc este una cu universul. Curentele polare ale forţei curg prin trupul nostru aşa cum curg şi prin Univers. Forţele din noi pot fie să ne otrăvească, fie să ne elibereze. Curentul electric se transmite prin fire. Dacă tensiunea este destul de înaltă, el va trece prin spaţiu fără să aibă nevoie de fire, ca în aparatul lui Marconi. Curentul din noi foloseşte drept conductori sângele, respiraţia, nervii. Dacă forţa psihică este destul de puternică poate să se mişte, fără ajutorul acestor medii, în infinitatea spaţiului”.
Peter Neagoe
SFÂNTUL DIN MONTPARNASSE
Capitolul XXX
Spre culmi
Editura DACIA, Cluj-Napoca, 1977
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ."
15/01/2022
172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15 iunie 1889, Bucureşti)
Lui Eminescu
Vârful ‘nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge...
Lâng’ acest colos de piatră vezi tu cât de mică sânt.
Astfel tu ’n a cărui minte universul se răsfrânge,
Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.
Şi doreşti a mea iubire…Prin iubire pân’ la tine
Să ajung şi a mea soartă azi de soarta ta s-o leg,
Cum să fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când măreaţa ta fiinţă poate nici n-o înţeleg.
Geniu tu, planează ’n lume! Lasă-mă în prada sorţii
Şi numai din depărtare, când şi când, să te privesc,
Martora măririi tale să fiu pân’ la pragul morţii
Şi ca pe-o minune ’n taină să te-ador, să te slăvesc.
Veronica Micle
28 august 1885
Luceafărul - Anul VIII - Sibiu, 1 iulie 1909 - Nr. 13
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani..."
14/01/2022
145 de ani de la naşterea lui Sextil Puşcariu (n. 4 ianuarie 1877, Braşov – d. 5 mai 1948, Bran), filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi membru titular al Academiei Române (1914).
“Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani, în neîntreruptă continuitate, în solul în care oasele strămoşilor noştri albesc alături de ale neamurilor care au râvnit la bogăţiile ţării noastre.”
SEXTIL PUŞCARIU
LIMBA ROMÂNĂ
VOLUMUL I
PRIVIRE GENERALĂ
FUNDAŢIA PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ “REGELE CAROL II”
Bucureşti, 1940
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"... atunci Naşterea lui Hristos are să vă fie de folos"
24/12/2021
“Iubiţi Credincioşi! Dacă din prilegiul sfintelor Sărbători ale Crăciunului veţi urma poveţile Noastre: de-a vă împodobi sufletele voastre, comori sufleteşti şi virtuţi alese, – dacă nu veţi umbla după măriri deşarte, şi poziţia socială, la care aţi ajuns, o veţi întrebuinţa spre a face cât mai mult bine tuturor, – şi dacă la caz de lipsă veţi şti aduce jertfe mici şi mari pentru binele obştesc şi pentru interesele superioare ale familiei, oraşului, satului, judeţului, neamului, bisericii şi patriei; – cu un cuvânt, dacă venirea după trup a Mântuitorului pe pământ va fi pentru toţi un îndemn creştinesc de a vă înălţa sufleteşte: – atunci Naşterea lui Hristos are să vă fie de folos, ceea ce vă doreşte din inimă al vostru de binevoitor.”
M I R O N
Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Patriarh al României.
Bucureşti 14 Decembrie 1926.
Naşterea Domnului să vă umple sufletul şi casa de bucurie!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Marin Sorescu - 25
7/12/2021
Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, jud. Dolj – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti) – poet, dramaturg, prozator, eseist, pictor, membru titular al Academiei Române (din 1992)
povară
O carte mică,
N-am luat cu mine
Decât o carte subţire,
Aşa ca o frunză.
Aşa ca o viaţă de om.
M-am gândit c-o să mă doară spinarea.
C-o să mă doară numele
Care-o va căra.
Marin Sorescu
Din volumul Astfel / Trunchiate
Marin Sorescu – Norii; Editura “Scrisul Românesc”, Craiova, 1975
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu
Cu plecăciune,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Acest lucru să nu-l uităm!"
29/11/2021
Romulus Cândea (n. 7/19 octombrie 1886, Avrig, Sibiu – d. 19 ianuarie 1973, Avrig, Sibiu) a fost profesor, istoric bisericesc (nehirotonit), Profesor Universitar Doctor, Decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cernăuţi între anii 1923-1924, Rector al Universităţii din Cernăuţi între anii 1925 – 1926, membru corespondent al Academiei Române din 1929, membru laic în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Cernăuţilor şi în Congresul Naţional Bisericesc, deputat şi senator din partea Universitaţii din Cernăuţi.
„În aceste clipe de înduioşată bucurie cuvine-se să ne aducem unii altora smeriţi aminte, ca o mărturisire pentru viitor, că sutele de mii de soldaţi, cari s’au mistuit pentru înfăptuirea visului secular, au căzut cu faţa îndreptată spre Alba-Iulia.
Patria-mamă, când a pornit războiul de liberare nu a pus condiţii. Patria-mamă n’a pus condiţii când şi-a trimis ce a avut mai bun şi mai preţios, flăcăii săi viteji, în gura morţii, pentru a ne aduce nouă mântuire! Patria-mamă s-a jertfit, fără să se precupeţească, a mers înainte până la marginea de mormânt, pentru a face unirea tuturor.
Ostaşii lui Ferdinand n’au făcut metafizică, la năroade condiţii nefireşti, ci cu avânt şi iubire şi-au dat pradă vieţile lor tinere tunurilor duşmane, ca pe leşurile lor, să se poată ridica, trainică, libertatea noastră. Acest lucru să nu-l uităm! Să nu-l uităm, ci să-l preţuim şi să învăţăm şi pe urmaşii noştri să-l preţuiască! Căci pe lângă umbrele lui Ştefan şi Mihai, cari stau de pază la Alba-Iulia, străjuesc şi umbrele sfinte ale mucenicilor, căzuţi în războiul de liberare, Coroana română.
Întreg trecutul nostru din cele mai îndepărtate vremi şi până în zilele atât de apropiate de aceste clipe, veghiază asupra Coroanei române. Regele nostru prin sufletul său înfrăţit cu al nostru, este urmaşul lui Ştefan cel Mare şi îndeplinitorul năzuinţei lui Mihai Viteazul. Regele nostru ne înfăţişează trecutul nostru naţional. Conştiinţa trecutului nostru ne va întări puterile pentru viitor. Şi deopotrivă ne închinăm trecutului nostru şi ne juruim viitorului nostru, când în aceste zile de bucurie strigăm cu toţii, recunoscători pentru trecut şi încrezători în viitor: Trăiască Regele!”
Romulus Cândea
ÎNCORONAREA DE LA ALBA-IULIA
Cuvântare ţinută la şedinţa festivă a Universităţii în Sala Sinodală în ziua de 17 Octomvrie 1922
Editura Institutului de Arte Grafice “Glasul Bucovinei”, Cernăuţi, 1922
Respect făuritorilor Marii Uniri!
La mulţi ani, România!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Acest lucru să nu-l uităm!"
29/11/2021
Romulus Cândea (n. 7/19 octombrie 1886, Avrig, Sibiu – d. 19 ianuarie 1973, Avrig, Sibiu) a fost profesor, istoric bisericesc (nehirotonit), Profesor Universitar Doctor, Decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cernăuţi între anii 1923-1924, Rector al Universităţii din Cernăuţi între anii 1925 – 1926, membru corespondent al Academiei Române din 1929, membru laic în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Cernăuţilor şi în Congresul Naţional Bisericesc, deputat şi senator din partea Universitaţii din Cernăuţi.
„În aceste clipe de înduioşată bucurie cuvine-se să ne aducem unii altora smeriţi aminte, ca o mărturisire pentru viitor, că sutele de mii de soldaţi, cari s’au mistuit pentru înfăptuirea visului secular, au căzut cu faţa îndreptată spre Alba-Iulia.
Patria-mamă, când a pornit războiul de liberare nu a pus condiţii. Patria-mamă n’a pus condiţii când şi-a trimis ce a avut mai bun şi mai preţios, flăcăii săi viteji, în gura morţii, pentru a ne aduce nouă mântuire! Patria-mamă s-a jertfit, fără să se precupeţească, a mers înainte până la marginea de mormânt, pentru a face unirea tuturor.
Ostaşii lui Ferdinand n’au făcut metafizică, la năroade condiţii nefireşti, ci cu avânt şi iubire şi-au dat pradă vieţile lor tinere tunurilor duşmane, ca pe leşurile lor, să se poată ridica, trainică, libertatea noastră. Acest lucru să nu-l uităm! Să nu-l uităm, ci să-l preţuim şi să învăţăm şi pe urmaşii noştri să-l preţuiască! Căci pe lângă umbrele lui Ştefan şi Mihai, cari stau de pază la Alba-Iulia, străjuesc şi umbrele sfinte ale mucenicilor, căzuţi în războiul de liberare, Coroana română.
Întreg trecutul nostru din cele mai îndepărtate vremi şi până în zilele atât de apropiate de aceste clipe, veghiază asupra Coroanei române. Regele nostru prin sufletul său înfrăţit cu al nostru, este urmaşul lui Ştefan cel Mare şi îndeplinitorul năzuinţei lui Mihai Viteazul. Regele nostru ne înfăţişează trecutul nostru naţional. Conştiinţa trecutului nostru ne va întări puterile pentru viitor. Şi deopotrivă ne închinăm trecutului nostru şi ne juruim viitorului nostru, când în aceste zile de bucurie strigăm cu toţii, recunoscători pentru trecut şi încrezători în viitor: Trăiască Regele!”
Romulus Cândea
ÎNCORONAREA DE LA ALBA-IULIA
Cuvântare ţinută la şedinţa festivă a Universităţii în Sala Sinodală în ziua de 17 Octomvrie 1922
Editura Institutului de Arte Grafice “Glasul Bucovinei”, Cernăuţi, 1922
Respect făuritorilor Marii Uniri!
La mulţi ani, România!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Noi suntem de a’ci”
7/11/2021
120 de ani de la naşterea lui Constantin C. Giurescu (n. 26.10.1901 - d. 13.11.1977), istoric român, membru al Academiei Române, profesor la Universitatea din Bucureşti
“…suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei şi cel mai vechiu din sud-estul European. Strămoşii noştri Dacii sau Geţii locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de Hristos. Istoria nu le cunoaşte altă patriei decât aceea în care locuiesc şi astăzi urmaşii lor. “Noi suntem de a’ci” în timp ce toţi vecinii noştri au venit mult mai târziu în ţările pe care le ocupă acuma. Dar nu-I numai vechimea. Dacii sau Geţii au fost şi un popor de elită al antichităţii, pomenit cu laude chiar dela început de către “părintele istoriei”, Herodot. Religia dacă a fost întotdeauna un prilej de admiraţie pentru scriitorii lumii greco-romane, vitejia şi dispreţul de moarte al Dacilor, deasemenea. Suntem apoi cel mai vechiu popor creştin din sud-estul European. Toţi vecinii noştri, dar absolut toţi, au fost creştinaţi mult în urma noastră. Suntem, în sfârşit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieaţă politică fără întrerupere, dela întemeierea statului până astăzi. Bulgarii, Sârbii, Ungurii, chiar şi Polonii, au discontinuităţi în vieaţa lor de stat, unele de o jumătate de mileniu, noi însă nu.
Faţă de aceste fapte şi de o sumă altele care se vor vedea mai departe, sentimentul de mândrie naţională şi de absolută încredere în viitorul poporului şi statului nostru e cu totul natural.”
Constantin C. Giurescu
Istoria românilor – Prefaţă
Editura CUGETAREA – GEORGESCU DELAFRAS S.A.
Bucureşti
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1901.10.26+-+1977.11.13+-+Constantin+C.+Giurescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Am trăit ca toată lumea, n-am fost un auster..."
23/10/2021
Elie Carafoli (n. 15 septembrie 1901, Veria/Salonic, Grecia – d. 24 octombrie 1983, Bucureşti) a fost un inginer român de origine aromână, constructor de avioane, membru al Academiei Române, considerat unul dintre pionierii aeronauticii, în particular al aerodinamicii.
“Am trăit ca toată lumea, n-am fost un auster, am trăit pentru ştiinţă, am trăit pentru viaţă. Eram un bun dansator. Sfătuiesc pe toţi: viaţa trebuie trăită. Nu cu exagerări, dar nici fără să-i cunoşti deliciile. Regimul meu de lucru avea să fie mereu liber consimţit. Am muncit totdeauna atât cât dura starea de plăcere, activitatea însă mi-a fost continuă. Am învins mereu demoralizarea. N-am coborât niciodată steagul. Ca om de ştiinţă am preţuit numai adevărul.”
Elie Carafoli
ROMÂNI CELEBRI – Romulus Balaban; Editura DACIA, Cluj-Napoca, 1979
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Pică frunzele de toamnă..."
17/10/2021
Traian Demetrescu (n. 3 noiembrie 1866, Craiova – d. 17 aprilie 1896, Bucureşti), poet pre-simbolist, remarcat de Alexandru Macedonski pentru poezia Ploaie din senin din “Vocea Oltului” (1882), care îi prefaţează şi primul volum, “Poesii” (1885).
Pică frunzele de toamnă,
Scuturate de furtună,
Şi picând ca o ninsoare
Fac pământului cunună.
Melancolic, prin fereastră,
Mi-arunc ochii către ele,
Şi privindu-le le-asamăn
Cu iluziile mele…
Traian Demetrescu
Frunze de toamnă
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Nu-mi cereti sa va tin discursuri..."
10/10/2021
10 octombrie 2021 – 90 de ani de la moartea lui Elie Radu (n. 20 aprilie 1853, Botoşani – d. 10 octombrie 1931, Bucureşti), inginer constructor de poduri şi şosele, pedagog şi academician român. S-a dovedit un luptător pentru drepturile profesionale ale inginerilor, a stimulat şi a îndrumat creaţia inginerească. A deţinut funcţia de preşedinte al Societăţii Politehnice în anii 1898, 1903 şi 1904.
“Sub conducerea lui Elie Radu şi cu contribuţia sa nemijlocită au fost executate de către inginerii români lucrări de căi ferate, de drumuri şi şosele, construcţii de poduri definitive din beton armat şi metalice (până la dânsul majoritatea podurilor de cale ferată şi de şosea erau provizorii, din lemn), lucrări edilitare şi numeroase clădiri publice. Este dificil să le enumerăm pe toate. Mă voi limita să dau doar câteva exemple.
a. Căile ferate: Ploieşti-Predeal (activitate de control împreună cu Anghel Saligny, lucrarea fiind concesionată), Câmpina-Doftana, dată în exploatare în 1883, Bacău-Piatra, cale ferata îngustă, Craiova-Calafat, cu un pod de cale ferata şi şosea suprapuse (1890), Cucuteni-Todireni-Dorohoi, Focşani-Odobeşti, Târgovişte-Pucioasa, Târgu Ocna-Comăneşti-Palanca, Comăneşti-Moineşti, Galaţi-Bârlad, Piteşti-Curtea de Argeş, Podul Ilioaiei-Hârlău, Pucioasa-Pietroşiţa, Buda-Slănic (Prahova). Au fost studiaţi 650 km de căi ferate şi executaţi 475 km. Rolul lui Elie Radu în domeniul căilor ferate a fost acela de alegere a traseelor ţinând seama de posibilităţile de dezvoltare în viitor, realizarea construcţiilor de căi ferate cu costuri minime, utilizarea de materiale indigene la lucrările de artă (zidăria de piatră, betonul simplu, betonul armat) şi utilizarea unei şine cu profil mare de 40 kg/m, care asigura viteze mari, economie, întreţinere uşoară, durată de funcţionare mare şi reducerea la minimum a posibilităţii de accidente.
…
În 1923, când a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 70 de ani şi 45 de ani de activitate, când i s-a cerut să vorbească, a spus: "Nu-mi cereţi să vă ţin discursuri, ca să vă arăt cum ştiu să vorbesc; daţi-mi mai bine o planşetă, o riglă şi un echer pentru a vă face un proiect."
În şedinţa din 5 iunie 1926 inginerul Elie Radu a fost ales membru de onoare al Academiei Române.”
Acad. Radu P. Voinea
AGIR / Univers Ingineresc nr. 20/2003 (307) / 15-31 octombrie 2003
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1853.04.20+-+1931.10.10+-+Elie+Radu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Iar tu să mergi dreptu față la față spre vrășmașii tăi..."
22/09/2021
15 septembrie 2021 – 500 de ani de la moartea Sfântului Voievod Neagoe Basarab (n. 1482 – d. 15 septembrie 1521, Curtea de Argeș), domn al Țării Românești (1512 – 1521)
“Deacii să-ți tocmești toate tunurile și oștile tot pre cete, cum le va fi rândul. Iar mai vârtos să te rogi lui Dumnezeu, ca să-ți fie tocmirea și orânduiala ta de la dânsul. Pentr-aceia să-ți rădici gândul și mintea la cer, să-ți pogoare și să-ți fie Dumnezeu într-ajutor.
Iar tu să mergi dreptu față la față spre vrășmașii tăi, fără nici o frică; iar căci vor fi ei mulți, nimic să nu te înfricoșăzi, nici să te îndoiești. Că omul viteazu și războinic nu se spare de oamenii cei mulți; ci cum răsipește un leu o cireadă de cerbi, și cum omoară un lup o turmă de oi cât de mare și cum răshiră un glonțu de tun multe cete de ostași, nu căci iaste el mic, ci că vine cu mare rane și cumplire, pentr-aceia răshiră și risipește multe cete de oameni, așa și omul viteaz și bărbat și hrăbor nu să înfricoșază de oameni mulți.
Că omului viteaz toți oamenii îi sunt într-ajutor, iar omului fricos toți oamenii îi suntu dușmani, și încă și de ai săi iaste gonit și batjocorit și hulit. Și de aceasta, fătul mieu, încă te învăț să nu umbli cu oamenii cei fricoși, ca să nu cumva să pierzi cinstea mea și moșia ta, că din moarte nimeni nu te va putea izbăvi, făr’ numai unul Dumnezeu. Că Dumnezeu mult iaste milostiv și te va umbri cu mila sa și-ți va acoperi capul tău, iar vrăjmașii tăi vor fi biruiți.”
VIII. Învățătură a lui Neagoe voievod cătră fie-său Theodosie voievod și cătră alți domni, cătră toți, pentru solii și pentru războaie
ÎNVĂȚĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU THEODOSIE
BIBLIOTECA ȘCOLARULUI, Editura LITERA, Chișinău, 1997
1512 - 1521 - Neagoe Basarab | Romania Magnifică (romaniamagnifica.ro)
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...Și-i dăm patriei române / Inima și viața-ntreagă."
19/09/2021
George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, satul Hordou din Districtul Năsăud, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi, comuna Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud; d. 9 mai 1918, Bucureşti) poet, critic literar şi traducător, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoșii,
Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Și la Neajlov te făcură
Fără dinți, Sinane,-n gură,
Și punând dușmanii-n juguri
Ei au frământat sub pluguri
Sângele Dumbrăvii-Roșii.
Asta-i patria română
Unde-au vitejit strămoșii!
Patria ne e pământul Celor ce suntem în viață,
Cei ce ne iubim frățește,
Ne dăm mâna românește:
Numai noi cu același nume,
Numai noi români pe lume
Toți de-aceeași soartă dată,
Suspinând cu toți odată
Și-având toți o bucurie;
Asta-i patria română
Și ea sfântă să ne fie!
Patria ne-o fi pământul
Unde ne-or trăi nepoții,
Și-ntr-o mândră Românie
De-o vrea cerul, în vecie,
S-or lupta să ne păzească
Limba, legea românească
Și vor face tot mai mare
Tot ce românismul are:
Asta-i patria cea dragă
Și-i dăm patriei române
Inima și viața-ntreagă
PATRIA ROMÂNA
GEORGE COŞBUC
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1866.09.20+-+George+Cosbuc
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
.
“Cu prilejul depunerii în Cameră a proiectului nouei Constituţii..."
11/09/2021
Nicolae Bănescu (n. 16 decembrie 1878, Călăraşi – d. 11 septembrie 1971, Bucureşti) - istoric, membru titular al Academiei Române.
“Cu prilejul depunerii în Cameră a proiectului nouei Constituţii, opoziţia a organizat o demonstraţie, care a rămas memorabilă în analele vieţii noastre parlamentare. Un tumult fără precedent a însoţit şedinţa de la 9 Martie 1923.
“În numele partidului naţional şi ţărănesc”, d. Iuliu Maniu dedea cetire unei declaraţii în care, discutând asupra caracterului Adunărilor legiuitoare, le tăgăduia dreptul de a legifera şi calitatea de constituante, încheiând, în aplausele frenetice ale partizanilor săi, cu aceste cuvinte: “Constituţia votată de ele rămâne nulă de drept. Ea nu poate servi de temelie noului Stat român, nici de izvor pentru un regim legal şi constituţional.”
D. Pan Halippa îi urma apoi la tribună, făcând, “în numele a 27 deputaţi ai Basarabiei”, un rechizitoriu de o violenţă fără egal la adresa administraţiei româneşti din acea provincie, în cei cinci ani de la unirea ei. Osândind în termeni neobişnuiţi proiectul ce se depunea, d-sa declara că noua Constituţie “va putea numai înăbuşi ori-ce viaţă cetăţenească, otrăvi conştiinţa naţională şi primejdui unirea sufletească”, încheind cu o tiradă revoluţionară, care amintea limbagiul comitetelor de teroare dela 1789.
D. Mihai Popovici debita, după dânsul, “în numele Adunării dela Alba-Iulia”, un rechizitoriu de aceeaşi robustă stilizare, la adresa cârmuirii provinciilor de peste Carpaţi.
Când, în numele Guvernului, d. Ion I. C. Brătianu ia cuvântul, ca să răspundă, o larmă indescriptibilă se deslănţue: vociferări, insulte, fluerături şi izbiri din pupitre se încrucişau sub bolta imensă a incintei, sfârşind printr’un viguros asalt al opoziţiei asupra tribunei oratorilor. Când tumultul ajunge la paroxism, Preşedintele suspendă şedinţa.
La redeschidere, Primul-Ministru, dominând vacarmul, pronunţă aceste cuvinte, în care se afirmă toată superioritatea sa de spirit şi tradiţie asupra adversarilor:
“Domnilor deputaţi, spectacolul la care asistaţi dă adevăratul caracter declaraţiunilor pe care le-aţi auzit. Ori-ce om conştient va judeca unde stă dragostea de libertate şi de viaţă constituţională.
În declaraţiunile cetite nu am găsit nimic nou, care să merite a fi relevat. Acuzaţiunile îşi vor găsi răspuns în discuţiunea care va urma. Din aceste declaraţiuni am să subliniez o singură frază: aceea relativă la simţul realităţilor şi al răspunderilor istorice, pentru a declara că avem acest simţ viu şi adânc, şi de aceea suntem hotărâţi să îndeplinim opera noastră istorică cu toată convingerea şi toată bărbăţia pe care ni le dă acest simţ al răspunderii.”
Constituţia se votează, în şedinţa de la 26 Martie 1923, şi Preşedintele Consiliului, semnalând importanţa actului săvârşit, declară că “ea corespunde rezultantei adevăratelor interese mari ale neamului şi ale Statului şi că, pe temeiul ei, se poate şi trebue să se desvolte o nouă viaţă, puternică şi fecundă societăţii şi Statului român, în curs de cel puţin o jumătate de veac.””
ION I. C. BRĂTIANU
(1864 - 1927)
de
Nicolae Bănescu
Profesor la Universitatea din Cluj
“RAMURI”, CRAIOVA, 1930
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări ..."
4/09/2021
140 DE ANI DE LA NAŞTEREA SCRIITORULUI GEORGE BACOVIA (4/17.09.1881 – 22.05.1957)
Alb
Orchestra începu cu-o indignare gratioasă.
Salonul alb visa cu roze albe --
Un vals de voaluri albe ...
Spatiu, infinit, de o tristete armonioasă ...
În aurora plină de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări --
Cântau clare sărutări ...
Larg, miniatură de vremuri viitoare ...
George Bacovia
Din volumul de poezii PLUMB, Bucureşti, 1916
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Române
30/08/2021
31 August – Ziua Limbii Române
“Iubită vatră a sufletului meu ce ţi-aş putea dori. Cum să te slăvesc să te strig să te arăt semenilor mei. Transilvania, codri străvechi şi oameni veşnici aşezaţi de la-nceputul lumii aici în preajma izvoarelor de unde ascultă liniştea cerului înstelat şi le ţiuie urechile de bucurie că simt, presimt, aud cu toată fiinţa Cuvântarea Universului.”
Ioan Alexandru
IUBIREA DE PATRIE
ESEURI
Editura DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1978
La Mulţi Ani, Limbă Română!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Omagiu tarziu..."
28/02/2021
Ion Creangă (n. 1 martie, Humuleşti; d. 31 decembrie 1889, Iaşi)
“Omagiu târziu
Cărţii de citire a lui
Ion Creangă”
Nichita Stănescu
Carte de recitire
Din volumul Fiziologia poeziei
Editura Eminescu, 1990
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1837.03.01+-+Ion+Creanga
Cu pioşenie,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Romania nu are alt ocrotitor de cat pe Dumnezeu si sabia sa!"
24/01/2021
“Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea Ta să fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi linguşire.
Porţi un frumos şi scump nume: numele lui Alexandru cel Bun. Să trăieşti dar mulţi ani!
Ca şi dânsul, fă o Doamne, ca, prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituţiunilor noastre, prin simţimintele Tale patriotice, să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale naţiei noastre, când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor împăratului din Bizanţiu că:
România nu are alt ocrotitor de cât pe Dumnezeu şi sabia sa!
Să trăieşti Măria Ta!”
Mihail Kogălniceanu - Discurs la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova
La Mulţi Ani România!
La Mulţi Ani Poporul Român!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Eminescu este un fapt intim al sufletului nostru..."
14/01/2021
EL
Eminescu este un fapt intim al sufletului nostru în tot ce are el mai curat şi mai nins. Nu trece zi şi nu trece noapte în care, firesc cum respirăm să nu-i zicem şi numele lui, ca pe ceva sigur al tuturora şi sigur fiecăruia dintre noi.
Pentru noi, Eminescu este o fiinţă asemănătoare mării care spală cu valuri arhipeleagul homeric al lui Ulysse. Eminescu se miră înminunat că ar fi putut să creadă că ar putea să moară vreodată. Atâta vreme cât noi suntem, el este. Atâta vreme cât el este, noi nu putem să credem că am putea să murim vreodată. Ce iarnă frumoasă la 15 ianuarie! O, tu suflet al apei care ningi cu fulgi de zăpadă. O, tu fulg de zăpadă, râu şi coroană a purităţii sufletului nostru de copil!
Eminescu este numele acestei ţări.
România este numele lui Eminescu.
Nichita Stănescu
Din volumul FIZIOLOGIA POEZIEI, Editura EMINESCU, 1990
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu plecăciune,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Glasul Domnului peste ape striga, graind..."
5/01/2021
Glasul Domnului peste ape strigă, grăind: veniţi de luaţi toţi Duhul înţelepciunii, Duhul înţelegerii, Duhul temerii de Dumnezeu, al lui Hristos, Cel ce S-a arătat.
Slujba aghiasmei celei mari la Botezul Domnului nostru Iisus Hristos
Slavă,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Ce invatamant puternic si pentru zilele noastre!"
23/12/2020
M I R O N
Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureștilor,
Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Patriarh al României.
Celorce vor asculta și ceti aceste povețe părintești:
Har și Pace dela Părintele cel ceresc;
iar dela Noi binecuvântare și salutare arhiepăstorească.
Iubiţi fii sufleteşti!
„Hristos pe pământ… ÎNĂLŢAŢI-VĂ”.
Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos e sărbătoarea păcii şi a unei noui întocmiri a vieţii omeneşti; - întocmire, în care puterea spirituală stăpâneşte şi conduce, ca cea dintâiu, viaţa omenească în toate manifestările ei. Câte îndrumări luminoase se desprind din îmbrăţişarea cu credinţă şi smerenie a faptului Naşterii Domnului! Vieaţa individuală, vieaţa familiară, ca şi vieaţa socială, în întregimea ei, îşi poate găsi întărire şi sprijin puternic numai folosindu-se de îndrumările date omenirii odată cu venirea Domnului.
Astăzi toată lumea doreşte bogăţia şi dispreţueşte sărăcia; totuşi pentru Mântuitorul sărăcia nu a fost nici decum o piedică în împlinirea misiunii Lui.
Astăzi toată lumea doreşte să ajungă cât mai sus şi să aibă fiecare în mâna sa o parte cât mai mare din puterea stăpânirii şi a măririi pământeşti; totuşi Naşterea Domnului ne învaţă, că stăpânirea şi mărirea întemeiată pe interese mici şi patimi de ambiţiune e şubredă şi se dărâmă repede şi dureros.
Astăzi toată lumea fuge de împlinirea conştientă a datoriei şi nu pune niciun preţ pe jertfa, pe care e dator fiecare s’o aducă pentru înaintarea binelui public; - şi totuşi Naşterea Domnului ne arată că numai prin jertfă şi devotament se poate îmblânzi furia valurilor de răutate, ce în chip firesc trebuiesc să se abată asupra societăţii.
Iată trei principii sociale, sugerate de faptul Naşterii Domnului, pe care tot creştinul credincios e dator să le cerceteze cu luare aminte, însufleţit de dorinţa neclintită de a le împuternici, întru cât le găseşte slăbite în vieaţa socială actuală, printr’o alipire cât mai strânsă a fiinţei lui de îndrumările pline de lumină ce răsar din faptul Naşterii Domnului.
1. Mântuitorul s’a născut într’un staul, în lipsă de ceeace e socotit ca strict necesar chiar şi de cei mai săraci oameni. «Şi a născut pe Fiul său, şi L-a înfăşat pre Dânsul şi L-a culcat în iesle, pentrucă nu aveau loc la gazdă (Luca II 7)». Astfel ne descrie sfântul evanghelist condiţiunile materiale, în care s’a născut Domnul şi Mântuitorul nostru. N’ar fi putut Dumnezeu să aducă în lume pe Cel, despre care El însuşi zice la botez: «Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Carele am bine voit» (Mat. III 17), în condiţiuni materiale de traiu mai uşor, mai îmbelşugat? Fără îndoială că da.
Dar în faţa lui Dumnezeu ori sărac ori bogat înseamnă acelaş lucru, adecă nimic, dacă sub haina din afară a sărăciei sau a bogăţiei nu se găseşte suflet conştient de menirea omului, inimă deschisă pentru adevărurile veşnice şi râvnă plină de căldura pentru înfăptuirea voinţii Lui. Numai aceste bunuri lăuntrice au valoare în faţa lui Dumnezeu. Sărăcia de averi pământeşti poate uşor şi cu prisosinţă să fie împlinită de bogăţia şi puterea bunurilor sufleteşti; dar niciodată mulţimea averilor pământeşti nu va putea să înlocuiască lipsa comorii din lăuntru a omului. Mântuitorul ar fi putut fi bogat, dar a vrut să fie sărac pentru a arăta, că sărăcia nu este niciodată piedică în împlinirea datoriilor date de Dumnezeu.
O societate, în care acest adevăr e nesocotit, se găseşte pusă deseori în grele încercări. Vor înţelege cei săraci, că sărăcia nu e o piedică pentru a ne face datoria pe deplin şi cei bogaţi, că au datoria a da dovadă de bogăţie sufletească prin ajutorarea celor în lipsă şi neputincioşi?
2. Al doilea rău social este dorinţa de a ajunge cât mai repede la cât mai mare putere şi mărire pământească. Naşterea Mântuitorului încă a fost întâmpinată de acest rău. Îndată ce Irod lmparatul a aflat dela magi, că s’a născut un împărat nou al Iudeilor, «s’a turburat».
Pentru el, ivirea unui împărat nou însemna lipsirea lui de tronul împărătesc, şi deci desbrăcarea de haina slavei şi a stăpânirii. Aceasta pentrucă dorinţa lui de a stăpâna avea ca temelie patima ambiţiunii şi a trufiei; şi în ea nu urmăria altceva decât interesele mărunte şi meschine legate totdeauna de-o fiinţă omenească, ce nu cunoaşte pe Dumnezeu.
Adevărata putere de stăpânire se sprijină pe credinţa în Dumnezeu şi e însufleţită totdeauna de dorinţa de a împlini voia lui Dumnezeu. Peste turburarea lui Irod, Mântuitorul avea să câştige «toată puterea în cer şi pe pământ», nu însă râvnind la tronul de aur şi la coroana de pietre preţioase a lui Irod, ci la tronul crucii şi la coroana de spini. Stăpânirea Mântuitorului a însemnat mântuirea şi înălţarea prin el a omenirii, pe când stăpânirea silnică a lui Irod a însemnat cea mai urâtă şi mai înfiorătoare pagină în istoria omenirii.
Deaceea, tot creştinul să prăznuiască Naşterea Domnului, luând seama la acest învăţământ preţios şi de mare însemnătate pentru viaţa socială: adevărata putere de stăpânire se sprijină pe credinţa în Dumnezeu şi împlinirea voiei Lui. La o bună stare socială nu se poate ajunge decât atunci când orice slujbaş, dela cel mai mic până la cel mai mare, va avea conştiinţa că exercită dreptul de putere, pe care-l are, nu din interese mici şi patimi ambiţioase, ci pentru înfăptuirea binelui obştesc, pentru slăvirea lui Dumnezeu.
3. În sfârşit, vieaţa zilelor ce trăim e izbită, ca şi o corabie în mijlocul valurilor furioase, de multe şi diferite curente purtătoare de germeni ucigători. Şi în această împrejurare faptul Naşterii Domnului cuprinde în sine un învăţământ, ce nu trebuie trecut cu vederea de niciun creştin doritor de binele obştesc.
«Irod, văzând că s’a batjocorit de Magi, s’a mâniat foarte; şi trimiţând a omorît pe toţi pruncii, cari erau în Vifleem şi întru toate hotarele lui de doi ani şi mai mici, după vremea care cercase dela Magi» (Mat. II, 16).
Nici nu poate fi rău social mai groaznic ca acesta, deslănţuit de furia lui Irod asupra poporului Iudeu. Furia lui Irod se continuă însă şi astăzi, sub diferite forme, încercând să nimicească tot ce-i mai bun. Şi societatea de astăzi încearcă să se apere de pornirile ucigaşe ale Irozilor actuali, prin fel de fel de mijloace. Naşterea Mântuitorului ne învaţă un mijloc, care va rămâne deapururi stavila cea mai puternică şi mai sigură. Furia lui Irod a fost potolită numai prin vărsarea de sânge nevinovat. Prin aceasta a fost şi stăvilită mai înainte de a-şi fi ajuns scopul: uciderea Pruncului dumnezeesc.
Ce învăţământ puternic şi pentru zilele noastre! Relele din societate nu pot fi tămăduite sau reduse la neputinţă decât prin jertfă. Neamul nostru nu poate să se înalţe şi să se cureţe de relele porniri, decât prin jertfa curată, nevinovată şi devotamentul neprecupeţit al celor mai buni fii ai lui.
Iubiţi Credincioşi! Dacă din prilegiul sfintelor Sărbători ale Crăciunului veţi urma poveţile Noastre: de-a vă împodobi sufletele voastre, comori sufleteşti şi virtuţi alese, – dacă nu veţi umbla după măriri deşarte, şi poziţia socială, la care aţi ajuns, o veţi întrebuinţa spre a face cât mai mult bine tuturor, - şi dacă la caz de lipsă veţi şti aduce jertfe mici şi mari pentru binele obştesc şi pentru interesele superioare ale familiei, oraşului, satului, judeţului, neamului, bisericii şi patriei; – cu un cuvânt, dacă venirea după trup a Mântuitorului pe pământ va fi pentru toţi un îndemn creştinesc de a vă înălţa sufleteşte: – atunci Naşterea lui Hristos are să vă fie de folos, ceea ce vă doreşte din inimă al vostru de binevoitor.
MIRON
Patriarh
Bucureşti 14 Decembrie 1926.
APOSTOLUL
CURIERUL ARHIEPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN BUCUREŞTI
ANUL III No. 22-24 – DECEMBRIE 1926
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Patriarhii&optiune2=1925.11.01+-+1939.03.06+-+MIRON+CRISTEA
Naşterea Domnului să vă umple sufletul şi casa de bucurie!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Rog Marita Adunare Nationala..."
1/12/2020
Rog Mărita Adunare Naţională să primească următoarea
HOTĂRÂRE
1. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul , cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
Trăiască România Mare!
Vasile Goldiş
PROPUNEREA UNIRII LA ALBA-IULIA
(1 Decemvrie 1918)
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
La mulţi ani România!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"De la schit in sus, Crucea lui Iisus, De la cruce-n tei, Casa lui Andrei..."
30/11/2020
Colindul Sfântului Apostol Andrei
Colo pe grindei,
Crâng de alunei,
Val de arţărei,
Sfânta mănăstire,
Loc de tăinuire,
Şi tămăduire,
Se piteşte-n tei,
Casa lui Andrei,
De la schit la cruce,
Scara care duce,
Din cruce la schit,
Scări de coborat.
De la schit în sus,
Crucea lui Iisus,
De la cruce-n tei,
Casa lui Andrei,
Cine că-mi venea,
Şi descăleca?
Venea Decebal
Călare pe-un cal,
Sfinţii că-i găsea,
Cu ei că vorbea,
Dar nu se-nchina,
Nici cruce-şi făcea.
La schitul din tei,
Crucea lui Andrei,
Traian că venea,
La slujbă şedea,
Slujba asculta,
Şi îngenunchia,
Şi nu se-nchina.
Pe murg călărea
Şi calea-şi lua,
La cetatea lui,
A Trofeului.
Andrei col’la schit,
Uite c-a ieşit,
Cu papucii lui,
Talpa Raiului,
Şi potcapu' lui,
Arca cerului,
Cu veşminte sfinte,
Fraţii înainte,
Cu toiag şi cruce,
Candele-n răscruce,
Lumânări aprinse,
Vâlvătăi cuprinse.
Iară Sânt Andrei
Sub crucea din tei,
Schitul din grindei,
Se ruga mereu
La bun Dumnezeu.
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfin%C5%A3ii+Str%C4%83rom%C3%A2ni+%C5%9Fi+Rom%C3%A2ni&optiune2=60.11.30+-+Sf%C3%A2ntul+Apostol+Andrei
Doamne binecuvântează România!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMANE
30/08/2020
31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE
„Mai mare peste inimile noastre de poeţi, Ienăchiţă Văcărescu a ştiut să rostească două postulate ale zonei estetice:
1) creşterea limbii româneşti
2) şi a patriei cinstire.”
LUI IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU, DE LA UN URMAŞ
Nichita Stănescu
Din volumul
Fiziologia poeziei, Editura EMINESCU, Bucureşti, 1990
Cu adâncă plecăciune,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Spre Buda-Pesta
4/08/2020
Spre Buda-Pesta
Înaintarea continuă iar flancurile trupelor noastre erau întărite cu flancgarde puternice, pentru a se evita atacuri de surprindere din partea inamicului.
În ziua de 4 August Grupul General Holban ocupă Buda-Pesta unde este numit guvernator.
Grupul General Moşoiu atinge Dunărea la Vest.
În acest timp trupe din Grupul General Dumitrescu (Detaşamentul General Davidoglu) taie retragerea unei divizii inamice, Divizia 1 care capitulează în regiunea Mişcolţ iar alt grup de trupe (General Holban) înconjură alte 3 divizii inamice (3, 5 şi 7) cari se predă. În acest timp Grupul General Moşoiu continuă înaintarea împreună cu Grupul General Holban până la legătura cu cehoslovaci şi Dunăre.
Trupele inamice zăpăcite de manevra şi planurile inteligente ale Comandamentului Român precum şi de resistenţă fără seamă a soldatului român, se predau cu 1235 de ofiţeri, peste 40.000 soldaţi, 348 tunuri diferite calibre, mitraliere etc. în total 6 divizii.
Şi astfel soldatul român pecetlueşte cea din urmă pagină de glorie ducând vitejia străbună până la porţile Buda-Pestei.
Ai noştri odată intraţi în capital Ungariei, pe lângă dezarmarea trupelor, prăbuşeşte regimul bolşevic, - Bela Kun cade de la putere, se restabileşte viaţa dinaintea bolşevismului, garantarea pentru cetăţeni avutul, viaţa, cinstea etc. ca şi la noi în ţară.
Maior Virgil Arifeanu
Licenţiat în Drept
Consiliul de Razboi Corp. II A
RĂSBOIUL NOSTRU CONTRA UNGURILOR
1918 – 1920
Publicarea permisă de Corpul II Armată cu No. 9508 din 30 Sept. 1924
Bucureşti
Institut de Arte Grafice “Eminescu” S.A.
Str. Parlamentului, No. 2
1924
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu înalt respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"JOITA: Ba simt eu mai multe, dar mi-e frica sa le spun. Imi mai pun lacat la gura."
1/07/2020
1850-2020 - 170 de ani de la înfiinţarea Teatrului Naţional din Craiova
Marin Sorescu
19 februarie 1936, Bulzeşti, județul Dolj - 8 decembrie 1996, București
…
JOIŢA: ... Gândiţi-vă şi dumneavoastră: ăla bolnav şi beteag în pat, bir pe aia, bir pe ailaltă – aia nu, aia nu... Ce să facem şi noi, femeile? Plus toată ziua cu spaima în cap: vin turcii, nu vin turcii…
DOMNICA: Iart-o, măria-ta.
ŢEPEŞ: Domnico, tu du-te, nene…
DOMNICA (Îngenunche): Iart-o. (Iese)
ŢEPEŞ (Se ridică): Tu ce zici: vin sau nu vin?
JOIŢA: Turcii?
ŢEPEŞ: E?
JOIŢA: Păi să vină, fir-ar ai dracului, că de când se tot screm, veneau şi treceau, erau acum la mama dracului, în fundul Europei. De ce să le ţinem numai noi piept acilea? Ne plătesc ăia din apus că-i apărăm aci? Sunt şi ăştia nişte tâmpiţi.
ŢEPEŞ: Cine?
JOIŢA: Turcii.
ŢEPEŞ: De ce?
JOIŢA: Se proţăpesc să se bată doar cu noi, când ştiu precis că pe noi n-o să ne biruie în vecii-vecilor. Şi nu le dă în gând să meargă la ăia pe care i-ar găsi în izmene. (Râde)
PÂRVU: Ce să-i facem, măria-ta, aţi auzit-o şi dumneavoastră cum se exprimă. N-are vocabular.
...
ŢEPEŞ: Muierea asta ar merita să trăiască. Măcar spune ce simte.
JOIŢA: Ba simt eu mai multe, dar mi-e frică să le spun. Îmi mai pun lacăt la gură.
...
A TREIA ŢEAPĂ
MARIN SORESCU
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Teatrul&optiune2=Teatrul+National+Marin+Sorescu+-+Craiova
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Teatrul&optiune2=Teatrul+National+Marin+Sorescu+-+Craiova
Cu înaltă consideraţie,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Noua ne trebuie patria noastra romanesca si biserica, de care voi va bateti joc..."
28/06/2020
Ultima notă sovietică – Moscova, 28 iunie 1940
1. În decurs de 4 zile, începând de la orele 14, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti.
2. Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de nord a Bucovinei.
3. În decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea Alba.
Mircea Streinul (n. 2 ianuarie 1910, Cuciurul Mare, Ucraina – d. 17 aprilie 1945, Bucureşti, România) a fost un om de litere, editor de reviste, poet, prozator şi translator român originar din Bucovina.
“D.I. Dominte istoriceşte – tot în ziarul “Bucovina” – următoarele despre măcelul din comuna Suceveni:
“Ajungând în sfârşit în faţa raionului poliţiei G.P.U., instalat în casa parohială din Adâncata, miile de ţărani şi ţărance din Suceveni au ridicat tot atâtea mâni cu cererile de trecere peste graniţă, implorând imediata lor rezolvare şi declarând hotărât bolşevicilor:
- Nu v’am chemat încoace şi nu v’am votat. Acesta este pământul nostru de la Ştefan cel Mare. Căraţi-vă de aici, de pe pământul acesta. Daţi-ne răspuns imediat de plecaţi ori nu şi lăsaţi-ne în pace ori daţi-ne voie să plecăm în ţara liberă peste graniţă. Vă dăruim tot ce avem. Şi pământ şi case şi vite, să vă desfătaţi cu ele. Nouă ne trebuie patria noastră românescă şi biserica, de care voi vă bateţi joc, de când aţi venit. Noi nu putem schimba libertatea noastră pentru jugul vostru de oţel.
Se înţelege că nimeni n’a ţinut nici o cuvântare. Ci cuvintele de mai sus erau explozii izolate din mulţime, rostite din mii de piepturi şi urmate şi încrucişate cu strigăte nesfârşite de: Jos Rusia Sovietică, jos bolşevismul, jos Stalin, amestecate cu urale de: Trăiască România noastră...!”
“Poporul, aşteptând zădarnic răspunsul cerut prin ultimat şi observând că nici cererile nu le ia nimeni de la el, a văzut că nu este băgat în seamă şi a isbucnit într’o lozincă hotărâtă:
“Spre graniţă, spre graniţă! Ori viaţă, ori moarte; ori libertate, ori mormânt!”
Şi, întorcându-se pe acelaş drum, au continuat cu aceleaşi marşuri, cu aceleaşi cântece naţionale, cu aceleaşi urale fără capăt. Poporul îşi scuturase lanţurile robiei şi-şi lăsase soarta în mâinile Domnului. Ce va hotărâ Cel-de-Sus, aceea va fi.
În această situaţie penibilă, poliţia G.P.U. a trimis peste câmpuri echipe de armată şi lucrători, ca să desfacă podul de pe Siret de lângă Suceveni. Iar pe de altă parte a înştiinţat pe preotul Ivanciuc să se prezinte într-o oră la Raion, ca să dea socoteală de ce a eliberat crucile de la biserică, iar dacă nu, să fie împuşcat pe loc...
Dar imensa mulţime se întorcea acuma înapoi, după un marş de 7 chilometri. Echipele începuseră a desface podul. Cât ai clipi, însă, furia poporului a înlăturat fără urmă pe soldaţi şi pe lucrători. Bârnele s’au pus la loc şi convoiul şi-a urmat mai departe drumul, de astădată direct spre graniţă, care era la o distanţă de 8 chilometri.
Au trecut dealul “Brădet” şi au apucat-o, prin pădure, spre graniţă.
Întretimp, însă, sosiseră de la Cernăuţi zeci de camioane cu Mongoli şi cu nenumărate mitraliere şi tot felul de arme.
Convoiul a fost imediat rupt în două. Partea dinainte trecuse “Brădetul”, iar cea dindărăt trecea încă prin Suceveni. S’a produs un măcel îngrozitor. Armata cosea lumea pe şosea, pe uliţi, prin grădini şi prin curţi cu mitralierele şi cu puşti automate. Mulţimea amestecată din toate comunele căuta să se refugieze prin şuri, prin paie, prin fân, prin pivniţi şi pe unde putea.
Vaietele răniţilor făceau să plangă întreg văsduhul deasupra Sucevenilor.
Era par’că ziua de apoi.
Deşi lupta se dădea în sat, un grup de mai multe sute de oameni întârziaţi la participarea de la Adâncata năvăli dinspre Carapaciu cu acelaş gând: să plece sau să moară, căci aici nu mai este chip de trăit. Astfel, în dosul bisericii a fost măcelărită o mare parte dintr’ânşii; alţii au fost făcuţi prizonieri, iar câţiva, cari reuşiseră să intre în sat, au fost surprinşi într’un loc numit “Fântânele”; alţii, iarăşi, au fost răpuşi într’o luncă de lângă valea Siretului.
În Suceveni nu se poate aprecia numărul morţilor, nici al răniţilor şi nici al prizonierilor. Căci morţii şi răniţii erau încărcaţi claie peste grămadă în camioane şi duşi imediat spre Adâncata. Asemenea şi sute şi sute, poate chiar mii de prizonieri.
Pe uliţi şi pe şosea – numai o dâră de sânge, iar roţile camioanelor încărcate cu morţi şi răniţi erau toate roşii de atâta jertfă românească, adusă pe altarul patriei şi al credinţei în Dumnezeu, cu prilejul acestui istoric protest împotriva duşmanilor călcători de hotare, de lege şi de drepturi naţionale.
Dar şi după o săptămână se găseau cadavre împrăştiate pe câmpuri. Astfel, au fost înmormântaţi 3 Români în lunca Siretului, iar o femee şi-a desgropat pe furiş, într’o noapte, bărbatul.
Capul convoiului cu crucile şi cu steagurile în frunte ajunseseră până la 100 de metri departe de tranşeele Ruşilor şi cam la vre-o doi chilometri departe de graniţă. E într’un loc, cum ieşi din pădurea Bohorodici din Cupca şi dai în “Toloaca Lipovenilor” lângă căsoaia forestierului din Camena, cum spune gospodarul Frătăuceanu Dumitru.
Convoiul s’a trezit dintr’odată cosit de nenumăratele mitraliere din faţă şi lumea cădea ca iarba sub coasă, adunată în brazdă.
Lumea, înebunită de voinţa de a străbate cu orice chip, cu tot focul mitralierelor bolşevice, înainta mereu peste cadavrele înaintaşilor şi împărtăşea aceeaşi soartă, fiind cosită fără îndurare. Şi dealul de cadavre n’o înspăimânta. Ori viaţă ori moarte era lozinca tuturor. Acuma ori niciodată! Tot avem de murit, striga mulţimea şi se arunca în foc.
Dar, după scurt timp, restul convoiului e lovit şi din dreapta şi se pomeneşte înconjurat. Şi numai puţini au căutat să scape prin fugă, dar nu groaza morţii, ci numai de teama de a nu cădea de vii în mâinile bolşevicilor.
Nici nu se poate evalua numărul morţilor, al răniţilor şi al prizonierilor.
Ţăranul Constantin Sucevean din Suceveni, care purta crucea în locul lui Şcrobaneţ, cel ce fusese rănit la pod, a fost tăiat în două de gloanţele mitralierelor. A îmbrâţişat crucea şi şi-a dat sufletul. Asemenea şi Mihai Ţugui din Cupca. Iar Ilie Mihailovici, un tânăr de 19 ani, care purta crucea a treia, a murit cu fruntea retezată de mitraliere.
Mai pe urmă s’a aflat că bolşevicii au angajat 23 de Lipoveni de au săpat o groapă mare alăturea, în care au fost aşezate osemintele a nu se poate şti căte sute de eroi Români, căzuţi jertfă pentru dorul de libertate şi pentru apărarea crucii, după ce au fost despoiaţi de haine şi de obiectele de valoare.
Bucăţile de cruci şi steagurile tricolor, cari fâlfâiseră în semn de protest, au fost aruncate şi ele deasupra. Printre morţi s’a găsit şi o femee din regiunea Adâncata cu un copil viu care sugea la pieptul mamei. De soarta copilului nu se ştie nimic.”
Menţionatul ziarist îşi închee astfel relatarea:
“Datele le-am primit de la populaţia din Suceveni, adunată de Zece Mai la şcoală, de la părintele paroh Simion Ivanciuc, precum şi de la sătenii din Cupca -, în prezenţa preotului de mai sus şi a d-lui Hrîncu, preşedinte de Tribunal î.r.””
Capitolul XV
Ţăranii
din volumul
PRĂVĂLIA DIAVOLULUI
Autor MIRCEA STREINUL
EDITURA “CULTURA ROMÂNESCĂ” S.A.R., 1942
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1910.01.02+-+1945.04.17+-+Mircea+Streinul
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii ocupaţiei bolşevice,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Jur sa pastrez ca pe lumina ochilor drapelul de lupta tricolor"
25/06/2020
26 IUNIE - ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL
"Jur să păstrez ca pe lumina ochilor drapelul de luptă tricolor, simbol al unităţii, suveranităţii şi independenţei naţionale, al onoarei, vitejiei şi gloriei militare a poporului român, al tradiţiilor eroice străbune şi al patriei mele, România."
Articolul 98, litera m
REGULAMENTUL ONORURILOR ŞI CEREMONIILOR MILITARE din 12 martie 2009
Emitent MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 208 bis din 1 aprilie 2009
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Tricolorul
Cu înaltă preţuire,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Viata lui Eminescu este interesanta pentru ca e viata lui Eminescu."
15/06/2020
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15 iunie 1889, Bucureşti)
Poate cea mai înfloritoare literatură despre literatură ne-a oferit-o existenţa fizică şi socială a lui Eminescu. Cele mai nemaipomenite elucubraţii, cele mai mari fantasmagorii, cele mai mari indiscreţii şi colportări – de la bârfa ordinară până la compasiunea sublimă – le-a suportat existenţa fizică a lui Mihail Eminescu. Cred că dacă poetul ar fi putut să parcurgă măcar o parte din amănunţitele şi fadele biografii pe care posteritatea i le-a dedicat, nici n-ar mai fi vrut să fie. S-a spus că era bolnav şi s-a justificat prin boală talentul său; s-a identificat geniul (ce tristeţe) cu nebunia; i s-au catalogat femeile, a fost măsurat cu metrul (al cărui etalon se păstrează la Londra), s-au făcut consideraţii despre lungimea şi lăţimea frunţii lui; mai mult decăt atât şi groaznic, după moarte, i s-a cântărit creierul, vai, Doamne!, după moarte i s-a cântărit creierul!...
S-a constatat că bani, atâţia câţi i-ar fi trebuit, a avut, dar a fost risipitor; s-a constatat că dimpotrivă a fost sărac şi umilit şi neînţeles de societate, deşi după moartea lui şi cei care nu-l văzuseră susţineau că l-au văzut cu ochii. S-a constatat că nu a putut studia la Berlin. S-a constatat că poezia Atât de fragedă a scris-o pentru o femeie, dar a dăruit-o la trei; s-a constatat că era cult. Că era elegant. Că nu era elegant. Că avea ceas de aur cu cheiţă şi inel cu monogramă pe care, spre lauda lui, nu l-a vândut la vreo beţie. S-a constatat că era beţiv. S-a constatat că nu era beţiv. Că era idealist, materialist şi multe altele.
În general i s-a acreditat o viaţă de om ultrasensibil, trist şi din punct de vedere al fericirii intime ratat. Să fi fost aşa? Totul se potriveşte, totul nu se potriveşte.
Literatura nu se face cu justificări. Numai după ce literatura este făcută, ea îşi poate găsi şi justificări. Foarte mulţi au încercat să justifice geniul eminescian prin viaţa sa. Ce eroare! Viaţa lui Eminescu este interesantă pentru că e viaţa lui Eminescu. Altfel, multe alte vieţi de intelectuali morţi, ultrasensibili şi jigniţi de societatea vremii, vieţi la fel de febrile ca şi viaţa lui Eminescu sau vieţi şi mai febrile, au fost. Dacă, dintr-o pricină sau alta, dintr-o tristeţe sau alta, dintr-o înfrângere sau alta, Eminescu n-ar mai fi ajuns să scrie Luceafărul şi Oda în metru antic sau printre mult prea obosite degete Komadeva zeul indic i-ar fi zburat spre neant, el, marele Eminescu, n-ar mai fi fost marele Eminescu.
E adevărat că ne interesează cum respira el. Vrem să învăţăm cum respira el. Cine ştie, poate vom putea şi noi scrie Luceafărul sau Oda sau Glossa sau Kamadeva.
Dar Luceafărul l-a scris el. Domnia-sa, Domnul acestei ţări, Mihai Eminescu.
Despre viaţa lui Eminescu
FIZIOLOGIA POEZIEI
proză şi versuri
1957 – 1983
Nichita Stănescu
Editura Eminescu, Bucureşti, 1990
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Ce se intampla in Romania?"
7/06/2020
Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliştea Gumeşti, Teleorman – d. 16 mai 1980, Mogoşoaia, Ilfov) a fost un scriitor român postbelic, director al editurii Cartea Românească. Ultimul său roman lansat în 1980, „Cel mai iubit dintre pământeni”, este considerat o critică violentă a comunismului. După câteva săptămâni pe piaţă, romanul a fost retras din toate bibliotecile şi librăriile publice şi universitare. În scurt timp, pe 16 mai 1980, scriitorul a fost găsit mort în camera sa din vila de creaţie a scriitorilor din Palatul Mogoşoaia.
Ion Antonescu (n. 2/14 iunie 1882, Piteşti – d. 1 iunie 1946, Jilava, Ilfov) a fost un militar şi om de stat român, ofiţer de carieră, (general/mareşal), şeful Biroului Operaţiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, ataşat militar la Londra şi Paris, comandant al Şcolii Superioare de Război, şef al Marelui Stat Major şi ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României. A fost demis de la conducerea statului de către rege, prin lovitura de stat de la 23 august 1944, fiind arestat şi predat spre pază comuniştilor, apoi deţinut în Uniunea Sovietică. La 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte pentru crime de război de “Tribunalul Poporului” din Bucureşti. La 1 iunie 1946 a fost executat prin împuşcare la închisoarea Jilava.
“Deodată Hitler încetă să mai strige şi se opri.
Se opri în secunda următoare şi Antonescu.
- Ce este, domnule general, zise Hitler, cu o voce joasă şi spartă, ameninţătoare dar liniştită. Ce se întâmplă în România?
Toată furia sa, adevărată dar şi simulată, se stinsese ca şi când n-ar fi fost, şi acum generalul avea în faţa sa un om căzut într-o tăcere bănuitoare şi încărcată de primejdii, mult mai greu de înfruntat decât răcnetele dinainte.
- Domnule Hitler, începu generalul cu vocea sa sigură, plină de încredere în sine, persoana mea nu contează, ci numai destinul naţiunilor noastre, care cere ca legionarii să părăsească, treptat, în România, puterea pe care nu sunt pregătiţi s-o exercite şi această putere să rămână, în aceste vremuri în care pacea nu e încă încheiată şi armele n-au tăcut, armatei române, care se bucură de încrederea naţiunii, indiferent dacă eu sunt sau nu în fruntea ei… Avem nevoie de linişte şi securitate în această parte a Europei, şi România, ca şi Marele Reich, reluă generalul, după ce interpretul se opri, terminând de tradus, şi nu e nevoie decât să ne uităm pe hartă ca să înţelegem de ce. Vrea domnul Hitler să ignore pericolele care ar surveni în urma unor grave tulburări pe care guvernarea legionară n-ar întârzia să le provoace necontenit în ţară? Crimele lor sunt o dovadă, şi aceste crime...
Hitler, în picioare, în spatele biroului, asculta căzut într-un mutism total, cu meşa de păr deplasată de la locul unde era văzută în toate ziarele şi jurnalele cinematografice, cu chipul posomorât, fără rază de lumină, care dealtfel nu apărea niciodată pe chipul lui nici când privirile îi luceau de o încredere fanatică în sine şi nici când, prin forţa personalităţii lui demonice, făcea mulţimile să strige cuprinse de isterie. Interpretul continua să traducă impecabil cuvintele dure ale acestui general cu voinţa extremă, gata să moară, dar să nu renunţe la convingerile sale, care erau expresii ale unor realităţi neîndoielnice de-acolo din ţara sa. Hotarât, gândea marele tartor furios şi stăpânit, ăsta nu era doctorul Hacha să alerge Göring şi Ribbentrop după el, în jurul mesei. E drept că nici graniţele României nu erau aci, în inima Reich-ului, cum au fost cele ale acelor parveniţi de cehi, dar o lovitură în stomac tot au primit prin Dicktat-ul său din august de la Viena. Ungurii au dorit asta. Pur şi simplu le-a făcut pe plac, deşi lui, această sfârtecare între vecini nici măcar nu i-a făcut cine ştie ce plăcere. Plăcere mare ar fi simţit dacă trupele sale ar fi efectuat ele această sfârtecare, în folosul Reich-ului. Poate că ar fi trebuit ocupată această ţară (cu petrolul şi grânele ei). Desigur, mai târziu, de ce nu? Dacă se va ivi cea mai mică necesitate şi vor fi înlăturate pericolele unei intervenţii ruse… Vom vedea… Acest general gata la orice, de pildă, era el credincios marelui Reich şi lui, Führer-ului personal, după Dicktat-ul de la Viena? Nu ascundea el ranchiună şi trădare? Îl privi pe sub sprâncene, cu un rictus pe care mustaţa îl ascundea, dar care îi întuneca cumplit chipul şi îl izbi sinceritatea pe care înfăţişarea acestuia o exprima. Mare actor? Nu, mare actor era el, Hitler, numai el ştia să monteze şi să joace în aşa fel o comedie, încât omenirea să-l creadă că a fost şi este animat de cele mai bune intenţii, chiar şi atunci când în văzul tuturor a călcat în picioare toate tratatele. Râsese până la lacrimi într-o zi când i se pregătise drepr cadou lui Ribbentrop de ziua lui sau ceva în genul ăsta, o cutie cu toate tratatele pe care le semnaseră şi se constatase că aproape nouăzeci la sută dintre ele fuseseră călcate...
Da, nu se putea înşela, gândea Hitler, acest general îi era sincer credincios, nu juca nici o comedie şi se bucura de încrederea poporului său. Îşi aminti că rapoartele agenţilor săi secreţi din România vorbeau bine despre el. Nici acei mistici naţionalişti români, numiţi legionari (căruia lui Hitler nu-i plăceau deloc, erau prea mistici şi prea naţionalişti), nu se plângeau de şeful statului care îi adusese la putere. El îi adusese! Dacă acum dorea înderpărtarea lor, însemna că avea de ce. Făcu un gest şi, intimidat, interpretul opri relatarea pătimaşă şi rece a crimelor legionarilor, în care generalul se angajase şi care pe Hitler nu-l interesau...
- Nu pot accepta, domnule general, zise el cu aceeaşi voce coborâtă şi parcă spartă, decât în caz extrem, ca legionarii să fie goniţi de la putere... Încercaţi, dacă e posibil, să colaboraţi. Ei aduc în conştiinţa românească încrederea şi credinţa fără rezerve în mişcarea naţional-socialistă, pe care nici armata dumneavoastră şi nici poporul care o urmează nu le pot aduce în măsură suficientă, ca să cimenteze prietenia şi alianţa dintre popoarele noastre. Evitaţi turburările. Sunteţi conştient de pericolele care ar surveni!
Şi Hitler ridică fruntea, dominator. N-avea decât să studieze mai târziu, acest general, spusele sale, după minuta care îi va fi înmânata, dacă e atât de greu de cap şi n-a înţeles care era fondul răspunsului său. Fiindcă într-adevăr, generalul, cu toată siguranţa sa de sine, rămase îndârjit în faţa dictatorului: nu înţelesese clar. Ceru interpretului să i se repete, dar Hitler se apropiase, îi întinsese mâna, i-o strânsese şi ieşise grăbit din imensa încăpere însoţit de intimii săi, conducători ai partidului şi şefi ai Wehrmacht-ului.
Întrevederea, cu toate urmările care aveau să decurgă din ea, şi pentru general şi pentru noi şi mai ales pentru Hitler însuşi, patru ani mai târziu, se încheiase.
Nici un protocol special de despărţire nu urmă, afară de faptul că musafirul fu reţinut de Hitler la dejun. Generalul primi textul dactilografiat al schimbului de cuvinte care avusese loc (în afară de răcnetele de la început ale Führer-ului) şi care, recitit atent, dădea, nu însă fără un avertisment, mână liberă generalului. Da, în caz extrem îi putea goni. Dar nu trebuia să uite că oricând Hitler îi putea aduce înapoi şi da jos pe el, pe general, fiindcă legionarii aduceau credinţa fără rezerve etc. Cum putea, deci, să-i gonescă pe legionari? Se întrebă generalul în avionul care îl aducea, a doua zi, înapoi. Numai în caz extrem şi fără turburări. Cum s-ar putea întâmpla acest lucru? Se vor opune…”
DELIRUL
Marin Preda
Editura CARTEA ROMÂNEASCĂ, Bucureşti, 1975
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1922.08.05+-+Marin+Preda
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Tu, rastignitul meu popor, iti porti drapelul ca pe-o cruce..."
28/05/2020
28 Mai 2020
Înălţarea Domnului
Ziua Eroilor
Prin vremi de chin, prin vremi năuce,
Tu, răstignitul meu popor,
Îţi porţi drapelul ca pe-o cruce
Spre-o golgotă din viitor.
Şi tot mai mulţi ar vrea s-apuce
Să-ţi bată cuiul în picior,
Fiere şi-oţet mereu ţi-aduce
Un timp potrivnic, trădător.
În falduri s-a prăsit furtuna,
De fulgere e lemnul scrum,
Dâre de sânge laşi pe drum.
Dar încleştată îţi e mâna
Pe tricolorul tău şi-acum,
Când tuturor le e totuna.
Imn
Sonete inedite
Marin Sorescu
Editura SCRiSUL ROMÂNESC, Craiova, 2005
Dumnezeu să îi odihnească în pace pe Eroii Neamului Românesc!
Hristos s-a înălţat!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Si nu cunosti crutari si amanari de te arunci dreptatii impotriva."
23/05/2020
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, Bucureşti – d. 14 iulie 1967, Bucureşti) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii româneşti.
Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire şi Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum şi literatură pentru copii.
Pacea e-n ţară, pacea în afară,
Hotarul, liniştit cum n-a mai fost,
Şi şesurile, azi la adăpost,
Plugarii noi le fulgeră şi ară.
Pe la-nceputul dulce-al primăverii
Satul şi-aduce-aminte de poveşti,
Şi frunza tremură pe crengi cereşti,
Şi pasămite, -n taină, şi boierii.
De bună seamă, Vodă gânditorul
La curăţirea lumii-i hotărât.
Îndeasă ţeapa-n oameni până-n gât
Pentru-a-ntâlni şezutul omuşorul.
Şi nu cunoşti cruţări şi amânări
De te arunci dreptăţii împotrivă.
De-altfel, creştin, cu ţepile, colivă
Îţi pregăteşte Vlad – şi lumânări.
Cuviincios cu buna rânduială,
Pentru cei mari, fie munteni sau turci,
Avea mai mari şi osebite furci,
Ca treapta loc să nu dea la-ndoială.
Vedeai vizirii la-nălţimea lor,
Infipţi în vârfuri sprintene de plopi,
Iar pentru sfinţi, vlădici şi episcopi
Avea lemn sfânt şi bun mirositor.
Şi iată Sfatul Ţării adunat
Să mulţumească Domnului de Pace.
Vlad şade-n jilţ. E liniştit. Şi tace,
Cu sufletul în platoşă-mpăcat.
Şi pe când prieteni şi curteni în zale
Ciocnesc în juru-i cupele de vin,
În cinstea faptelor Măriei-Sale,
El cugetă ce ţepi li se cuvin.
VODĂ ŢEPEŞ
CUVINTE POTRIVITE (1927)
TUDOR ARGHEZI
VERSURI (Volumul I)
CARTEA ROMÂNESCĂ, BUCUREŞTI 1980
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1880.05.21+-+Tudor+Arghezi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
SFANTUL DIN MONTPARNASSE
20/05/2020
Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, Jud. Gorj – d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române.
“Se izolase de exterior printr-o uşă ţărănescă, o amintire din copilărie: odată intrat pe această uşă, uitai de civilizaţie. Cuptorul de gătit din cărămidă, cel de încălzit uneltele şi de topit metalele, păreau mai aproape de păstorul homeric, decât de oraşul modern. Constantin uitase tentaţiile Parisului; hiberna luni întregi, ascultând şi transformând în artă pulsul naturii.
Avea nevoie de concentrare maximă, pentru a da formelor viaţă. Cocoşul său se ridica în zbor şi parcă auzeai cucurigul lui vesel. În Leda, lebăda cu capul şi gâtul contopite într-o singură mişcare, cântă un cântec de dragoste în marmură albă sau bronz strălucitor. Piatra devine fluidă în Peşte, până şi ochiurile de piatră dau iluzia de plutire în apă. Pasărea sa cântă şi zboară prin spaţii. Capetele de marmură sunt tot atât de netede ca şi pietrele lustruite de valurile mării. Suprafeţele şlefuite, asemenea unor oglinzi, captivează în luciul lor lumea înconjurătoare. Coloana este fără sfârşit; pare că înaintează fără oprire, spre infinit.
Sculpturile demonstrau cu prisosinţă legătura cu universul, reflectând liniştea sufletească la care ajunsese Constantin după ani întregi de zbucium şi meditaţie. Ele purtau mesajul nobil al omului contemporan prins în ghearele civilizaţiei moderne; mesajul foarte clar, că omenirea poate trăi fericită în sânul naturii.”
SFÂNTUL DIN MONTPARNASSE
Capitolul XXXV
PUSTNICIA
Autor Peter NEAGOE
EDITURA DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1977
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
La mulţi ani celor ce poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"O roza-nfloreste, suava..."
15/05/2020
Alexandru A. Macedonski (n. 14 martie 1854, Bucureşti – d. 24 noiembrie1920, Bucureşti) a fost un poet, prozator, dramaturg şi publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Iniţiatorul cenaclului şi revistei literare Literatorul, a susţinut modernizarea poeziei româneşti. Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activităţii lor scriitoriceşti, numeroşi tineri talentaţi, printre care George Bacovia şi Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa Literatorul, iar în revista Liga ortodoxă debutează, printre alţii, Tudor Arghezi şi Gala Galaction.
Alexandru Macedonski a fost ales în 2006 membru post-mortem al Academiei Române.
O roză-nfloreşte, suavă...
Ca nor risipit e necazul.
Puternic mă poartă extazul
Spre-o naltă şi tainică slavă.
Nu-mi pasă de-a vieţii otravă,
De chinul ce-şi urcă talazul
O roză-nfloreşte, suavă;
Ca nor risipit e necazul.
Stăpân sunt de-acum pe răgazul,
Să-mi fac din ursită o sclavă,
Şi nu mai e viaţa grozavă,
Deşi mi-a brăzdat tot obrazul:
O roză-nfloreşte, suavă.
Rondelul rozei ce înfloreşte
Alexandru Macedonski
POEMA RONDELURILOR
ARTA GRAFICĂ, Bucureşti, 1968
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Qui a pris Osman?
10/05/2020
La 9/21 mai 1877, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat Independenţa de Stat a României faţă de Imperiul Otoman.
Documentul a devenit lege prin semnarea/promulgarea lui de către domnitorul Carol I, la 10/22 mai 1877.
“- Qui a pris Osman?
Ce furent deux officiers roumains, le colonel Cerkez, commandant la 2-e division et le colonel Arion, commandat de l’artillerie, qui, les premiers, apprirent qu’Osman, blessé, demandait à voir un officier supérieur. Ils trouvèrent le general turc dans une petite cabane où on l’avait transporté; ils lui offrirent les services de nos chirurgiens et placèrent une sentinelle à la porte. Peu après, un général russe vint emmener le glorieux vaincu.”
Jean Lahovary
Souvenirs d’un volontaire de l’Armée Roumaine
(Plevna, 1877)
1925
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCAREST
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1877-1878+-+Razboiul+de+Independenta+a+Romaniei
Cu cel mai înalt respect Armatei Române,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
In Romania, limba oficiala este limba romana.
3/05/2020
CONSTITUTIA ROMÂNIEI
Simboluri naţionale
Articolul 12
(1)Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Limba oficiala
Articolul 13
În România, limba oficială este limba română.
L88/2020 - LEGE privind Codul administrativ
…
Art. 94. — Folosirea limbii minorităţilor naţionale
(1)În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, Inspectoratele Judeţene ale Poliţiei Române, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
(2)Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la aim . (1).
(3)Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate in subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean prevăzute la alin.(l), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot adopta şi folosi, alături de însemnele oficiale ale României şi alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale, locuitori ai unităţii administrativteritoriale în cauză.
…
Propunere legislativă privind Codul administrative, adoptată de SENAT pe 8.04.2020
Iniţiatori:
Antal István-Loránt - senator UDMR; Császár Károly Zsolt - senator UDMR; Cseke Attila-Zoltan - senator UDMR; Derzsi Ákos - senator UDMR; Fejér László-Ödön - senator UDMR; László Attila - senator UDMR; Novák Csaba-Zoltán - senator UDMR; Tánczos Barna - senator UDMR; Turos Lóránd - senator UDMR; Ambrus Izabella-Agnes - deputat UDMR; Antal István-János - deputat UDMR; Apjok Norbert - deputat UDMR; Bende Sándor - deputat UDMR; Benedek Zacharie - deputat UDMR; Benkő Erika - deputat UDMR; Biro Zsolt-Istvan - deputat UDMR; Biró Rozalia-Ibolya - deputat UDMR; Csép Éva-Andrea - deputat UDMR; Csoma Botond - deputat UDMR; Erdei-Dolóczki István - deputat UDMR; Farago Petru - deputat UDMR; Kelemen Hunor - deputat UDMR; Korodi Attila - deputat UDMR; Kulcsár-Terza József-György - deputat UDMR; Magyar Loránd-Bálint - deputat UDMR; Márton Árpád-Francisc - deputat UDMR; Sebestyén Csaba-István - deputat UDMR; Seres Dénes - deputat UDMR; Szabó Ödön - deputat UDMR; Vass Levente - deputat UDMR
https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L88&an_cls=2020
Deşteaptă-te Române!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil
29/04/2020
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
Statul român
Articolul 1
(1)România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil
https://www.petitieonline.com/ spune__nu_autonomiei_ tinutului_secuiesc?uv= 23610261&utm_source=whatsapp
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Dar ranele vietii romanesti din Sacuime..."
28/04/2020
Gheorghe Ciuhandu (n. 23 aprilie 1875, Roşia, Bihor, România – d. 29 aprilie 1947, Vaţa de Jos, Vaţa de Jos, Hunedoara, România) a fost un un preot şi publicist român, deputat în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Gheorghe Ciuhandu a studiat teologia la Arad şi Cernăuţi. A fost profesor de istoria bisericii la Arad şi referent şcolar la Episcopia Aradului. Este autorul a peste 60 de cărţi, a numeroase studii şi articole. După 1918 a fost consilier cultural la Episcopia Aradului şi preşedinte al asociaţiei "Andrei Şaguna", iar ulterior senator. Din 1946 a devenit membru de onoare al Academiei Române.
“Dar ranele vieţii româneşti din Săcuime puroiază încă – şi nu-şi mai găsesc leacul – încă şi din motivul politicianismului românesc, remarcat mai ales în judeţul Odorhei, ca foarte vinovat: că trafichează situaţia cu Săcuii, acordându-le “tratament special, dar nu cu intenţia de a contribui la reromânizarea celor 40% de Români săcuizaţi, ci pentru a-i avea alegători”. Acest politicianism nu a îngăduit, până de curând, ca în judeţul Odorheiu, singurul fără protopopiat ortodox, să se poată înfiinţa unul. De aceea, cele mai multe biserici româneşti, vechi, ortodoxe, (la Bodogaia, Cioc, Aldea etc.) n’au putut fi deschise, nici la 15 ani după Unirea Neamului.”
PROBLEMA “SĂCUIASCĂ” SUB RAPORT CONFESIONAL
CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REMARCĂRI STATISTICE
Iconom stavrofor Dr. Gheorghe Ciuhandu
Consilier referent eparhial, Arad
Sibiu, 1938
Tiparul tipografiei arhidiecezane
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1875.04.23+-+1947.04.29+-+Gheorghe+CIUHANDU
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Pogoratu-Te-ai intru cele mai de jos ale pamantului"
18/04/2020
“Pogorâtu-Te-ai întru cele mai de jos ale pământului,
Şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice,
Care ţineau pe cei legaţi, Hristoase,
Şi a treia zi, precum Iona din chit,
Ai înviat din mormânt.
…
Hristos a înviat din morţi!
Cu moartea pre moarte călcând
Şi celor din mormânturi
Viaţă dăruindu-le.”
Cantarea a 6-a
Canonul Învierii
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a
Hristos a înviat!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Cine este Acesta?"
12/04/2020
21:10. Şi intrând El în Ierusalim, toată cetatea s-a cutremurat, zicând: Cine este Acesta?
21:11. Iar mulţimile răspundeau: Acesta este Iisus, proorocul din Nazaretul Galileii.
Sfânta Evanghelie după Matei
Ramuri înflorite şi cântări de bucurie!
O Duminică binecuvantată!
La Mulţi Ani!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Dar unde-s visurile-albastre, Ranite vechi violoncele Care cantau in sufletele noastre?"
4/04/2020
Alexandru A. Philippide (n. 1 aprilie 1900, Iaşi - d. 8 februarie 1979, Bucureşti) a fost un scriitor, traducător, membru titular al Academiei Române, laureat al premiului Herder (1965). Este fiul lingvistului şi filologului Alexandru Philippide. Licenţiat la Iaşi în 1921. A studiat în Franţa şi Germania între anii 1922-1928.
Silită poezie-a vremii noastre,
Într’adevar prea mult a vremii noastre
Şi prea puţin a vremurilor toate,
Rugină nefolositoare
Sufletelor viitoare,
Te văd în timpuri foarte-apropiate
Zăcând printre unelte demodate,
Maşină cu ‘ntrebuiţări uitate,
Mai nebagată ‘n seamă în giulgiul tău de praf
Decât montgolfierii sau primul hidroscaf!
Cântăm clăbucii clipelor de-acuma,
Slăvind în fiecare din ei un univers
Şi ne fălim că bietul nostru vers,
Mai şubred decât este spuma,
Opreşte lumile din mers.
În piaţa public’a simţirii noastre
Răcnesc trompetele tembele.
Dar unde-s visurile-albastre,
Rănite vechi violoncele
Care cântau în sufletele noastre?
Deschideţi iară vechile atlase;
Pornim spre zările miraculoase.
Dar niciun vers pentru contemporani!
Şi poate-aşa din nou ne vom deprinde
Să socotim cu veacuri nu cu ani.
Şi-acum destul! De-aici se ‘ntinde
Tărâmul ţărilor necercetate
Terra incognita
Mari spaţii albe
Pe harta sufletului meu din acest an.
Pe cel mai sudic promontoriu
Stă ultimul Tasmanian.
AL. A. PHILIPPIDE
PROMONTORIU
VISURI IN VUETUL VREMII
POEME
EDITURA PENTRU LITERATURA SI ARTA
BUCUREŞTI, 1 9 3 9
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1900.04.01+-+1979.02.08+-+Alexandru+A.+Philippide
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"un exemplu de civism si de dragoste de tara ce nu poate fi uitat"
1/04/2020
Ştefan Cicio Pop
(n. 1 aprilie 1865, Şigău, Cluj - d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost avocat şi un om politic român, membru al PNR şi mai apoi vicepreşedinte al PNŢ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Preşedinte al Consiliului Naţional Central Român, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deţinând portofoliul apărării şi al internelor. Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 - 12 martie 1920) precum şi ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în acelaşi guvern, Prim Ministru ad interim. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu, a deţinut funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 şi 10 august 1932-18 noiembrie 1933).
“În ziua neuitată de 29 Oct. 1918, d. Ştefan Cicio Pop a fost chemat telegrafic din Budapesta la Arad să salveze situaţia teribilă ce fusese creiată românilor prin ordinile date în ultimul moment de autorităţile militare, care ceruseră soldaţilor români să depue jurământul, în termen de 24 de ore, punând în vedere tutulor că toţi aceia cari nu se vor supune vor fi pedepsiţi cu moartea.
Intr'o atmosferă supraîncărcată şi în mijlocul bubuiturilor de tunuri, de împuşcături şi zăngănit de arme ce umpleau tot drumul dela Budapesta la Arad, d. Ştefan Cicio Pop a ajuns în această ultimă localitate prezentându-se imediat comandantului suprem al trupelor în locuinţa căruia se aflau adunate toate oficialităţile din oraş şi din judet cum şi întregul stat major al generalului.
Aci în faţa tutulor şi spre consternarea generală bărbatul de stat transilvănean a reproşat generalului Resch, comandantul trupelor, abuzul ce îl săvârşeşte încercând să dispue de armata unei alte ţări şi să ia Jurământul unor soldaţi apărători ai unei alte cauze şi ai unor alte idealuri, şi aceasta tocmai dsa care prin atitudinea avută îşi călcase angajamentele şi Jurământul depus faţă de împărat.
Generalul Resch intimidat de accentele energice ale luptătorului transilvănean şi readus la simţul datoriei de soldat şi cetăţean a renunţat la intenţiile sale, lăsând dlui Stefan Cicio Pop dreptul de a dispune de armata românească şi de a veghea la opera de reorganizare a acesteia.
Faţă de situaţiunea critică din Ardeal şi din judeţ, prima grije a dlui Şt. Pop a fost să adune arme şi tot ceea ce trebuia armatei pentru a creia un minunat instrument de luptă şi de rezistenţă în vederea primejdiilor ce se anunţau.
Fără a putea să-şi mai acorde un singur moment de linişte şi de odihnă d. Ştefan Cicio Pop a făcut imediat din casa sa un birou central, de unde plecau toate ordinile, de unde se luau toate dispoziţiile, un centru naţional, social, politic şi militar în fine, unde se făureau cu înţelepciune şi prudenţă destinele viitoare ale poporului ardelenesc.
La locuinţa bărbatului de stat transilvănean era un adevărat pelerinaj. Strada unde se afla locuinţa sa era totdeauna ocupată de şiruri nesfârşite de trăsuri, de ştafete venite din judeţ, de ţărani cari veneau după sfaturi şi după ajutoare, de delegaţii cari legau localităţile izolate cu centrul de activitate dirijat de către d. Cicio Pop.
In mijlocul unei atmosphere din ce în ce mai pline de încredere şi de putere, se întărea hotărârea oficială a alipirei la patria mamă, hotărâre ce de şi exista de secole, numai începând din momentele acelea putea fi pusă în aplicare.
Această hotărâre a fost luată tot în casa dlui Cicio Pop care în contra opoziţiei dlui Mihali şi în contra şovăelilor ce existau, s'a arătat sprijinitor nestrămutat al ideei de a se ţine cu or ce preţ Adunarea dela Alba-Iulia, declarând că dsa deşi bolnav ţine să fie dus în acea localitate de-apururea istorică, pe patul său de suferinţă numai pentru a putea să participe la şedinţe.
Energia cu care d. Şt. Pop a apărat ideea adunărei dela Alba-Iulia, a constituit un exemplu de civism şi de dragoste de ţară ce nu poate fi uitat atuncea când e vorba de stabilit ideile, concepţiile şi sentimentele unui bărbat de stat.”
ROMÂNUL
ARAD, Duminecă 23 Mai 1920
ANUL IX, Nr. 107
Pagini de glorie
Pregătirea „Unirei", şi d. Şt. Cicio Pop
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Amico certo in re incerta“
20/03/2020
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie/1 aprilie 1820, Bârlad, Moldova – d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German) a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, şi al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate.
„O constantă a politicii externe româneşti în timpul domniei lui Cuza au fost strânsele raporturi cu Serbia. Ne lega de această ţară vecină nu numai o veche tradiţie de prietenie, dar şi interese însemnate economice; apoi situaţia similară faţă de Turcia, cu implicaţiile şi tendinţele respective; după aceea comunitatea de credinţă şi, în sfârşit, relaţiile personale dintre familiile domnitoare. Obrenovicii aveau în Muntenia întinse proprietăţi care le aduceau venituri importante; mama viitorului stăpânitor sârb Milan era o româncă născută Costin Catargiu.
Împrejurarea în care raporturile strânse cu ţara vecină şi prietenă s-au vădit în modul cel mai impresionant a fost tranzitul armelor sârbeşti prin România, în noiembrie-decembrie 1862. Această împrejurare a provocat o emoţie considerabilă în cercurile diplomatice internaţionale, a determinat intervenţia colectivă şi ostilă a reprezentanţilor din Bucureşti ai mai multor Puteri şi a constituit, în cele din urmă, o victorie diplomatică a României şi Serbiei şi un spor de prestigiu pentru cârmuitorii acestor ţări, în special pentru Cuza Vodă.
…
În ultima jumătate a lui decembrie 1862, armele trecuseră pe teritoriul sârbesc, pe la punctul Crivina, lângă Gruia, pe Dunăre. Numărul acestor arme era important: izvoarele sârbeşti vorbesc de 63.000 de puşti şi 2-3.000 de săbii în 1.759 de lăzi cântărind 269.000 de ocale, adică 342.168 kg.
Iar un funcţionar al consulatului francez din Bucureşti crede că s-au transportat 40.000 de puşti cu baionetă, 10.000 de carabine şi 30.000 de pistoale, carabine de cavalerie şi săbii în 1.800 de lăzi cântărind 280.000 de ocale, adică 350.000 kg sau 35 de vagoane. Oricare ar fi cifra exacta – noi înclinăm pentru evaluarea sărbească -, cert este că numărul armelor a fost însemnat şi a permis o dotare cu armament modern a armatei vecinilor noştri.
Tranzitul fusese convenit din timp între Cuza şi guvernul român, de o parte, Rusia, principele Obrenovici şi guvernul sârb, de cealaltă parte. Se luaseră toate măsurile necesare pentru protejarea convoiului: România concentrase la Dunăre, încă de la sfărşitul verii, un întreg detaşament mixt, alcătuit din infanterie, cavalerie şi artilerie, cu ordinul expres, dat de Marele Stat-Major, ca, în cazul când s-ar produce vreo încercare de oprire din partea turcilor, aceştia să fie respinşi cu orice preţ, cu armele, ajungându-se chiar la lupta cu baioneta. Sârbii concentraseră şi ei la punctul de trecere forţe îndestulătoare. Turcii aveau la Vidin 5.000 de soldaţi şi 16 tunuri, aşa încât o reacţie din partea lor nu era de loc exclusă. Până la urmă, de teama complicaţiilor, s-au abţinut însă să atace convoiul sau să împiedice trecerea armelor peste fluviu.
Urmarea acestei acţiuni a fost o şi mai puternică stranger a relaţiilor cu sârbii; îndată după tranzitul armelor, a avut loc înfiinţarea de reprezentanţe diplomatice: a Serbiei la Bucureşti, la 28 februarie 1863 – primul titular fiind Constantin Magazinovici, consilier la Curtea de Casaţie -, a României la Belgrad, la 13/25 martie acelaşi an – cel dintâi titular fiind Theodor Callimaki, fost până atunci prim-secretar al Agenţiei Române din Constantinopol.
Principele Mihail Obrenovici, în afară de o călduroasă scrisoare de mulţumire, a trimis lui Cuza un dar simbolic: o foarte frumoasă sabie, împodobită cu pietre scumpe – smaragde şi briante -, având pe lama de oţel, încrustată cu litere de aur, o inscripţie care constituie un semnificativ omagiu: “Amico certo in re incerta“(Prietenului sigur în vremuri nesigure).””
TRANZITUL ARMELOR SÂRBEŞTI
VIAŢA ŞI OPERA LUI CUZA VODĂ
CONSTANTIN C. GIURESCU
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ, BUCUREŞTI 1966
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
URSITOARELE LA LEAGANUL LUI BRANCUSI
19/03/2020
Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, Gorj, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român, ales membru postum al Academiei Române.
„Când se naşte un prunc, ursitoarele vin la troaca în care va fi legănat şi-i depun gheme cu fir de lână toarsă. Sunt ursitoare în lungi văluri albe şi ursitoare în văluri negre. Ursitoarele albe aduc gheme albe şi ursitoarele îndoliate, gheme negre.
...
Ursitoarele au pus în leagănul lui Brâncuşi ghemul cel mare şi negru al pribegiei de locul natal, cu firul cel mai lung, pentru un prunc obişnuit al plaiurilor gorjene. Oltenii pleacă în pribegie pe timp limitat, dar se întorc la cuibul lor. Mor îngropaţi în glia lor ancestrală.
...
Ursitoarele au mai pus în leagănul lui Brâncuşi, alături de ghemul cel mare şi negru, un ghem mare şi alb. A fost ghemul osârdiei şi al artei moderne, cu firul cel mai lung pentru un prunc al plaiurilor gorjene şi al plaiurilor româneşti.
Cu firul lui, sculptorul român a înconjurat globul pământesc, a înfăşurat arta lumii, după ce l-a tors din Orient până în Occident.
Ursitoarele s-au înşelat atunci când au pus în leagănul aceluiaşi copil două gheme. Brâncuşi le-a învins.”
URSITOARELE LA LEAGĂNUL LUI BRÂNCUŞI
BRANCUŞI
PRAVILA DE LA CRAIOVA
PETRE PANDREA
Editura VREMEA, Bucureşti, 2010
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Padurea romana
5/03/2020
Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, Dolj – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)
Prizonierii păcii, vai, buştenii,
Legaţi cu lanţuri, lunecă încet,
De parcă-a întreţine focul Gheenii
Noi fost-am desemnaţi prin vot secret.
Şi ceas de ceas vârâm un codru, biet,
Şi fălcile le umplem cu milenii
E vremea curmăturii şi-a poienii,
Miroase-a rumeguş şi-ai bea oţet.
Cucu-a fugit şi schitul bate-o toacă:
Dă lemn pe lemn şi plânge şi-i e milă
Că muntele de fală se dezbracă.
Iar ursu-i jupuit de viu, - ce joacă!
El s-ar mira, sub brişcă, ci-i e silă,
Un ţipăt mut zvâcneşte în pupilă.
Pădurea română
Marin Sorescu
Sonete inedite
Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2005
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“SARUTUL este piatra fundamentala a unei mari opere moderne”
18/02/2020
19 Februarie 2020 - 144 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi
„SĂRUTUL prezintă doi îndrăgostiţi într-o strânsă îmbrăţişare. Vedem doar partea de sus a trupurilor lor; ei sunt goi, dar nu ostentativ. Trunchiul bărbatului este o masă nediferenţiată; pieptul femeii, cuprins în forma bărbatului este uşor profilat şi doar sugerează plinătatea în planul în care se află. Mai izbitor decât prezența trupurilor este faptul că cei doi îndrăgostiţi sunt ochi în ochi, fixaţi într-o scrutare nesfârşită, în timp ce buzele li se unesc.
Fiecare element din imaginea compactă este tematic şi citirea acestei lucrări are loc treptat, pe măsută ce observăm că părul bărbatului este drept în timp ce al femeii este ondulat; părul lui merge spre tâmple, despărţit printr-o cărare, iar al ei e lăsat pe spate; braţele femeii sunt deasupra, cele ale bărbatului dedesubt; degetele ei, curbate spre interior, presează uşor capul bărbatului de al ei; mâinile lui, mai drepte, mai rigide, susţin trupul ei; umerii bărbatului sunt mai largi decât cei ai femeii; mâinile ei, cuprinzând masa mai redusă a capului partenerului ei, sunt înlănţuite, îndreptate în sus, în timp ce mâinile bărbatului cuprind torsul femeii într-o împreunare uşoară. Aceste diferențe sunt variaţii formale într-un desen simetric, dar există în ele elemente de distincţie a sexului opus al celor doi parteneri. Forma şi sensul sunt aici la fel de unite, aşa cum sunt uniţi protagoniştii înşişi. Aceştia sunt legaţi nu numai prin orizontalele vizibile ale braţelor înlănţuite, ci şi prin orizontalele tainice, implicite în privirea ochilor, unirea buzelor, apăsarea sânilor: acest bărbat şi această femeie sunt uniţi din afară spre înlăuntru.
Şi, mai jos, ceea ce rămâne este continuitatea masei de piatră.”
Sidney Geist
Brâncuşi / Sărutul
Editura MERIDIANE
Bucureşti, 1982
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...je jure de defender les droits et les interets de ma patrie..."
23/01/2020
Proclamation du prince Alexandre-Jean aux Moldaves en date du 6 février 1859
Nous, Alexandre-Jean Ier,
Par la grâce de Dieu et la volonté nationale, prince de Moldavie,
A tous présents et à venir, salut:
La volonté nationale, par son organe légal, l'Assemblée élective, nous a élu prince de Moldavie. En montant sur le trône sous le nom d'Alexandre Ier, notre premier devoir est de nous adresser à vous, chers compatriotes, pour vous exprimer les voeux que nous formons pour votre paix et pour votre bonheur, et pour vous faire part de nos vues et de nos intentions.
Avant de monter sur le trône auquel nous avons été appelé par la confiance de la nation, nous avons en présence de l'Assemblée prêté le serment suivant:
“Au nom de la très-sainte Trinité et en face du pays, je jure de defender les droits et les intérêts de ma patrie, d'être fidèle au texte et à l'esprit de la Constitution, de veiller pendant toute la durée de mon règne au respect des lois en tout et pour tous, d'oublier toute injure et toute haine, d'aimer sans exception ceux qui m'ont aimé et qui m'ont haï, et de vouer toutes mes facultés au bien et à la prospérité de la nation roumaine. Que Dieu et mes compatriotesme soient toujours en aide!”
Ce serment indique la ligne de conduite que nous garderons pendant notre règne. Notre Gouvernement sera, dans toute la force du terme, conforme à la Convention du 7/19 août, qui a été conclue entre la Sublime-Porteet les Puissances garantes des droits de notre patrie. Nous serons un Prince constitutionnel.
Nous respecterons toutes les prérogatives de l'Assemblée élective, et tous nos efforts tendront au développement des nouvelles institutions qui nous ont été reconnues par l'Europe, ainsi qu'à la mise en pratique sincère et durable des réformes indiquées dans la susdite Convention.
Aussitôt après l'élection de notre frère, le prince de Valachie, nous procéderons à l'établissementde la Commission centralede Fokshani, dont la mission sera de resserrer les liens de ces deux branches d'une même nation. Avec le concours simultané de cette Commissionet de l'Assemblée élective, notre Gouvernement s'empressera de faire les lois organiques réclamées par la Convention, et qui aurait pour résultat d'introduire parmi nous les grands principes qui régissent les États modernes.
Pour que de telles réformes puissent amener un résultat aussi grand
et aussi heureux, nous engageons tous nos compatriotes, de quelque condition qu'ils soient, à oublier les haines et les rancunes du passé.
Laissons venir la paix au milieu de nous, aimons-nouscomme les fils d'une même patrie, rétablissons l'harmonie entre les différentes classes de la Société, et nous acquerrons la force. C'est ainsi seulement que, Gouvernement et peuple unis, nous relèverons la patrie de la décadence où l'avaient fait tomber les malheurs des temps passés.
Notre mission est belle, mais elle est grande et difficile! Et nous ne
pourrons la remplir qu'avec le concours sincère et l'appui de nos compatriotes. Nous nous consacrerons sans réserve à les mériter.
Nous faisons appel au patriotisme,au zèle, à l'activité des fonctionnaires publics, qui sont les organes légaux du Gouvernement dans ses rapports avec les particuliers. Les lois étaient tombées en désuétude, et avec elles toute la force du Gouvernement. Il faut qu'elles reprennent toute leur autorité. Le pouvoir exécutif devant être à l'avenir l'organe de la plus stricte légalité, il faut qu'il soit fort et qu'il soit respecté de tous. Il faut qu'à l'avenir l'honneur, la vie et la fortune des citoyens soient garantis. Ils seront placés sous la protection des autorités publiques.
Le Gouvernement sera toujours heureux de rechercher et de récompenser
le mérite, le dévouemcnt et les services honorable de tous les fonctionnaires, grands ou petits, il est aussi fermementdécidé à punir, sans ménagementet selon la rigueur des lois, tous ceux qui s'en écarteraient et qui commettraient des abus.
Nous donnons à tous nos compatriotes un salut princier et fraternel;
que Dieu bénisse les Principautés-Unie!
---------------------------------------
Le prince Alexandre-Jean Couza est nommé, le 5 février 1859, prince de
Valachie par l'assemblée de Bucharest à l'unanimité des voix (64).
ARCHIVES DIPLOMATIQUES
1866
RECUEIL DE DIPLOMATIE ET D'HISTOIRE
TOME DEUXIÈME
AVRIL, MAI, JUIN 1866
PARIS
LIBRAIRIE DIPLOMATIQUE D'AMYOT, ÉDITEUR
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova
La Mulţi Ani, România,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Basarabia s-a dus de unde nu se va mai intoarce, in sanul negrei strainatati."
14/01/2020
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani, Moldova – d. 15 iunie 1889, Bucureşti, Regatul României) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
„Deci Basarabia s-a dus de unde nu se va mai întoarce, în sânul negrei străinătăţi. În zadar moldovanul va mai privi în zile senine din vârful Ceahlăului în zarea depărtată Ismailul, Cahulul, Bolgradul şi ţărmul Mării Negre, în zadar va vedea departe, ca margine a orizontului său, Cetatea Albă şi Chilia; ceea ce va vedea din punctul din care Alexandru Voevod cel Bun va fi rotit ochii pentru a-şi măsura ţara cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pământ înstrăinat. În zadar îşi va aduce aminte omul cunoscător de cele trecute, cumcă, tari ori slabi, în trecut nu s-a găsit unul dintre noi care să consfinţească pierderea pământului sfânt al patriei, astăzi va găsi sute de oameni, aleşi în Sfatul Ţării, cari au căutat zile întregi formula ca să scape de acel pământ, căutând a masca cu fraze patriotice lipsa lor de statornicie şi bărbăţie, lipsa lor de adevărat şi energic patriotism.
Iar poporul? Poporul tace, petrece cu jucării, cu parăzi, cu intrări triumfale; poporul, care şi-a vărsat sângele şi aurul pentru a ţine pe umere o politică nesocotită şi criminală, va găsi în fraze jurnalistice, în laudele linguşitorilor săi, în panglicăriile demagogiei făţişe şi a celei mascate o depăgubire meritată pentru pierderi reale şi ireparabile.”
Din TIMPUL, 1878
6 octombrie 1878, EdP X, 132-133
EMINESCU
PUBLICISTICĂ LITERARĂ
Editura HUMANITAS, Bucureşti, 2018
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
La mulţi ani, Mihai Eminescu,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Fara sa avem o armata cu asezari de veacuri, pentru ca veacurile ne-au zdrobit de atatea ori fiinta..."
7/01/2020
ORDINUL DE ZI ADRESAT ARMATEI DE CĂTRE DOMNUL MAREŞAL ION ANTONESCU
1 IANUARIE 1943
“Fără să avem o armată cu aşezări de veacuri, pentru că veacurile ne-au zdrobit de atâtea ori fiinţa, prin exemplul generalilor bravi cari au căzut luptând cu arma în mână alături de soldaţii lor, prin pilde de eroism neîntrecut, în care tatăl şi fiul au căzut laolaltă, în luptă corp la corp cu duşmanul, voi aţi ştiut să arătaţi că neamul românesc nu se predă, că neamul românesc prin voi îşi va purta neînfricat destinul şi nu se va abate niciodată dela slujirea Patriei şi Regelui.
Suntem toţi un singur braţ!
Suntem toţi un singur suflet!
Avem un singur crez şi o singură voinţă!
Nimic pe lume nu ne va putea împiedeca să ne împlinim un singur destin: destinul dreptăţii noastre!
Cu credinţa în el, ascultând glasul sfinţit al Martirilor şi Eroilor Neamului, care ne poruncesc din umbra crucilor să ne respectăm jertfa, ostaşi de pretutindeni şi mai ales voi ostaşi de departe, simţiţi în acest ceas credinţa pe care Neamul întreg şi-o pune în voi, fiţi mândri de ea şi credeţi în implinirea drepturilor noastre!”
Mareşal Antonescu
REVISTA JANDARMERIEI
ANUL XXI, Nr. 1
Ianuarie 1943
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
La Mulţi Ani, celor ce poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
NEO-ENEOLITICUL IN OLTENIA. HARTILE ARHEOLOGICE
3/01/2020
“Marcarea siturilor arheologice, în coordonate Stereo 70, în cuprinsul regulamentelor de urbanism cu care lucrează administraţiile publice locale constituie cel mai bun mijloc de a le proteja de distrugeri în culpă ori întâmplătoare, de braconaj arheologic, de lipsa de interes privind cercetarea ori punerea în valoare a acestora. Nu trebuie scăpat din vedere nici faptul că din cauza vechimii mai mari şi a materialelor de construcție folosite de către comunităţile neo-eneolitice, urmele acestora sunt mai greu de identificat şi de păstrat în comparaţie cu siturile din alte perioade istorice. O fortificație neolitică, cu şanţ şi val de pământ este mai uşor de distrus decât o cetate dacică ori romană ce are fortificaţii masive din cărămidă ori blocuri de piatră. De aceea, fragilitatea staţiunilor neo-eneolitice impune o mai mare implicare în protejarea acestora, lucrarea de faţă, prin adunarea într-un singur studiu a tuturor informaţiilor cunoscute, fiind una dintre primele măsuri ce trebuiau întreprinse în această direcţie.
…
Cum vedetele acestui studiu sunt siturile neo-eneolitice din Oltenia şi nu oamenii care au stat în spatele readucerii acestora în atenţia publică, mă alătur şi eu efortului de protejare a acestora prin diversele instrumente avute la îndemână: cel legal, prin prisma locului de muncă (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mehedinţi) şi cel moral, prin pasiune pentru neo-eneolitic şi regiunea în care am crescut şi trăiesc, Oltenia.”
Dr. Cătălin Nicolae Pătroi
NEO-ENEOLITICUL ÎN OLTENIA. HĂRŢILE ARHEOLOGICE
Drobeta Turnu Severin
2019
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=3.+NEOLITIC
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Prunc de o zi Domn nefacut S-a intrupat Cel Nevazut si din Fecioara S-a nascut."
24/12/2019
Colind sărac,
suflet sărac.
Să pot, m-aş fi făcut colac.
Şi-n miez de nucă aş fi vrut să mă
prefac,
dar n-am putut,
căci nu-i pe plac.
Colind sărac,
Suflet sărac.
Şi totuşi n-am putut să tac
ci îţi trimet un gând,
flămând,
ca dorul unui vechi pastor,
colindător,
ce sta veghind
şi aşteptând,
să vadă cerul coborând.
Colind sărac,
Suflet sărac.
Colind al sufletului meu
eşti gol de sârg, de drag eşti greu;
gol cum e bunul Dumnezeu
născut în staul, printre oi,
nu în palate, ci-n nevoi,
ca să ne fie nouă Frate
şi să ne scoată din nevoi
şi din păcate.
Colind sărac,
suflet sărac.
Prunc de o zi
Domn nefăcut
S-a întrupat Cel Nevăzut
şi din Fecioară S-a născut.
Din slavă plină, din tărie,
ni S-a născut în sărăcie,
Sol coborât din vecinicie,
Vis împlinit,
Hristos în cuie răstignit,
în ieslea rece ne-nvelit,
un bou suflând
îngeri în jurul Lui veghind,
păstori cântând,
amurg pe cerul ruginit…
şi… «trei crai de la răsărit»
ce «spre stea au călătorit»…
Colind sărac,
suflet sărac.
Vin la-nchinat
Şi, dar din sufletul curat
I-au adus aur, să domnească,
Smirnă ca să tămăduiască,
Tămâie, ca să-nvioreze,
Rugă, ca să se-nduioşeze.
Tot ce-nfloreşte, să rodească.
Tot ce-i pierdut, să se-mplinească
Ce este strâmb, să se-ndrepteze.
Săracii să se-ndestuleze.
Furtuna să se liniştească.
Duşmanul să se biruiască.
Toată ispita să-nceteze.
Doar bucuria să cuteze.
Şi robi suntem, ca şi regi,
să ne găsim din nou întregi
prin Taina Lui de căpătâi
în slava noastră cea dintâi.
Colind sărac,
suflet sărac.
O stea azi ni s-a arătat.
E steaua lor? E steaua cui?
A tuturor? A nimănui?
Argat, fecior de împărat,
e steaua Lui…
I-al nostru! Atât L-am aşteptat
şi-L aşteptăm neîncetat
în fiecare an odată
să se nască
să ne pască
şi să ne mântuiască
pe noi, — robii Lui
pierduţi hai hui —
ce-I ducem lipsa greu, când nu-I
că de răsare câte-o stea
pornim grămadă după ea.
Iar de-L găsim,
Îl răstignim,
în cruci,
pe la răscruci.
Colind sărac
După toate câte s-au pierdut
Mircea Vulcănescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Filozofia&optiune2=1904.03.03+-+1952.10.28+-+Mircea+Vulc%C4%83nescu
Crăciun cu bucurie!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Aradul, cetatea lui Ciceo-Pop si a lui Vasile Goldis, da semnalul spre Alba-Iulia."
30/11/2019
Ştefan Cicio Pop (n. 1 aprilie 1865, Şigău, Cluj - d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost avocat şi un om politic român, membru al PNR şi mai apoi vicepreşedinte al PNŢ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Preşedinte al Consiliului Naţional Central Român, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deţinând portofoliul apărării şi al internelor. Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 - 12 martie 1920) precum şi ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în acelaşi guvern, Prim Ministru ad interim. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu a deţinut funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 şi 10 august 1932-18 noiembrie 1933).
„Marea lui operă începe de la 1918. Aradul, cetatea lui Ciceo-Pop şi a lui Vasile Goldiş, dă semnalul spre Alba-Iulia.
De aici, din casa lui Ciceo Pop, pleacă primele proclamaţii. Aici se rupe firul istoriei de robie milenară, tot aici se face declaraţia de definitivă rupere de Ungaria. Aici, şi sub comanda lui, se întemeiază primele gărzi naţionale, care preiau în stăpânire românescă, pământul românesc.
Iar la Alba-Iulia, baciul Ştefan aduce pe tribuna preşidenţială masivitatea voinţii naţionale definitiv hotărâtă.
În acel moment epocal, roata istoriei noastre se întoarce de pe drumul robilor ce ducea spre Apus la Budapesta, pe căile răsăritului României Mari, de mult căutată, de marii noştri magi.
Câtă fericire va fi curs atunci în inimile biruitorilor însetaţi de libertate, nu se poate descrie.
I-a fost dat baciului să slujească marea împărtăşanie, în ziua învierii neamului, în clipa culminantă a vieţii sale.
...
Pătrunderea sa de om politic, nu s-a oprit la graniţe. A văzut mai devreme, ca alţii dintre noi, necesitatea apropierii noastre de naţiunile balcanice, ca o completare a legăturilor ce aveam, cu aliaţii din Mica Antantă.
Ciceo-Pop se bucura de o deosebita consideraţie, de o mare autoritate, ca preşedinte al Grupului Român la conferinţele balcanice la care a participat regulat, pregătind atmosfera morală, favorabilă, încheierii pactului balcanic, al cărui precursor poate fi socotit.
...
Ciceo-Pop a fost mare, pentru că el în momentele istorice a ştiut grăi de pe munte cuvinte de profet, cari rămân săpate în lespede ca poruncile din Tablele Legii.”
Ion Mihalache
GAZETA TRANSILVANIEI
Braşov, Joi 22 Februarie 1934
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Pentru o Românie Mare, Frumoasă şi Bogată!
La Mulţi Ani!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"eu cu lumina mea sporesc a lumii taina"
22/11/2019
Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, Alba – d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician şi diplomat român.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le’ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi’ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i ne’nţeles
Se schimbă’n ne’nţelesuri şi mai mari
sub ochii mei –
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII
POEMELE LUMINII
1919
Din volumul (reproducere în facsimil)
POEZII
LUCIAN BLAGA
FUNDAŢIA REGALĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ
BUCUREŞTI 1942
Editura SEMNE
Bucureşti, 2006
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1895.05.09+-+1961.05.06+-+Lucian+Blaga
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"ce neam de oameni a stat mai viteaz si mai intreg in fata atator dureri!..."
17/11/2019
Alexandru Vlahuţă – La 100 de ani de la moartea sa…
(n. 5 septembrie 1858, Pleşeşti, azi Alexandru Vlahuţă, judeţul Vaslui — d. 19 noiembrie1919, Bucureşti)
„Multe din locurile frumoase pe cari le-am văzut îmi revin acum, învăluite în farmecul depărtării, şi parcă mă dojenesc, unele că n-am spus destul, altele că n-am spus nimic de ele. Multe vor fi iarăşi pe cari nu le-am văzut încă. Dar ceea ce se ridică mai luminos şi mai sfânt în mijlocul amintirilor mele, podoaba cea mai aleasă şi mai mândră-ntre podoabele ţării, este poporul românesc. În sufletu-i larg, nespus de duios, lămurit în focul atâtor suferinţi am găsit izvorul curat al frumoaselor lui cîntece şi înţelesul istoric al trăniciei şi stăruinţii noastre pe acest pământ. În marea lui putere de muncă, de luptă şi de răbdare, în mintea lui trează şi-n inima lui caldă am găsit sprijinul speranţelor noastre şi dezlegarea înaltei chemări a neamului nostru. Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor, îl văd cu pieptul dezvelit în zloată şi-n bătălii, muncind ca să plătească dările ţării, luptând ca să-şi apere pământul, căzând şi ridicându-se iar, murind în şes şi renăscând în munţi, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile ce-au dat să-l răpuie, şi mă întreb: ce popor a avut pe lume o soartă mai aprigă şi mai zbuciumată, ce neam de oameni a stat mai viteaz şi mai întreg în faţa atâtor dureri!...
Unde-ar fi ajuns el astăzi dac-ar fi fost lăsat în pace!...”
ŢARA. POPORUL
ROMÂNIA PITOREASCĂ
Din volumul
VERSURI ŞI PROZĂ
ALEXANDRU VLAHUŢĂ
Editura EMINESCU, Bucureşti, 1981
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1858.09.05+-+1919.11.19+-+Alexandru+Vlahu%C8%9B%C4%83
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Brancusi, a proud Romanian"
15/11/2019
EUROPALIA focuses on Romania, and its flagship event is a prestigious retrospective of Constantin Brancusi (1876-1957).
5 things you should know about the man who might just be the greatest sculptor of the 20th century:
1. THE ROOTS
Brancusi, a proud Romanian, grew up in a poor household in the tiny village of Hobița. From the age of 7 he roamed the countryside as a shepherd and held several menial jobs like cooper, potter and dyer. Till the end of his life Brancusi would dress in the way of the Romanian peasants, serve his guests traditional Romanian food, and loved to sing Romanian folk songs.
2. CECI N’EST PAS UN “I”
Chances are no one will know who you are talking about in Romania when you mention the name ‘Brancusi’. Not that he’s not well known there, quite the contrary, as Romania is rightly very proud of their most famous artist. It’s just that they pronounce it differently. The ‘I’ is not the letter ‘I’ but rather a mark to indicate the pronunciation of the ‘s’. So in Romanian you would say ‘bran-koosh’.
3. THE WALK
Brancusi arrived in Paris in 1904. The then 27 year old walked on foot from Bucharest to the French capital, crossing Austria and Germany and nearly dying of pneumonia along the way. The eventful journey became part of the Brancusi legend, and none other than director Peter Greenaway is turning it into a film.
4. THE STUDIO
His Parisian studio became a meeting point for friends, colleagues and pupils like Edward Steichen, Erik Satie or Amadeo Modigliani. In the last years of his life he focussed on his studio, which he regarded as an art installation, carefully positioning and repositioning his sculptures in the space. When he died he left it to the French state under the condition that it would be kept as a whole, and since 1977 its exact replica can be visited for free right next to the Centre Pompidou in Paris.
5. THE SELFIES
The sculpture studio also became something of a photography studio. Brancusi, a close friend of Man Ray, was mad about photography. He used it as studies for his work, and photographed his own sculptures, meticulously arranged. But he was also very image-conscious and orchestrated carefully staged selfies.
BRANCUSI
02 OCTOBER ’19 — 12 JANUARY ’20 BOZAR – CENTRE FOR FINE ARTS, BRUSSELS
https://www.bozar.be/en/magazine/160995-5-things-to-know-about-brancusi
https://www.bozar.be/en/magazine/160995-5-things-to-know-about-brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Get spooked in the Transylvanian Alps"
29/10/2019
Get spooked in the Transylvanian Alps
Romania’s twisting, mile-high Transfăgărășan Road traces a north-south route between the country’s two highest peaks. Vlad the Impaler, the prince who inspired Bram Stoker’s Dracula, is perhaps the region’s greatest claim to fame, and tourists can stop at the ruins of 700-year-old Poenari Castle after a scenic drive past the Arges River, the crescent-shaped rim of Vidraru Dam, and the emerald Vidraru Lake. Stop off at the 20-story Bâlea Waterfall to catch a red cable car up to Bâlea Lake, with two year-round chalets and anice hotel built from scratch each winter.
Travel tip: As if crossing 27 bridges and aqueducts, navigating an unlit tunnel, and keeping an eye out for errant flocks of sheep in the road wasn’t challenging enough—treacherous weather conditions mean Transfăgărășan Road is only reliably open from late June through mid-October.
https://www.nationalgeographic.com/travel/lists/transportation/scenic-road-trips-around-the-world/
https://www.nationalgeographic.com/travel/lists/transportation/scenic-road-trips-around-the-world/
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - "Rugaciune" - Mihai EMINESCU
31/08/2019
Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie:
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică prea curată,
Și pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor,
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!
RUGĂCIUNE
MIHAI EMINESCU
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Grigore VIERU
31/08/2019
Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
Eu ştiu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat şi grai şi pită
Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.
În vremea putredă şi goală
Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
Pe mine m-au minţit la şcoală
Că-mi eşti duşman, nu frate bun.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluţit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga –
Ce tare, Doamne-am fost minţit!
Cu pocăinţă nesfârşită
Mă rog iubitului Isus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate, am spus.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.
Aflând că frate-mi eşti, odată
Scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc şi arestată
Şi dusă-n ocnă la Sibiri.
Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimii
Ocnaşii scot şi astăzi sare
Şi nu mai dau de fundul ei.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.
Scrisoare din Basarabia
de Grigore Vieru
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1935.02.14+-+2009.01.18+-+Grigore+Vieru
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Transnistria
31/08/2019
„Aşa cum lectura cărţilor sfinte întăreşte credinţa omului în Dumnezeu, tot aşa lectura istoriei neamului trebue să ducă la trezirea conştiinţei naţionale, acolo unde nu există şi la întărirea ei acolo unde există, astfel ca fiecare membru al comunităţii naţionale să devină un element conştient de trecutul neamului său, de misiunea acestuia în lume şi de drepturile naţiunii din care face parte.
Dar trebue să recunoaştem că şcoala noastră nu dă tineretului aproape nimic din aceste comandamente naţionale.
Să luăm de pildă problema fraţilor noştri de peste hotare.
Câţi absolvenţi de liceu (ca să nu mai vorbim de acei ai cursului inferior) ştiu, şi, dacă ştiu, despre existenţa Românilor de peste hotare: despre Românii din Sudul Dunării, adică din Bulgaria şi din Serbia, din Croaţia şi din Albania, ca şi despre cei din Macedonia şi din Grecia în general?
Şi ce-au ştiut până acum despre Românii de peste Nistru?”
DREPTURI ROMÂNESTI IN TRANSNISTRIA
N. P. VAIDOMIR
MEDIAŞ, 1942
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Transnistria
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Transcarpatia
30/08/2019
“Comisia teritorială pentru analizarea frontierelor României formată din experţii americani, englezi, francezi şi italieni a decis la 28 martie 1919 ca frontiera cu Cehoslovacia să urmeze în principiu cursul Tisei (mai puţin experţii francezi şi italieni care includeau întreg teritoriul maramureşean la pământul străbun românesc).
În prima parte a lunii ianuarie 1919, Maramureşul a fost invadat de trupe ucrainiene care au ocupat valea Tisei împreună cu Sighetul şi ţinutul din dreapta Vişeului până mai sus de Leordina, iar în 17 ianuarie 1919 armata română zdrobeşte forţele ucrainiene şi ocupă ambele maluri ale Tisei, fără ca guvernul român să aibă o viziune fermă. Deşi, în baza acordului dintre comandantul armatei cehe şi generalul Prezan cu prilejul salvării acesteia de către armata română de la ofensiva zdrobitoare a ungurilor în 1919, s-a fixat o linie de demarcaţie care dădea românilor întregul Maramureş, fapt confirmat la 15 martie 1920 de către Osuski, şeful delegaţiei cehe la tratativele cu Vaida, şeful delegaţiei române la Londra, în acelaşi an, când trebuiau încheiate documentele în cauză, delegaţia cehă a refuzat să semneze pe motiv că delegaţia română nu are împuternicirea legală necesară (depline puteri). Apoi, guvernul Averescu a ordonat, cu o grabă nejustificată, retragerea armatei române dincoace de Tisa.
La negocierea acestei frontiere, o considerabilă porţiune de pământ străbun, datorită unei situaţii conjuncturale improprii, este lăsată la cheremul străinătăţii. Maramureşul din dreapta Tisei, lăsat, condamnabil de uşor, Cehoslovaciei, care, în 1920 profitând de indecizia guvernului român, îl ocupă prin surprindere.
Protocolul din 4 mai 1921, semnat la Praga, prevedea „regularea unor detalii de frontieră între România şi Cehoslovacia“ printr-o comisie mixtă care va trasa frontiera comună între 20 şi 30 iunie 1921. De asemenea, documentul menţionează că „Cehoslovacia dă României opt comune şi o suprafaţă de 175 de km pătraţi, cu o populaţie de 10.800 de persoane, dintre care 7.093 români, iar România dă Cehoslovaciei trei comune cu o suprafaţă de 60 de km pătraţi şi cu o populaţie de 3.112 locuitori, dintre care 6 români“.
Comisia mixtă româno-cehoslovacă, la 16 aprilie 1925, a definitivat prin Protocolul semnat la Bucureşti demarcarea liniei de frontieră comună româno-cehoslovacă şi a rezolvat regimul proprietăţilor din zona de frontieră.”
FRONTIERA ROMÂNO-CEHOSLOVACĂ LA 1920
Conf.univ.dr. Victor AELENEI
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, Bucureşti
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Transcarpatia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Romanii din Serbia
29/08/2019
“Quoique la résistance des Roumains de Serbie et leurs luttes contre la serbisation n'aient pas fait beaucoup de bruit et ne soient pas allé jusqu'à prendre la forme d'un irrédentisme roumain aigu, elles n'en sont pas moins réelles ni moins efficaces. L'élément roumain, en dépit de l'école, de l'église et de l'administration serbes, s'est conservé et a prospéré en se multipliant au moins autant que l'élément serbe. Une enquête impartiale pourrait à tout moment confirmer cette assertion.
La résistance et la lutte de l'élément roumain de Serbie ont eu plutôt le caractère d'une résistance passive.
Ceux des Roumains qui ont passé par l'école serbe et ont appris la langue serbe ne peuvent s'empêcher de préférer toujours la langue roumaine apprise au sein de la famille. Ils ont gardé l'admiration de leur patrie d'origine et de prédilection, cette Roumanie (Valachie) riche et beau pays qui s'étend jusqu'à la Russie. Ayant conscience de l'état précaire dans lequel ils se trouvent, les Roumains se plaignent de n'être ni Serbes ni Roumains et en éprouvent un profond chagrin. Quand ils rencontrent un frère de Roumanie, ils l’écoutent parler avec plaisir et soupirent les yeux pleins de larmes: “Comme nous serions heureux d'être avec vous”.
Un Roumain ayant visité quelques villages, sur la route qui va de Cladova en face de T-Severin, jusqu'à Brza-Palanka, y a recueilli quelques informations et impressions qui ne sont pas dépourvues d'intérêt pour la question que nous étudions ici. “Les rapports qui existent entre les Roumains des deux rives du Danube sont tellement étroits que la nécessité se fait impérieusement sentir de communiquer entre eux par écrit. Or, comme les Roumains de Serbie ne connaissent pas l'alphabet latin - on leur interdit sévèrement de l'apprendre et d'en user - ils souffrent beaucoup de ne pouvoir adresser de lettres à leurs parents et amis de l'autre rive. A ce point même, que les prêtres serbes des villages que j'ai traversés m'ont prié - ils parlent le roumain, mais, ne connaissant pas les caractères latins, ne peuvent l'écrire - de leur tracer l'alphabet latin, afin de pouvoir satisfaire au désir ardent de leurs ouailles roumaines, qui veulent envoyer des lettres en Roumanie. On pense bien que je l'ai fait de tout coeur. Ceci prouve que le prêtre serbe et l'instituteur, loin d'arriver à désapprendre aux Roumains leur langue maternelle, et à leur apprendre à parler et à écrire le serbe, sont, eux-mêmes, obligés, non seulement d'apprendre à parler le roumain, mais aussi à l'écrire. Cela prouve aussi quelle est la soif et la nécessité que ressentent les Roumains de Serbie d'apprendre à écrire leur langue, chose qui leur est si injustement défendue.”
D’ailleurs, tous les efforts que font les autorités serbes pour serbiser les Roumains se dépensent en pure perte. A elle seule, la femme roumaine, avec son conservatisme obstiné, suffit pour neutraliser ou compenser ces efforts et leurs faibles résultats. Quand une Roumaine épouse un Serbe, ce n'est pas elle qui apprend le serbe, mais c'est toute la famille de son époux qui apprend le roumain. Ses enfants ne parleront que roumain et son entourage finira, tôt ou tard, par parler roumain.
Sans doute, la langue seule ne suffit pas pour constituer une nation. Elle n'est que le signe indicateur de la nation et, comme telle, elle n'épuise pas l'idée de nationalité. Sur ce point, nous partageons l'idée claire et nette qu'a formulée, à plusieurs reprises, avec competence et autorité, M. A. Gauvain.
Mais la langue n'est pas le seul lien qui relie les Roumains de Serbie aux Roumains du royaume et du Banat.
En dehors de la langue, il y a entre les Roumains qui habitent les deux rives du Danube, non seulement la communauté d'origine, une véritable filiation, mais une parfaite communauté de moeurs. Rien d'étonnant à cela, parce que, comme nous venons de le montrer, la grande
majorité des Roumains de Serbie sont venus du Banat et de la petite Valachie. Les Roumains du royaume ne peuvent pas être plus Roumains qu'eux.
Les moeurs, le costume, les superstitions, les légendes, le folklore sont les mêmes parmi les Roumains, aussi bien au Sud qu'au Nord du Danube. J'ai sous les yeux une collection de poésies et noms populaires des Roumains de Serbie. Ce sont absolument les mêmes légendes,
balades et “doïne” qu'on trouve chez les Roumains du Nord du Danube.
De plus, ils ont la volonté profonde et tenace de vivre ensemble. S'ils ne l'ont pas exprimée extérieurement et publiquement, c'est qu'ils en ont été empêchés,
A plusieurs reprises, ils ont envoyé des délégations à Bucarest pour demander aide et protection au Gouvernement roumain. Celui-ci les a découragés pour conserver des rapports amicaux avec le Gouvernement serbe, avec lequel il devait collaborer dans la lutte contre les Austro-Magyars. Mais, si cette volonté de rester Roumains et de s'unir aux Roumains, si leurs sentiments de Roumains, dont nous venons de citer quelques cas, n'ont pas pu se dépenser en surface, ils se sont développés en profondeur.
Ce n'est qu'ainsi qu'on peut s'expliquer pourquoi cette population roumaine, sans église et sans école roumaines, a fait preuve d'une endurance et d'une résistance nationales sans pareille. Non seulement cette population ne diminue pas, mais elle se multiplie et, au lieu de se serbiser, elle arrive assez souvent à roumaniser ses voisins serbes.”
V - La résistance des Roumains
LES ROUMAINS DE SERBIE
Dimitrie DRAGHICESCO (1875-1945)
Paris 1919
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Valea+Timocului
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Istroromanii
28/08/2019
“Apoi însoţit de domnul Niederkom, m-am dus pe jos la comuna românească Grădine, ce se numeşte şi Gradigne (literele gn ca în italieneşte) unde am ajuns după o oră de călătorie pe un drum foarte rău; nu sunt decât nişte cărări printre bolovani şi pe marginea râpilor şi a prăpăstiilor, care pun viaţa în pericol la cea mai mică nebăgare de seamă. Înainte de a ajunge în Grădine, te urci pe muntele Santa-Croce, de unde se desfăşoară înaintea ochilor o privelişte încântătoare. De aici te scobori drept în Grădine.
Acolo am poposit în casa lui Ion Sulici. Stăpânul casei era dus din sat, n-am aflat acolo decât pe o bătrână stând la foc cu furca-n brâu şi torcând lână, căreia îi zisei în limba româno-istriană pe care o învăţasem puţin mai dinainte:
- “Bură zi”.
Bătrâna se uită lung la mine cu mirare, şi-mi răspunse îndată:
- „Bură zi”.
- „Iuve gospodarul”, adăugai?
- „Va viri măre demăreţă”, îmi răspunse dânsa.
- „Betâră ai feţiori şi fete”?
- „Am un feţior şi ură fetă”, zise bătrâna.
- „Iuve feţioru şi feta”?
- „Cu oile la păsciure”.
- „Ce faci colo”?
- „Torc ceastă lără oaba cu fusu”.
Îndată după aceea se umplu casa de oameni, care venise să mă vadă, şi intrând apoi în vorbă cu ei, mă întrebau:
- “De ’nde esci”?
- “Escu di larg”, zisei eu.
- “Cum se chiamă paesu de ‘nde tu viri”, mă întrebară ei.
- „România”, le răspunsei.
- „Câţi omiri sunt în România acmu”?
- “Sunt cinci milione”, răspunsei.
Ei atunci se mirară de ceea ce spun şi-mi zise:
- „Romania e villagio prope di monte Maggiore, cât ce eşiţi foară di Bogliuno, vedeţi Romania”.
Aici am rămas şi eu mirat, şi întrebai din nou, dacă ştiu ei că este în adevăr un sat numit România în părţile lor. Ei mă asigurară cu toţii că da, şi într-adevăr mai târziu căutând pe harta Istriei, am dat de un sat aproape de Bogliune, cu numele de Romania.
Mai stând de vorbă cu femeile bătrâne şi cu bătrânii de acolo, i-am întrebat despre obiceiurile şi datinile lor şi, luând note despre tot ce-mi spuseră, pornii mai departe zicându-le:
- “Domnul cu voi omori buri”.
- „Domnul cu tire”!
Citez aici numele câtorva familii din Grădine:
Brancilă, Braiuha, Frunul, Muzul, Niţul, Livescu, Zălescu şi altele.
Din volumul
O călătorie în satele româneşti din Istria
Teodor T. Burada
1896, reeditare 2003
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Aromanii
27/08/2019
Cîntec trâ mu-mea
Când s-duțea la șoput Sirma
Cu bucl’ița-l’i încârcatâ,
U videai canda scriatâ,
Di-u mutrea cu ocl’i patru
Lumea toatâ.
Ligânare di fidane,
Harizmâ ca di zîmbilâ-
‘și-aplicâ unâ mîndilâ
Pisti fața-l’i di-arușine
Trandafilâ.
și li-avea ea toate hârile
și di trup și di iñioarâ,
Minte pirâ ș-lucrâtoarâ-
Nu-și eara ca Sirma altâ
Featâ-n hoarâ.
Furcâ și-arâzboiu și scamnu,
Leamne s-tal’â, s-batâ mal’e,
Ti-alte mîñi sunt multe greale,
Ma ti brațâle ali Sirmâ
Agioc di beale.
și-mplâtea pîn’ ñeadzânopti
Cu suțata-l’i di surate
și-aruca dedaun brâțate;
Cripa toate câ nițiunâ
Nu l’i-u poate.
Tu apiritâ eara-mbroastâ,
Flamburâ di banâ vie;
Mîna l’iei eara vluvie:
Videai casa si uborlu
Ca lâvie.
Hrânea puil’i, muldzea câpri,
S-duțea ‘ntre-apâ, vinea troarâ.
Cînd imna, s-pârea c-asboarâ-
Nu-și eara ca Sirma altâ,
Featâ-n hoarâ.
Unâ ș-toatâ la pârinti
și di-aumbra l’ei di hare
Loclu tot si-avea hâbare:
Mumâ-sa sținea ‘mbogatâ
și na-mare.
Soarle avea tu fațâ. Budza-l’i
Nu zbura, cânta milie.
Boațea-l’i, coardâ di viulie,
Nu puteai s-u-acumpârai c-unâ
Vâsilie.
Tine Sirmâ, fala noastrâ,
Prota steau tu-Armâname,
Nu știu eu cu țe micame
Si-ñi ti scriu cu-a mea câlame
Tra si-armîñi tu etâ cântic
Cu-a ta name.
Autor
George Murnu, iar în aromână, Ioryi al Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, Bucureşti) a fost un scriitor, traducător şi istoric, membru al Academiei Române din 1923.
Mulţumiri domnului Andon Kristo, scriitor, președintele filialei din Elbasan a Asociației Culturale a Aromânilor din Albania, cel care ne-a transmis poezia de mai sus.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Meglenoromanii
27/08/2019
“Dacă pentru cunoaşterea trecutului Aromânilor avem câteva date istorice, pe baza cărora ne putem face o idee despre locuinţele şi rostul lor de mai târziu, despre Meglenoromâni nu avem nimic. În cazul acesta, singurul izvor din care se poate şti ceva privitor la originea lor, şi la epoca coborârii şi aşezării lor într’un ţinut situat la apus de munţii Rodope, este limba lor. În privinţa aceasta, Meglenoromânii ar fi mai în drept decât toţi ceilalţi Români să spună: “limba noastră reprezintă istoria noastră”.”
…
„Limba pe care o vorbesc Meglenoromânii este românească. Originea ei comună cu limba română se dovedeşte nu numai din identitatea elementului constitutiv, cât mai ales din schimbările ce a suferit acest element. Unele din aceste schimbări ale dialectului meglenit reprezintă fazele cele mai vechi prin care a trecut graiul tuturor Românilor până când s’a constituit într’o limbă proprie, deosebită de limba celorlalte neamuri cu care Românii au venit în atingere. Despre aceste faze ne dau mărturie, în primul rând, tratarea elementului latin care, atât ca înţeles cât şi ca formă, a suferit prefacerile proprii limbii româneşti; în al doilea rând, elementele străine.
Printre acestea, locul dintâiu îl ocupă elemental albanez care a pătruns în limbă odată cu elementul latin. Avem o întreagă serie de cuvinte albaneze în graiul Megleniţilor care se regăseşte şi în dialectele dacoromân, aromân şi istroromân. După elementul albanez vin puţinele cuvinte de origine bizantină. Acestea se găsesc numai în dialectele române şi cele mai multe lipsind din celelalte limbi balcanice, mai ales din limba bulgară, prin care ar fi putut pătrunde în graiul meglenit. În fine, mai vine un număr de cuvinte de origine paleoslavă, care se găsesc şi în dialectele dacoromân şi aromân, foarte puţine în dialectul istroromân, după aceea un număr şi mai mare de elemente bulgăreşti, care lipseşte în celelalte dialecte şi se întâlneşte numai în dialectul dacoromân.
Existenţa acestor elemente străine în graiul Megleniţilor ne dau putinţa să mai facem următoarele două constatări: întâiu, că, după formarea limbii române, graiul Megleniţilor a continuat multă vreme să fie acelaş cu graiul celorlalţi Români; al doilea, că după despărţirea dialectului aromân, graiul Megleniţilor a mai continuat câtăva vreme să stea în legătură cu limba Românilor din care era să iasă Dacoromânii.
Numai mai târziu, când s’a despărţit cu desăvârşire de restul limbii române, el a evoluat pe un drum cu totul deosebit de acela pe care au evoluat celelalte dialecte.
Din acest moment, graiul Meglenoromânilor, expus la invazia elementelor slave, a fost supus la prefaceri, care i-au schimbat întrucâtva fizionomia, deosebindu-l de graiul celorlalte regiuni locuite de Români. Din această cauză, limba lor nu poate fi înţeleasă deopotrivă de Aromâni ca şi de Dacoromâni, fără un studiu prealabil. În privinţa aceasta, identitatea mai mare sau mai mică a lexicului cu acela din celelalte dialecte nu joacă aproape nici un rol, faţă de transformările stabile ce a suferit graiul meglenit, de la despărţire, şi pe baza cărora un mare procent de cuvinte au primit o pronunţare cu totul deosebită. Din cauza acestor transformări, unele provenite de la sine, altele, cele mai multe, sub influenţe străine, graiul meglenit nu ni se înfăţişează numai ca un idiom cu mici diferenţieri faţă de limba unei regiuni învecinate, ci ca un dialect propiu.”
MEGLENOROMÂNII
I
ISTORIA ŞI GRAIUL LOR
DE
TH. CAPIDAN
Profesor la Universitatea din Cluj
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCUREŞTI, 1925
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - "Ruga de seara" - Tudor Arghezi
26/08/2019
Infinit!
Infinit!
Adună-ţi bolţile deodată,
în şuier prelungit -
Şi-n fruntea mea secată
Şi-n pieptu-mi aiurit
Te-nfige drept ca o sageată.
Simbolic
Infinit!
Te strânge-n chip de fulg,
Şi-n mine. lămurit
Te răspândeşte - să mă smulg.
Să cad ca un aerolit
Scăpat urlând. din circuit.
Demonic
Infinit!
Descinde-n mine cum descind
Tenebrele-ntr-un schit
în care sunete se-ntind
Dintr-o cupolă spre zenit,
Stropită-n creştet cu argint.
Cu tine dorul am
Să fiu răsplămadit şi şters,
în slava mea de miligram
De praf, suflat în univers;
Şi dă-mi virtutea unui bram,
Pământu-n vrăji să ţi-l destram.
Şi curgi prin ochii mei,
Prin fruntea mea, prin aste mâni,
Să-neci cohortele de zei
Din ritul bieţilor păgâni.
Cuvântul meu să ardă,
Gândirea mea s-arunce foc
În sinagoga lor bastardă;
Şi ciuma-n formă de
cocardă
Să cadă-n pieptul lor de foc
Căscat de-a pururi spre
Noroc.
Să-mi fie verbul limbă
De flăcari vaste ce distrug
Trecând ca şerpii cănd se plimbă;
Cuvântul meu să fie plug
Ce faţa solului o schimbă,
Lăsând în urma lui belşug.
O! dă-mi puterea să scufund
O lume vagă, lâncezândă.
Şi să ţâşnească-apoi din fund
O alta, limpede şi blândă,
Şi-apoi mă-nghite-ntreg în haos,
Umil, senin şi mulţumit
Că las în urma mea repaos,
Şi-o foaie nouă de adaos
La
Cartea veşnicului mit
în care visul mi-e strivit
Ca un vlăstar de mărgărit.
Ruga de seară
de Tudor Arghezi
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1880.05.21+-+Tudor+Arghezi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
23 august 1944 - 22.25, BBC Londra
23/08/2019
23 august 1944
Textul Decretului Regal de numire a noului guvern român după răsturnarea dictaturii antonesciene înregistrat de către Serviciul român al BBC din Londra, la orele 22.25
TRADUCERE
URGENT
1 Cabinetul de pace al României
Serviciul român
22.25 – 23.8.1944
Noi, Mihai I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, ... am decretat:
Articolul No. 1. Generalul de corp de armată Constantin Sănătescu este numit Preşedinte al Consiliului de Miniştri.
Dat la Bucureşti, astăzi 23 august 1944, Regele Mihai I.
În conformitate cu Decretul-Lege al guvernului no. 3072 din 6 septembrie 1940, decretăm:
Articolul No. 1. Domnii Iuliu Maniu, Constantin Brătianu, Lucreţiu Pătrăşcanu şi Constantin Petrescu sunt numiţi miniştri-secretari de stat.
Articolul No. 2. Generalul de corp de armată Mihail Racoviţă este numit ministru-secretar de stat al Apărării Naţionale.
Dl. Grigore Niculescu-Buzeşti este numit ministru-secretar de stat al Afacerilor Externe.
Generalul de divizie Aurel Aldea este numit ministru-secretar de stat al Afacerilor Interne.
Generalul de divizie Gh. Potopeanu este numit ministru-secretar de stat al Economiei Naţionale şi Finanţelor.
Dl. D.D. Negel este numit ministru-secretar de stat al Agriculturii şi Domeniilor.
Generalul C. Eftimiu este numit ministru-secretar de stat pentru Lucrări Publice şi Comunicaţii.
Generalul Ion Boiţeanu este numit ministru-secretar de stat al Educaţiei Naţionale.
Dl. Lucreţiu Pătrăşcanu este numit ministru ad interim...
Miniştri secretari de stat:
Pentru Aviaţie: General Emil Gheorghiu.
Marină: Viceamiral Ioan Georgescu.
Înzestrare: Viceamiral Al. Gheorghiu.
Interior: General Gh. Liteanu şi Colonel Dumitru Dămăceanu.
Dat la Bucureşti în 23 august 1944, Preşedinte al Consiliului de Miniştri, General de corp de armată, Constantin Sănătescu.
GH. BUZATU
23 AUGUST 1939-1944
ROMÂNIA ŞI PROBA BUMERANGULUI
EDITURA TIPO MOLDOVA, IAŞI, 2010
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
23 august 1944 - 22.20, BBC Londra
23/08/2019
23 august 1944
Textul proclamaţiei regale înregistrat de către Serviciul Român al B.B.C.-ului din Londra
(orele 22.20 şi 24.00; 24 august 1944 – ora 1.00)
Pace în România: Proclamaţia Regelui – versiune îmbunătăţită – Serviciul Român
ROMÂNI!
În ceasul cel mai greu al domniei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.
Un nou guvern de uniune naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite.
România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi S.U.A. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britaniei şi S.U.A.
Primesc cu încredere chemarea (apelul) acestor naţiuni.
Naţiunile Unite ne-au garantat independenţa ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea Dictatului de la Viena prin care Transilvania a fost răpită.
Români: Poporul român înţelege să fie singur stăpân pe pământul său. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre liber luate şi ar căuta să-şi facă singur dreptate este un duşman al neamului nostru. Ordon armatei şi chem poporul să lupte prin orice mijloace şi cu orice sacrificii împotriva lui. Toţi românii să se strângă în jurul tronului şi al guvernului pentru salvarea patriei. Cel care nu va da ascultare guvernului şi se opune voinţei poporului este un trădător de ţară.
Români: Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor sunt garantate şi respectate. Alături de armatele aliate şi cu ajutorul lor mobilizez toate forţele naţiunii pentru a trece hotarele nedrept impuse nouă la Viena spre a elibera Transilvania noastră de sub ocupaţia duşmanului.
Români: De curajul cu care ne vom apăra cu armele în mână independenţa împotriva oricărui atentat la dreptul nostru de a ne hotărâ singuri soarta depinde viitorul ţării noastre.
Să avem încredere în viitorul naţiunii române, în zorii unei Românii libere, puternice şi fericite!
Semnat: Mihai I, Regele României
GH. BUZATU
23 AUGUST 1939-1944
ROMÂNIA ŞI PROBA BUMERANGULUI
EDITURA TIPO MOLDOVA, IAŞI, 2010
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Vom intra in contact cu rusii si anglo-americanii in acelasi timp pentru a fixa conditiile armistitiului;"
21/08/2019
23 AUGUST 1944
Telegramă a ambasadorului britanic la Ankara către Foreign Office referitoare la demersurile guvernului antonescian pentru încheierea de urgenţă a armistiţiului cu Naţiunile Unite
Traducere
(CIFRU)
DIPLOMATIC (SECRET)
De la Ankara către Foreign Office
Sir H. Knatchbull-Hugessen
Nr. 1386
22 august 1944
T(rimisă) 3.26 p.m., 23 august 1944
P(rimită) 4.35 p.m., 23 august 1944
Repetată la Washington No.247
M.E. Min. No. 438
FULGER
STRICT SECRET
1. Preşedintele Consiliului (Premierul Turciei) m-a convocat pentru a-mi comunica telegrama primită de la reprezentantul Turciei la Bucureşti. Urmează textul.
(Începe)
2. Am fost la Preşedintele Consiliului (Mihai Antonescu, ministrul Afacerilor Străine al României şi vicepreşedintele Consiliului de Miniştri). Situaţia este foarte gravă. În două zile ruşii vor fi ocupat Basarabia. Înaintează şi în alte ţări. Poate Turcia media între noi şi armatele anglo-americane beligerante? Am asentimentul Mareşalului, al regelui şi al şefilor tuturor partidelor de opoziţie. Rog un răspuns în 24 de ore din partea guvernelor britanic şi al Statelor Unite la următoarele probleme:
a. Vom trimite un delegat român la Moscova pentru încheierea unui armistiţiu;
b. Vom intra în contact cu ruşii şi anglo-americanii în acelaşi timp pentru a fixa condiţiile armistiţiului;
c. Vom discuta condiţiile la Cairo cu Aliaţii;
d. Preşedintele Consiliului României doreşte să ştie care dintre aceste trei alternative ar fi preferată de anglo-americani.
(Sfârşeşte)
3. Preşedintele Consiliului Turciei m-a informat pe mine, pe ambasadorul sovietic şi îl informează pe reprezentantul Statelor Unite.
4. Foreign Office, rog trimiteţi la Moscova şi Caserta cu telegramele nr. 72 şi respective 44 şi, de asemenea, la Roma pentru Lord Moyne telegram mea nr. 22.
(Repetat la Moscova nr. 2640, Caserta telegram nr. 425 şi Roma nr. 388).
GH. BUZATU, ROMÂNIA ŞI RĂZBOIUL MONDIAL DIN 1944-1945, IAŞI, 1995, P. 217-218.
GH. BUZATU, 23 AUGUST 1939-1944, EDITURA TIPO MOLDOVA, IAŞI, 2010
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...rusii, dupa incetarea focului (la 23 august), au luat prizonieri 130.000 de soldati romani, ..."
20/08/2019
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
“Acest act, arestarea în Palatul regal a mareşalului Antonescu şi a principalilor lui colaboratori la ordinul regelui, este cel mai controversat din întreaga acţiune a războiului.
Unii l-au considerat ca un act de salvare naţională, mai ales cei ce au participat la el sau au fost beneficiarii lui în ţară sau exil. Stalin l-a decorat pe regele României cu ordinul VICTORIA, cea mai mare decoraţie rusă. Preşedintele Truman şi regina Angliei au decernat şi ei mari decoraţii autorului acestui act. S-a susţinut că prin acest act s-a evitat trecerea ţării prin foc şi sabie, ocuparea României prin lupte şi un tratament mai dur la conferinţa păcii. Se pretinde (ceea ce cu siguranţă este adevărat) că prin acest act războiul a fost scurtat cu cel puţin şase luni şi poate chiar a fost câştigat de aliaţi, fiindcă, dacă ar fi avut răgaz, nemţii puteau avea între timp bomba atomică.
Criticii acestui act, pe care unii îl califică de “înaltă trădare”, alţii de “gravă eroare politică”, susţin că România nu trebuia să capituleze “en rase campagne” înainte să fi semnat un armistiţiu. Că această capitulare necondiţionată a fost un dezastru naţional: ruşii, după încetarea focului (la 23 august), au luat prizonieri 130.000 de soldaţi români, au deportat peste 20.000 de alţi români şi 72.000 de români de origine germană. Că în lupta alături de ruşi, România a pierdut încă 50% din totalul de 19 divizii angajate şi aruncate de ruşi întotdeauna în prima linie de foc. Că, oricum, ţara a fost trecută prin foc şi sabie de sovietici şi că ea şi-a pierdut definitiv libertatea, fiind practic ocupată şi comunizată cu forţa.
Criticii actului de la 23 august 1944 susţin că mareşalul Antonescu trebuia lăsat să încheie el armistiţiul, fiindcă-l negociase şi putea să-l impună ruşilor prin puternica armată de un milion de oameni, înainte de a înceta focul. Că procedându-se la arestarea mareşalului şi la capitularea întregii armate înaintea semnării oricărui armistiţiu, am pierdut baza juridică şi morală a apărării drepturilor României şi ne-am dezonorat singuri. Că mareşalul Antonescu, soldat şi patriot român, trebuia tratat ca un erou, cum a fost mareşalul Mannerheim al Finlandei, nu ca un trădător şi criminal de război. Că, în sfârşit, cu toată capitularea necondiţionată şi un guvern “frăţesc comunist”, ruşii au furat România de produse de cel puţin trei miliarde de dolari, în locul celor 300 de milioane impuse prin “armistiţiul” dictat de Moscova din 12 septembrie 1944, instaurând pentru decenii mizeria. Ceva mai mult, se pretinde, şi încă de către somităţi militare, că Allen Brooke, şeful statului major imperial britanic, că prin actul de la 23 august 1944 România a deschis ruşilor larg porţile şi a contribuit la ocuparea unei jumătăţi din Europa de către ruşi. Că dacă România ar mai fi rezistat, aliaţii anglo-americani ar fi putut înainta adânc înspre răsăritul Europei, împiedicând asfel Rusia să aibă preponderenţa în Europa.
În capitolul anterior am discutat negocierile de ieşire a României din război duse la Cairo şi la Stockholm. Am ajuns la concluzia indiscutabilă că aceste tratative se duceau în perfect accord între mareşalul Antonescu şi opoziţie – Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu. Că, condiţiile de armistiţiu oferite de ruşi, singuri, la Stockholm erau mult mai favorabile României decât cele oferite la Cairo de cei trei aliaţi şi că atât mareşalul cât şi opoziţia (Maniu-Brătianu) nu au acceptat condiţiile doamnei Kolontay, fără, ca ele să fie garantate şi de anglo-americani, fiindcă ei nu aveau încredere în ruşi.
S-a susţinut şi se mai susţine că în audienţa de la Palat din 23 august 1944 mareşalul Antonescu a refuzat cererea regelui de a semna armistiţiul şi că de aceea el a fost arestat împreună cu colaboratorii lui principali. Era bine, chiar foarte bine, ca M.S. Regele însuşi să fi dat poporului român explicaţia gestului său. O aşteptăm şi acum, de 43 de ani şi regretăm că ea încă nu s-a produs. Va trebui să reconstituim în consecinţă ce s-a petrecut la Palat în acea zi din alte depoziţii, mărturii şi documente. Iar concluziile mele sunt, acum următoarele:
I. Mareşalul Antonescu nu numai că nu a refuzat să încheie armistiţiul, dar ceruse el însuşi audienţă la Palat, tocmai pentru a anunţa că va semna armistiţiul pe care-l ceruse.
II. Actul de la 23 august 1944 este actul personal al M.S. Regelui. Nici unul din reprezentanţii partidelor istorice – Maniu-Brătianu – nu au fost prezenţi şi nu au ştiut nimic de cele petrecute la Palat, decât a doua zi.
III. Nici Iuliu Maniu, nici Dinu Brătianu nu au fost consultaţi asupra formării guvernului Sănătescu şi nici lui Maniu, nici lui Brătianu nu i s-a oferit să formeze guvernul, aşa cum eronat s-a pretins.
IV. Lucreţiu Pătrăşcanu şi partidul său comunist a avut un rol mult mai important în acest act de la 23 august 1944, decât se ştia şi se credea, cu toată neînsemnătatea Partidului Comunist Român şi a pasivităţii lui totale în timpul războiului. Rolul lui s-a concentrat asupra Palatului.”
AGONIA ROMÂNIEI
1944 – 1948
DOSARELE SECRETE ACUZĂ
NICOLAE BACIU
EDITURA DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1990
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Zsolt
19/08/2019
"Nu a învins muntele și nici nu l-a cucerit, așa cum spun și scriu mulți din cei ce nu l-au cunoscut cu adevărat. Nu îi plăceau de loc aceste formulări.
Pentru Zsolt muntele era ceva sacru care l-a cucerit pe el de mic copil, nu invers".
Sebastian Bulumac
18.08.2019
Zsolt Torok
www.torok.ro
Dumnezeu să-l odihnească-n pace!
Valentin Bercă
www.romaniamagnifica.ro
"In ceea ce priveste Europa de Sud-Est, Partea Sovietica insista asupra interesului ei pentru Basarabia."
12/08/2019
Protocol adiţional secret
Cu ocazia semnării Pactului de neagresiune între Reichul German şi U.R.S.S. subsemnaţii – reprezentanţi ai celor două părţi – au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor de influenţă în Europa de Est. Aceste convorbiri au condus la rezultatul consemnat mai jos.
1. În cazul unor schimbări teritoriale şi politice în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera de nord a Lituaniei va constitui linia de despărţire a sferelor de interese ale Germaniei şi U.R.S.S. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei în zona Vilno este recunoscut de ambele părţi.
2. În cazul unor schimbări teritoriale şi politice în regiunile ce aparţin Statului polonez sferele de influenţă ale Germaniei şi U.R.S.S. vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula şi San.
Problema dacă ar fi de dorit, în interesul ambelor părţi, păstrarea independenţei Statului polonez şi locul în care vor fi trasate frontierele unui asemenea Stat, se va rezolva definitiv doar în cursul desfăşurării evenimentelor politice viitoare.
În orice caz, ambele guverne vor soluţiona această problemă pe calea unei înţelegeri amicale.
3. În ceea ce priveşte Europa de Sud-Est, Partea Sovietică insistă asupra interesului ei pentru Basarabia. Partea germană a declarat că manifestă o totală lipsă de interes faţă de acest teritoriu.
4. Protocolul acesta va fi păstrat, de către ambele părţi, în cel mai strict secret.
Moscova, 23 august 1939
Pentru Guvernul Reichului German
v. Ribbentrop
Din împuternicirea Guvernului U.R.S.S.,
W. Molotov
1. 1939 august 23. Protocolul adiţional secret al Pactului de neagresiune sovieto-german
23 AUGUST 1939-1944
ROMÂNIA ŞI PROBA BUMERANGULUI
Gh. Buzatu
Dana Beldiman
OPERA OMNIA
Editura TIPO MOLDOVA
Iaşi, 2010
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939.08.23+-+Pactul+Ribbentrop-Molotov
"Istoria ne ajută să cunoaştem trecutul, să înţelegem prezentul şi să credem în viitorul României"
Ioan Lupaş
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...deasupra Parlamentului sovinismului unguresc, fluturau falnic culorile nationale ale steagului romanesc."
2/08/2019
“Dela Turtucaia, la Budapesta!
A fost lung drumul şi obositor, ca toate drumurile ce merg în suişuri, presărate la tot pasul cu piedici ce trebuiesc ocolite, ori împinse la o parte. Dar ajunşi pe culme, ce privelişte măreaţă! Ce prăpăstii înfiorătoare lăsate în urmă, ce colţi râpoşi trecuţi!
Dela Turtucaia, la Budapesta...
Este drumul dela înfrângere la biruinţă, dela umilire la mândrie, dela catastrofa ce ameninţa viitorul unui neam, până la sărbătoarea măreaţă a învierii.
Cele din urmă şiruri au trecut. E seară. Bulevardul Andrassy se goleşte încetul cu încetul. Tăcută mulţimea maghiară se împrăştie cu inima grea, cu mintea îmbulzită de gânduri şi sentimente potrivnice. Bucuria mântuirii de visul rău al tiraniei roşii se amestecă cu amărăciunea orgoliului naţional călcat în picioare. Iar armata cuceritoare se îndreptează spre cazărmile ungureşti cu conştiinţa împlinirii uneia din cele mai grele şi covârşitoare misiuni.
Soarele apunea, presărând o pulbere aurie peste turnurile şi cupolele metropolei maghiare. Deasupra cetăţuii lui Soliman, deasupra Burgului habsburgic, deasupra Parlamentului şovinismului unguresc, fluturau falnic culorile naţionale ale steagului românesc.
Se sfărşise o zi mare. O zi care va rămâne în istoria neamului, strălucind cu lumina ei orbitoare peste veacuri.
Budapesta a fost cucerită de armata românesacă!
Eram, între toţi aliaţii noştri, singurii, pe cari Dumnezeu îi învrednicise să cucerească prin luptă capitala duşmanului lor de căpetenie. Ceeace nu fusese îngăduit marilor noştri prieteni, ne fusese nouă, celor mici şi crud încercaţi.
Ne-a fost dat nouă, urmaşii iloţilor valahi, să avem satisfacţia supremă de a răsbuna umilinţele şi suferinţele atâtor generaţii de strămoşi, să putem intra ca stăpâni în capitala trufaşului opresor, şi, ţinându-l îndoit subt genunchiul nostru, să-l silim să recunoască venirea vremurilor nouă
“Când visurile sunt întrupate, iar nedreptăţi de veacuri răsbunate”.”
4 AUGUST 1919
INTRAREA ROMÂNILOR ÎN BUDAPESTA
CAPITOLUL III
ROMÂNII LA BUDAPESTA
ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916-1919
VOLUMUL III
CONSTANTIN KIRIŢESCU
EDITURA CASEI ŞCOALELOR
ATELIERELE “CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“An advance into a part of Galicia and Bukovina is essential for the purpose of establishing contact with Soviet Hungary"
2/08/2019
o on March 19th.1919, President Mihaly Karolyi had:
"... informed the cabinet that in the judgement of the government's military experts it would be only a matter of weeks before the Russian Red Army would break through the Romanian lines and reach the eastern boundaries of Hungary".
(R.L. Tokes: "Bela Kun and the Hungarian Soviet Republic"; New York; 1967; p. 132).
o Peoples Commissar for Foreign Affairs, Bela Kun:
"The reply of the Hungarian people to the ultimatum of the Entente demanding the immediate and final surrender of Hungarian territory to the Romanian oligarchy is the proclamation of a Dictatorship of the Proletariat",
(B. Kun: Radio Message to the Workers of the World, March, 23rd 1919; in: 0. Jaszi, ibid. p. 98).
o On April 22nd., 1919 Lenin himself cabled to the Soviet Russian Commander-in-Chief, Joakhim Vatzetis:
“An advance into a part of Galicia and Bukovina is essential for the purpose of establishing contact with Soviet Hungary". (V.1. Lenin: Telegram to J. Vatzetis, April 22nd., in J .M. Meijer; (Ed): "The Trotsky Papers; 1917-1922", Volume 1; The Hague; 1964; p.375).
o On April 25th., 1919, by-passing both Rakovsky and Vatzetis, the Political Bureau of the Central Committee of the Russian Communist Party sent an order directly to Antonov-Ovseenko, the Commander of the Ukrainian Front, to:
"Establish direct contact with Soviet Hungary". (M. Gorky et al: "Istoriya Grazhdanakoi Voiny" (History of the Civil War"); Volume 4; Moscow; 1959; p.71).
o On August 1st, a joint session of the Revolutionary Governing Council and the Central Committee of the Socialist Communist party of Hungary was held.
Bela Kun told the meeting that the position of the "Soviet" Republic" was now hopeless:
"I have been forced to come to this cold, sobering conclusion: the dictatorship of the proletariat has been defeated, economically, militarily and politically."
(B. Kun: Speech to Joint Session of RGG and CC of S-CPH; August 1st., l919 in: V. Bohm: "Ket Forradalom Tuzuben" (In the Crossfire of Two Revolutions), Vienna; 1923; in: R.L.Tokes: "Bela Kun and the Hungarian Soviet Republic" New York, 1967; p. 203).
• on May 30th., 1937, Kun was arrested by the NKVD
• In 1989, the Soviet government announced that Kun had been executed in the Gulag on 29 August 1938
Surse: INTERNET
"Istoria ne ajută să cunoaştem trecutul, să înţelegem prezentul şi să credem în viitorul României"
Ioan Lupaş
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"In ziua de 26 Iulie, dusmanul era complect asvarlit peste Tisa..."
26/07/2019
“Pe când trupele detaşamentului generalului Dănilă Papp atacau dinspre est linia duşmană dintre Turkeve şi Mezotür, pentru a o fixa şi a-i întârzia retragerea, dinspre sud atacă trupele detaşamentului generalului Aristide Lecca pe trei coloane, una spre Szolnok, alta spre Török Szt. Micloş şi a treia spre Mezotür. Grupul înfrânge resistenţa duşmanului şi, în seara de 25 iulie, ajunge la 10 km sud-est de Török Szt. Micloş, linia de retragere a inimicului.
Acum Ungurii îşi dau seama că sunt definitiv înfrânţi şi înconjuraţi de toate părţile de cercul Românilor, care îi strange foarte de aproape. O retragere generală, care degenerează în panică, începe în seara zilei. Toate unităţile armatei maghiare fug înspre podul dela Szolnok, aruncând în drum armele şi muniţiunile din căruţe. Toată noaptea de 25-26 Iulie lungi coloane ungureşti trec în goană, îmbulzindu-se spre pod şi pe pod într’o învălmăşeală de neînchipuit.
Când, în dimineaţa zilei de 26 Iulie, coloanele româneşti reîncept înaintarea lor concentrică, spre a urmări pe duşmanul bătut, ele nu mai întâmpină în calea lor nicio armată duşmană, ci numai mormane imense de muniţiuni şi material de războiu, părăsit pe loc sau aruncat în goana dezordonată.
După amiază, divizia a 2-a de cavalerie e la Török Szt. Micloş şi Kenderes, divizia 1-a a atins Tisa în faţa Szolnokului. Grupuri de inimici, care nu reuşiseră să se strecoare spre pod, sunt capturate de trupele noastre.
Detaşamentele înaintate ale diviziei 1-a iau dispoziţii de a trece podul şi a continua urmărirea în direcţia Szolnok, dincolo de râu. Inimicul însă, în retragerea lui disperată, aruncă în aer marele pod de fier de peste Tisa şi trupele noastre sunt nevoite să se oprească.
Cu prăbuşirea podului de peste Tisa dela Szolnok, se prăbuşeşte definitiv şi îndrăzneaţa încercare a Ungurilor de a ne răpune. Bătălia de pe Tisa se sfârşia, după şapte zile de lupte cumplite, cu înfrângerea totală a Ungurilor. În ziua de 26 Iulie, duşmanul era complect asvârlit peste Tisa, atât în regiunea Tokay, cât şi la Szolnok. Întreg malul stâng al râului era din nou în stăpânirea ostaşilor noştri.
Armata română din Transilvania repurtase o biruinţă strălucită şi binemeritată. Întreg mecanismul armatei a funcţionat de minune: concepţia comandamentului superior, transporturile unităţilor, colaborarea camaraderească a armelor, legăturile dintre unităţi şi, mai presus de toate, avântul şi eroismul soldatului, tot aşa de neobosit şi de decis, cum era cu trei ani înainte.
Bătălia de la Tisa constitue una dintre etapele epocale ale milenarului proces dintre Unguri şi Români. Legenda povesteşte că, mai mult de o mie de ani înainte, voevodul român Gelu apărase cu eroism porţile pământului românesc dinaintea puhoiului asiatic al Maghiarilor năvălitori şi murise, cu moarte de viteaz, pe malul Căpuşului. Înfrângerea legendarului voevod pecetluise căderea Ardealului într’o robie care va dura o mie de ani. De astă dată lanţurile se rupeau definitiv. Pe malurile Tisei, naţiunea română îşi lua revanşa în chipul cel mai strălucit. Bătălia dela Tisa aruncă pe cotropitor afară din pământul pe care-l ţinuse robit, aducea libertatea în plaiurile Ardealului şi venea să adauge o creangă nouă în cununa de lauri a ostaşului român.”
IZBÂNDA
Cap. II
BĂTĂLIA DE PE TISA
20-26 IULIE 1919
ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916-1919
VOLUMUL III
CONSTANTIN KIRIŢESCU
EDITURA CASEI ŞCOALELOR
ATELIERELE “CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Ceea ce insa constituia mai cu seama marea superioritate a armatei noastre, era, pe langa organizatia ei tehnica, inarmarea si instructia ei perfecta, moralul inaltat si ardoarea ce insufletea trupa."
14/07/2019
“Marile pregătiri ale Ungurilor nu au rămas un secret pentru Români. Din depoziţiile dezertorilor şi prizonierilor, din atitudinea agresivă a trupelor maghiare, care înmulţeau din ce în ce provocările şi incursiunile peste Tisa, dintr-o radiogramă a guvernului maghiar, interceptată de Marele Cartier General român la 8 Iulie, comandamentul român al trupelor din Transilvania era în curent cu situaţia; el cunoştea toate deplasările şi grupările trupelor duşmane, efectivele lor, şi cu oarecare aproximaţie, data atacului. De aceea el şi-a luat toate dispoziţiile ca atacul Ungurilor să fie primit cum se cuvine. Faţă de importanţa atacului ce se pregătea, trebuia ca şi contra-măsurile noastre să fie corespunzătoare.
Aceste măsuri erau de trei categorii: Mai întâi s-au grupat în mod judicious trupele deja existente în Transilvania. În al doilea rând, s’au adus unităţi noi din interiorul ţării, spre a întări armata de operaţii. În sfârşit, s’au luat măsuri ca să se asigure transportul trupelor pe căile ferate cu cea mai mare iuţeală şi regularitate.
Gruparea trupelor a fost făcută după sistemul eşalonării în adâncime, lăsându-se pe linia înaintată o perdea subţire de trupe, şi grupând rezervele în spate, spre a fi aruncate în luptă în momentul şi punctul unde se va simţi nevoia. De aceea s’a lăsat ca acoperirea pe Tisa să se facă numai de cele două divizii ardeleneşti: divizia 16-a, în sectorul de nord, dela vărsarea Someşului în Tisa până la Abad-Syalok, şi divizia 18 în sectorul de sud, până la gura Mureşului. Detaşamentul Olteanu fusese desfiinţat, de oarece dreapta grupului de nord român era acum acoperită de trupele cehoslovace. Stânga grupului de sud era, la rândul ei, acoperită de trupele franceze din regiunea Szeghedin.
Pe linia a doua se găseau: divizia 2-a de vânători în sectorul de nord, la Nyiregyhaza, şi divizia 1-a de vânători în sectorul de sud, la Bichiş-Ciaba. In rezerva generală se găsea divizia 6-a la Oradia Mare şi divizia 2-a de cavalerie la Debreţin. Se mai transportaseră ca unităţi proaspete şi se lăsaseră în rezerva generală, divizia 1-a de infanterie la Careii Mari şi divizia 1-a de cavalerie între Oradia Mare şi Bichiş-Ciaba, precum şi alte mici unităţi de artilerie şi trupe speciale neindivizionate. Pentru ca diviziile din rezerva armatei să poată fi întrebuinţate în întregime în operaţiuni, Marele Cartier General a mai pus la dispoziţia Comandamentului armatei din Transilvania şi infanteria noilor divizii ardeleneşti 20 şi 21, ca să fie întrebuinţate pentru asigurarea spatelui armatei de operaţiuni. Totalitatea forţelor armatei române de operaţiuni, în ajunul ofensivei ungare, se ridica deci la 8 divizii de infanterie şi doua de cavalerie, însumând 92 de batalioane, 58 escadroane şi 80 ½ baterii.
Comparând forţele române cu cele ungare, cu care trebuiau să se măsoare, în ajunul ofensivei duşmane, la 20 Iulie, se constată că forţele de infanterie erau aproape egale ca unităţi şi luptători. În privinţa artileriei, noi aveam o uşoară superioritate faţă de Unguri ca număr de baterii (80 faţă de 69), care însă era compensată din partea duşmanului printr’o proporţie mult mai mare a artileriei grele. Faţă de numai 2 baterii de 155 ale noastre, Ungurii aveau 15 baterii grele, printre care şi patru tunuri de 305mm. El mai dispunea şi de 9 trenuri blindate, faţă de două ale noastre; noi aveam însă două baterii de auto-tunuri. În ceea ce priveşte puterea combativă a cavaleriei, superioritatea noastră era zdrobitoare: 58 de escadroane cu 12000 de săbii, faţă de 10 escadroane cu 1345 săbii, pe care le avea inimicul. În operaţiuni de mişcare şi de urmărire, cum se prevedea să fie cele ce se pregăteau, posesiunea unei cavalerii numeroase era un important element de superioritate.
Situaţia noastră strategică era avantajoasă. Amândouă flancurile erau bine acoperite de armate amice. Perdeaua subţire de acoperire, formată din două divizii, fiecare având un sector de 150km, era susţinută de alte două divizii în rezervă, dispuse în centrul spaţiului fiecărui sector şi de o puternică rezervă strategică, aşezată către mijlocul dispozitivului de acoperire. Acest dispozitiv de eşalonare în adâncime a rezervelor, grupat în cel mai strâns raport cu bogata reţea de căi ferate, permitea întrebuinţarea lor repede, după necesitate, fie în sectoarele de grup, fie în spaţiul dintre grupurile de acoperire. Pentru a înlesni aceste deplasări repezi, s’au adunat din vreme în interiorul zonelor de concentrare ale diviziilor din rezervele sectoarelor şi din rezerva strategică, un mare număr de garnituri (trenuri) de rezervă, spre a fi întrebuinţate unde nevoia operativă va cere.
Ceea ce însă constituia mai cu seamă marea superioritate a armatei noastre, era, pe lângă organizaţia ei tehnică, înarmarea şi instrucţia ei perfectă, moralul înălţat şi ardoarea ce însufleţea trupa. Românii erau conştienţi că aceasta va fi marea bătălie, care va avea să reguleze socotelile vechi de veacuri cu asupritorul neamului lor. Oţelit de aproape trei ani de lupte cu tot felul de duşmani, soldatul român avea conştiinţa superiorităţii sale asupra acestor armate improvizate la repezeală. Spiritul său de ordine şi dragostea lui de pământul patriei crescuseră încă prin contactul cu ţările locuite de fraţii de acelaşi neam, pe care el îi desrobise, alungând cu baioneta lui pe Ruşi şi pe Unguri din ţinuturile unde stăteau înfipţi de veacuri. El privea cu o mândrie amestecată cu dispreţ la armata mercenară, care lupta subt un steag roşu, pentru ţeluri pe care mintea lui cinstită nu putea să le înţeleagă, mărginindu-se să le confunde cu asasinatele, brigandajele, şi ruinele pe care le semănau în oraşele şi satele pe care le aveau în mână.
Bătălia de pe Tisa, etapa decisivă a procesului secular între Unguri şi Români, se prezintă subt auspicii favorabile Românilor. Dela comandant până la cel din urmă soldat, toată lumea primea provocarea aruncată de Unguri ca ocazie binevenită pentru răfuiala definitivă, de mult aşteptată. Bela Kun pregătise cu inconştienţă groapa propriului său regim de aventură şi de crimă.”
CONTRA-MĂSURILE NOASTRE
Cap. II
BĂTĂLIA DE PE TISA
20-26 IULIE 1919
ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916-1919
VOLUMUL III
CONSTANTIN KIRIŢESCU
EDITURA CASEI ŞCOALELOR
ATELIERELE “CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Infrangerea Romaniei ar fi deschis calea libera pentru legatura cu Rusia bolsevica"
13/07/2019
“Conferinţa a însărcinat pe mareşalul Foch să prepare planul de acţiune împotriva Ungariei. La 13 Iulie Foch se adresează generalului Prezan, şeful statului major al armatei române, cerându-i să consacre pentru această operaţiune maximum de forţe de care poate România să dispună. Prezan răspunde la 17 Iulie că România va da cel mai larg concurs, arătând că, la caz de nevoie, se vor putea aduce şi una sau două din diviziile ce fac garda Nistrului.
Tratativele fură brusc întrerupte. Bela Kun o luă înainte. În aceiaş zi, de 17 Iulie, el începu atacul împotriva Românilor.
Pretextul atacului era uşor de găsit: refuzul Românilor de a se retrage pe linia de frontieră fixată de Aliaţi. El nu era lipsit de oarecare abilitate: guvernul bolşevic îşi lua rolul de executor al unei dorinţe a puterilor aliate împotriva unui stat rebel! În realitate, Bela Kun urmărea mai multe ţinte cu ofensiva sa. Reuşita ei – venită după succesul împotriva Cehoslovaciei – i-ar fi consolidat situaţia în interior şi i-ar fi mărit considerabil prestigiul în afară; ea ar fi făcut dovada că republica comunistă maghiară e o forţă care trebuie menajată. Înfrângerea României ar fi deschis calea liberă pentru legătura cu Rusia bolşevică, care patrona materialmente şi moralmente regimul lui Bela Kun şi ar fi deschis mari perspective pentru cauza propagandei revoluţionare în Europa. Mai era şi o consideraţie de ordin practic: reocuparea şesului din stânga Tisei, înainte de strângerea recoltei ar fi asigurat hrana populaţiei în Budapesta şi în special a armatei roşii, grav ameninţate din cauza destrăbălării bolşevice.
Bela Kun era însă conştient că o campanie împotriva Românilor era mult mai grea decât cea împotriva Cehoslovacilor şi că succesul nu s’ar putea obţine decât dacă e pregătit cu muncă şi metodă. El se puse pe muncă şi reuşi, într’adevăr să creeze în două luni o armată numeroasă ca efective, binişor încadrată şi instruită şi prevăzută cu un material foarte bogat. Nu mai erau bandele mai mult sau mai puţin neregulate care constituiseră – cu excepţia diviziei de Secui – cea mai mare parte a armatei ce luptase împotriva noastră în Aprilie. Era o adevărată armată regulată, susţinută de entusiasmul naţional al unei naţiuni mândre care, dându-şi seama de prăpastia în care lunecă, a uitat desbinările trecătoare şi a alergat să lupte chiar sub steagul roşu al comunismului şi subt comanda vechilor ofiţeri, pentru ţelurile eterne ale patriei maghiare.
Organizarea armatei roşii maghiare a fost făcută după principiile moderne ale armatelor europene, având însă şi anumite particularităţi, ca efect al stărilor speciale revoluţionare din care eşia armata. Astfel, marile comandamente erau puse subt comanda unor comisari civili, aleşi dintre şefii revoluţionarilor; ei erau însă ajutaţi în conducerea comandamentelor respective de ofiţeri superiori, militari de carieră. La comandamentele de divizii erau numai ofiţeri de carieră, colonei sau locotenenţi colonei. Comandanţii diferitelor unităţi se recrutau pe baza examenelor. Ca unităţi caracteristice erau două divizii de lucrători în Budapesta şi brigada 80-a internaţională, formată din dezertori sau din prizonieri din alte armate cari, bine trataţi de Unguri şi supuşi la şcoala de bolşevism, erau apoi înrolaţi în armata roşie. În general, unităţile de lucrători erau reţinute în interior, cu scopuri politice: din ele se formau echipele de teroare, însărcinate cu represiunea sângeroasă a încercărilor contra-revoluţionare. Pivniţele palatului Parlamentului, ale Hofburgului şi ale palatului Bathyani ar fi putut să povestească multe asupra ororilor comise de aceste trupe.
În potriva noastră, Ungurii au concentrat:
a) Corpul I de armată, format din trei divizii: a 2-a, a 6-a şi a 7-a. Reşedinţa corpului era la Czegled, iar comandant era profesorul Vago.
b) Corpul III de armată, format din diviziile 1-a şi 5-a, sub comanda lui Bokany. Era armata care operase împotriva Cehoslovaciei; postul ei de comandă se mutase dela Miskolcz la Hatvan. La cele două divizii s’au mai adăogat două brigăzi independente de Secui şi lucrători, brigada 80 internaţională, precum şi detaşamentul Szanto.
c) Divizia 3-a, adusă de pe frontul cehoslovac, divizia 4-a, adusă de pe frontal franco-sârb şi, mai târziu, în timpul luptelor, divizia 8-a, adusă de la vest de Dunăre.
Totalul forţelor, concentrate în potriva noastră, se ridică la 100 de batalioane cu un efectiv de 50.000 baionete, 800 de mitraliere, 10 escadroane, 69 de baterii de toate calibrele şi 9 trenuri blindate. Comandamentul general al armatei era la Godolo, lângă Budapesta. Cu câteva zile înainte de începerea operaţiilor, Bohm fusese înlocuit prin inginerul Landler Jeno. Trupele concentrate pe frontul românesc aveau reputaţia de a fi cele mai disciplinate. În special diviziile 6 şi 7 şi brigăzile de Secui. Ele aveau o organizaţie mai omogenă, efective mai mari şi erau dotate cu artilerie şi trupe speciale numeroase. Cele mai slabe unităţi, subt raportul disciplinii şi al instrucţiunii, erau unităţile păstrate în interior, în special diviziile de lucrători, în care spiritul bolşevic era adânc înrădăcinat.
În vederea ofensivei, trupele ungare au fost grupate în chipul următor:
Un grup de nord în regiunea Tokay, având în prima linie brigăzile 2 şi 3 de Secui şi lucrători, dela frontiera cehoslovacă până la Tokay, iar în Tokay şi la sud de acest oraş, detaşamentul Szanto şi reg. 39 de infanterie. In rezervă era divizia 1-a la Miskolcz.
Un grup central, principal, în regiunea Szolnok, format din diviziile 7, 5 şi 6, concentrate în ajunul acţiunii la Szolnok. Rezerva grupului central o forma jumătate din divizia 3-a, la Czegled. Legătura între acest grup şi grupul de nord o făcea brigada 80-a, internaţională, la Poroszlo.
Un grup de sud, constituit din divizia 2-a, în regiunea Csongrad-Mindeszent, având ca rezervă divizia 4-a la Kistelek.
Rezerva generală a armatei o forma jumătate din divizia 3-a şi un regiment de husari, în regiunea Abony-Czegled. Conducerea operaţiilor a fost încredinţată, pentru grupul de nord, comandamentului corpului III dela Hatvan, iar pentru celelalte două corpuri, comandamentului corpului I dela Czegled.
Planul de campanie al comandamentului suprem maghiar consta în trecerea simultană a Tisei de către toate cele trei grupuri, stabilirea capetelor de pod pe malul răsăritean al râului şi înnaintarea spre a ocupa linia Sătmar-Careii Mari-Oradia Mare-Arad. Atacul principal trebuia să se pronunţe de grupul central, care era cel mai puternic; obiectivul acestui grup era Oradia Mare. Celelalte două grupuri laterale trebuiau să urmeze înaintarea grupului central, îndreptându-se spre obiectivele lor respective. Pentru urmărirea mai departe a succesului, se aşteaptă izbucnirea revoluţiei în România şi intrarea armatelor roşii din Rusia tovarăşe.
Începutul ofensivei a fost fixat la 20 Iulie, ora 3 dimineaţa.”
BELA KUN PREGĂTEŞTE O MARE OFENSIVĂ ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI
Cap. II
BĂTĂLIA DE PE TISA
20-26 IULIE 1919
ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916-1919
VOLUMUL III
CONSTANTIN KIRIŢESCU
EDITURA CASEI ŞCOALELOR
ATELIERELE “CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Cu vrerea Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, celui intru Treime slavit Dumnezeu..."
5/07/2019
"Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, celui întru Treime slăvit Dumnezeu, s-a început şi s-a săvârşit această sfântă biserică, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, în zilele lui Io Petru Voievod şi ale fiului său Marco Voievod şi ale Prea Sfinţitului Mitropolit chir Varlaam şi sub egumenul ieromonah Ilarion; aşişderea eu robul lui Hristos ieromonahul Maxim maistorul, care a fost învăţator ca să fie spre odihnă. Şi am scris eu mult greşitul David şi fiul său Raduslav, în anul 7015 (1543)".
Pisania Bolniţei Mănăstirii Cozia
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/bolnita-cozia-67960.html
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/bolnita-cozia-67960.html
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Acum, cand slabiciunea militara a URSS este de domeniul trecutului..."
27/06/2019
„Prima Notă ultimativă a Guvernului Sovietic remisă Guvernului Român
La 26 iunie 1940, orele 22.00
În anul 1918 România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia), o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.
Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forţa a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată şi deschis în faţa întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moştenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, URSS consideră necesar şi oportun ca în interesele restabilirii adevărului să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a Bucovinei, a cărei populaţie este legată în marea sa majoritate cu Uniunea Sovietică prin comunitatea soartei istorice cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţie naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS şi populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul URSS propune guvernului regal al României:
1. Să înapoieze Uniunii Sovietice Basarabia.
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta alăturată.
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de faţă ale URSS şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale păşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România.
Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul guvernului regal al României în cursul zilei de 27 iunie curent.”
Din volumul
FAŢA NEVĂZUTĂ A AGRESORULUI
Pactul Ribbentrop-Molotov şi urmările lui pentru România
Autor Ioan C. Popa
Editura Semne, Bucureşti, 2017
Cu speranţă,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Intru slava Sfintei Treimi restauratu-s-a Manastirea Turnu arsa in 1932..."
24/06/2019
“Întru slava Sfintei Treimi restauratu-s-a Mănăstirea Turnu arsă în 1932, prin osârdia smeriţilor episcopi Nichita şi Grigorie între anii de la Hristos 1934 – 1939.”
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Olteniei
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Eminescu este la fel de viu ca si atunci cand traia."
16/06/2019
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15/27 iunie 1889, Bucureşti)
STATORNICIE DE LOC ŞI DE SPIRIT. Azi în spiritele noastre Eminescu este la fel de viu ca şi atunci când trăia. Într-un anume fel este şi mai viu pentru că trăieşte în milioane şi milioane de conştiinţe, pentru că în mod permanent şi înălţător adaugă şi rectifică sensibilitatea noastră cu sensibilitatea versurilor sale. În mod firesc spunem despre un anumit fel graţios de a fi al unei adolescente, că este eminescian; în mod natural spunem despre o anumită stare de visare, că este eminesciană; despre o privelişte lunară sau despre cărările de lună ale mării, că sunt eminesciene. Eminescu este viu astăzi în noi pentru că spiritualitatea lui şi talentul lui s-au ridicat de pe aceste plaiuri, lăsându-se iluminate de ele şi luminându-le, totodată; este viu pentru că versul lui s-a plămădit din cea mai pură vorbire, aceea a doinelor şi a baladelor de care s-a cuprins, dându-le un orizont cu mult mai larg decât cel al vederii ochiului. Azi Eminescu este mai al tuturor decât a fost vreodată şi mâine va fi încă mai al tuturor, pentru că, atâta timp cât va trăi dulcea limbă românească pe lume, Eminescu va constitui unul din pilonii ei. Aidoma Carpaţilor el reprezintă statornicia de loc şi de spirit a poporului nostru în timp.
Nichita Stănescu
FIZIOLOGIA POEZIEI
Proză şi Versuri
1957 - 1983
Editura Eminescu, Bucureşti 1990
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Il y a, en Grece et en Albanie, 400.000 des notres."
22/05/2019
22-26 mai 2019 - Festivalul Culturii Romanilor de Pretutindeni
“Sur la rive droite du Danube, en Bulgarie, vivent 100.000 Roumains et en Macédoine bulgare 30.000. Il y a, en Grèce et en Albanie, 400.000 des nôtres. Ces Macédoniens sont des gens intelligents et entreprenants. C'est à eux que l'Eglise roumaine de Transylvanie doit son grand archevêque André Shagouna qui, au milieu du siècle passé, réorganisa le clergé roumain et en fit un des facteurs les plus importants de notre renaissance nationale.
Dans la Macédoine serbe, on trouve 120.000 Valaques et, toujours en Serbie, dans les vallées de la Morava et du Timoc, sur la rive droite du Danube, vivent 300.000 autres Roumains.
Que de fois, dans la campagne de Dobroudja, n'ai-je pas parlé le roumain avec des soldats serbes de la division du Timoc!
Il y a donc, tout autour du territoire habité par la race roumaine et vivant en différents pays limitrophes: Ukraine, Bulgarie, Serbie et Grèce, un peu plus d'un million et demi de Roumains.
La Roumanie, qu'on a accuse — triste ironie — d'impérialisme, n'a cependant jamais demandé la jonction de ses frères avec ceux du Royaume. Elle demandera, certainement, leur droit de libre développement leur soit garanti. Et elle offrira en échange le libre développement des minorités nombreuses que le future Etat roumain comprendra forcément.”
LA ROUMANIE NOUVELLE ET SES PROBLÈMES VITAUX
Conférence faite sous la présidence de M. Victor Bérard le 23 février 1919, à « Foi et Vie », par le docteur Nicolas Lupu, ancient député au Parlement roumain
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Quo vadis EUROPA?
21/05/2019
“The prohibition of discrimination, and the protection of human rights are important elements of the EU legal order. Nevertheless, discrimination against lesbian, gay, bisexual, transgender and intersex (LGBTI) persons persists throughout the EU, taking various forms including verbal abuse and physical violence.
Sexual orientation is now recognised in EU law as grounds of discrimination. However, the scope of the provisions dealing with this issue is limited and does not cover social protection, healthcare, education and access to goods and services, leaving LGBTI people particularly vulnerable in these areas.
Moreover, EU competence does not extend to recognition of marital or family status. In this area, national regulations vary, with some Member States offering same-sex couples the right to marry, others allowing alternative forms of registration, and yet others not providing any legal status for same-sex couples. Same-sex couples may or may not have the right to adopt children and to access assisted reproduction. These divergent legal statuses have implications, for instance, for partners from two Member States with different standards who want to formalise/legalise their relationship, or for same-sex couples and their families wishing to move to another Member State.
Combating discrimination has become part of EU internal and external policies, and the subject of numerous resolutions of the European Parliament. However, action in this area remains problematic when it touches on issues pertaining to areas traditionally reserved to Member States, such as marital status and family law.”
EPRS - European Parliamentary Research Service
May 2019
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2019/637950/EPRS_BRI(2019)637950_EN.pdf
Quo vadis EUROPA?
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
PS
La mulţi ani celor ce poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
CHURCHILL TO ROOSEVELT No. 687 May 31, 1944
9/05/2019
“There have recently been disquieting sings of a possible divergence of policy between ourselves and the Russians in regard to the Balkan countries and in particular towards Greece. We therefore suggested to the Soviet Ambassador here that we should agree between ourselves as a practical matter that the Soviet Government would take the lead in Romanian affairs, while we would take the lead in Greek affairs, each Government giving the other help in the respective countries. Such an arrangement would be a natural development of the existing military situation since Romania falls within the sphere of the Russian armies and Greece within the Allied command under General Wilson in the Mediterranean.
The Soviet Ambassador here told Eden on May 18th that the Soviet Government agreed with this suggestion but before giving any final assurance in the matter they would like to know whether we had consulted the United States Government and whether the latter had also agreed to this arrangement.
I hope you may feel able to give this proposal your blessing. We do not of course wish to carve up the Balkans into spheres of influence and in agreeing to the arrangement we should make it clear that it applied only to war conditions and did not affect the rights and responsibilities which each of the three great powers will have to exercise at the peace settlement and afterwards in regard to the whole of Europe. The arrangement would, of course, involve no change in present collaboration between you and us in the formulation and execution of Allied policy towards these countries. We feel, however, that the arrangement now proposed would be a useful device for preventing any divergence of policy between ourselves and them in the Balkans.
Meanwhile Halifax has been asked to raise this matter with the State Department on the above lines.”
CHURCHILL TO ROOSEVELT
No. 687 / May 31, 1944
Din volumul
Agonia României
1944 – 1948
Dosarele secrete acuză
Autor
Nicolae BACIU
Editura DACIA
Cluj-Napoca, 1990
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Dumnezeu să-i odihnească-n pace pe cei căzuţi pe fronturile reîntregirii României Mari,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Intre vulturi a izbucnit odata / Razboi cum n’a fost vreme ‘ndelungata."
1/05/2019
Între vulturi a izbucnit odată
Război cum n’a fost vreme ‘ndelungată.
Pliscuri şi ghiare, ridicate, crunte,
S’au năpustit, vârtej, ca să se ‘nfrunte.
Cei mai viteji, pieriră toţi în luptă,
Hultani şi şoimi, şi, vreme ne’ntreruptă,
Încăierarea întrecu urgia
Şi cu avântul şi cu dibăcia;
Aşa încât văzduhul s’a mânjit
Cu sângele trufaş sau biruit
Şi-un timp întreg, din câte timpuri sânt,
Căzură aripi din tărie pe pământ.
Dar îngerii, porumbeii-ai sfintei mile,
S’au întristat că vulturi şi acvile
Duc luptă’n cer pe viaţă şi pe moarte –
Şi, mai de-aproape şi de mai departe,
Se străduiră să se facă pace,
Căci pacea, porumbeilor le place –
Şi, într’o zi sau într’o seară,
În stoluri cârdurile se’mpăcară.
Şi, cum e dat, la pace-i şi ospăţ
Şi, din nărav şi din învăţ,
Războinicii poftiră şi porumbeii oaspeţi,
Dar nu ca să-i cinstească, ci să-i mănânce proaspeţi.
Că s’au stârnit un jaf şi un măcel
De n’a putut scăpa un porumbel
Şi sângele vărsat
A fost mai mult de cel nevinovat.
VULTURUL ŞI COLUMBA
TUDOR ARGHEZI
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE
ANUL VII – 1 OCTOMVRIE 1940 – NR. 10
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Bravi ostasi ai Comandamentului Trupelor din Transilvania"
23/04/2019
23 APRILIE – ZIUA SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ
“La 1 Mai ai noştri sunt pe Tisa. În murmurul ei trupele noastre ascultă cu evlavie refrenul suferinţelor înăbuşite ale fraţilor subjugaţi de secole.
Pentru vitejia soldaţilor Comandamentul Trupelor din Transilvania, dă Ordinul de zi nr. 25 din 2 mai 1919.
“Bravi ostaşi ai Comandamentului Trupelor din Transilvania,
Mânaţi de strigătul de durere al fraţilor noştri ardeleni, cari erau subjugaţi şi batjocuriţi luni de zile de trupele şi bandele ungureşti, v’aţi revărsat cu un avânt fără seamăn din Munţii Apuseni ai Transilvaniei spre Câmpia Tisei, pe care aţi atins-o după 15 zile de sforţări uriaşe, gonind pe protivnic pe ţărmul opus.
Mântuirea, mângăierea şi liniştea ce aţi adus fraţilor noştri ardeleni, precum şi siguranţa vieţei, cinstei şi avutului întregei populaţiuni, din regiunile călcate de voi este cea mai preţioasă răsplată pentru toate greutăţile prin cari aţi trecut. Falnicii Diviziei româneşti, prin realizarea acestui strălucit fapt de armă, au făcut dovada încă odată lumei întregi, de strălucitele virtuţi ostăşeşti şi admirabilul spirit de disciplină de care este animat ostaşul român.
Mândru de a vă fi comandant într’o întreprindere pe cât de grea pe atât de marcată prin rezultatele ei, Vă mulţumesc călduros tuturor de la mic la mare pentru stăruinţa şi bărbăţia de care necurmat aţi făcut dovadă şi încheind Vă zic:
Sănătate şi voe bună, bravi ostaşi ai Comandamentului Trupelor din Transilvania.”
Comandantul Trupelor din Transilvania
General Gheorghe Mărdărescu”
RĂSBOIUL NOSTRU CONTRA UNGURILOR
1918 – 1920
Maior Virgil Arifeanu
Licenţiat în Drept
Consiliul de Război, Corp II A
Institut de arte grafice “EMINESCU” S.A.
Bucureşti, 1924
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
La Mulţi Ani, cu sănătate şi bucurie, celor ce poartă numele Sfântului Gheorghe,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Doamne, apara poporul roman."
29/03/2019
Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploieşti – d. 13 decembrie 1983, Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.
Fiind şi strigând
Doamne, apără poporul român.
Ai grijă de el și
apără-l!
El este al tău
cu blândețea lui de miel
și cu răbdarea lui de taur
cu omenia lui
de floare de zăpadă
ce se vede pe geam, Doamne,
pe fereastră și pe libertate!
Doamne!
poporul meu nu se spală de mine!
Eu nu mă spăl
de poporul meu!
Dacă-mi vine alt miros
decât mirosul lui,
mă spăl pe mâini
numai de propriile mele mâini
și mă las legat
de boarea de zăpadă
a poporului meu.
Mărul se poate spăla
numai de măr,
de pomul mărului nu! De pom nu!
Apără, Doamne, poporul român
și nu te spăla de el!
Pe maică-mea
care m-a născut pe mine
am dăruit-o poporului român.
Dăruiește-ți, Doamne,
pe Maica-Ta, care te-a născut pe Tine,
poporului român!
Halleluyah!
Nichita Stănescu
Belgrad, 5 aprilie 1976
Manuscrisul poemului "Fiind și strigând" al lui Nichita Stănescu a fost donat de Adam Puslojić Academiei Române.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1933.03.31+-+Nichita+Stanescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Traiasca Romania una si nedespartita!”
25/03/2019
“Intrăm, oficialitatea română, într-o sală mică unde trebuie să aşteptăm ca să se facă din nou rânduială. Apoi suntem introduşi în Sfatul Ţării şi raportorul ne comunică faptul că Sfatul Ţării a votat unirea prin 86 voturi pentru, contra fiind 3 şi abţinuţi 30. E cel mai mare număr de votanţi care vreodată s-a rostit în Sfatul Ţării în tot timpul cât a fost în sesiune.
Am luat atunci cuvântul. Sala se schimbase, toată lumea era în picioare, ciorchini omeneşti pe toate marginile sălii. Şi atunci, am rostit următoarele vorbe:
“În numele poporului românesc şi al Regelui României, cu adâncă emoţiune şi cu falnică mândrie, iau act de hotărârea quasi unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de astăzi înainte, Basarabia este pentru vecie unită cu România.
În aceste clipe mari să ne închinăm cu smerenie în faţa geniului rasei noastre care după o despărţire de un veac şi mai bine găseşte singur calea firească să o ducă la mântuire, calea firească arătată de istorie. Să ne unim cu toţii inimile şi să strigăm împreună şi cu cei ce s-au abţinut, Trăiască România una şi nedespărţită!”
În sală, explozia unei emoţiuni nemaipomenite. Nu mai era bucurie, era delir: generalii noştri cădeau în braţele deputaţilor, soldaţii sărutau pe ofiţeri; iar noi trăiam nişte clipe de fericire nespusă.
N-a mai fost cortej, domnii mei, n-a mai fost paradă, a fost o mulţime în delir, ca un potop, se ducea spre catedrală. Iar în vasta biserică din Chişinău, luminată ca într-o seară de Paşti, arhimandritul Gurie proclamă pe Regele Ferdinand şi pe Regina Maria, Domni stăpânitori ai Basarabiei şi oficiază un Te-Deum solemn.”
UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA-MUMĂ
27 Martie 1918
ALEXANDRU MARGHILOMAN
Editura INSTITUTULUI DE ŞTIINŢE POLITICE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE “ION I. C. BRĂTIANU”
Editor Stelian Neagoe
Bucureşti, 2018
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Despre ctitorii de la Manastirea Cosuna-Bucovatul Vechi, Craiova, Judetul Dolj
9/03/2019
“Când se vorbeşte despre ctitorii de la Mănăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi, de obicei sunt amintiţi numai marele ban Stepan şi fiul său, marele clucer Pârvu, ajuns mare logofăt. Cu toate acestea, primii ctitori al Mănăstirii trebuie căutaţi între strămoşii lor, întrucât ei nu sunt ctitori fondatori, ci numai restauratori ai unui vechi aşezământ monahal.
Despre cei dintâi ctitori ai Mănăstirii Coşuna-Bucovăţul Vechi, se crede că se înrudeau cu Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi “au ridicat aici, pe ruinele altei biserici, Coşuna Veche”. De aceea, între ei, este trecut Basarab cel Tânăr sau Ţepeluş, iar după distrugerea suferită în jurul anului 1509, când a avut loc conflictul capital între ctitori şi boierii Craioveşti, a fost refăcută de Neagoe Basarab. De asemenea, în 1571, când Stepan dă jumătate din satul Smărdăşteţ acestei Mănăstiri, nu se menţionează că ar fi ctitoria lui, iar pisania nu consemnează că ar fi fost zidită din “temelie”. Numai pomelnicul zugrăvit la proscomidiarul bisericii Mănăstirii Bucovăţul Nou spune că “Stepan, vel ban, Pârvu, vel clucer. Aceştia sunt cei mai dintâi ctitori care au ridicat Mănăstirea cea veche de peste Jiu”.
Stepan, după ultimele cercetări istorice, este oltean din Grădiştea de pe Olt, născut în primul deceniu al secolului al XVI-lea. El s-a distins, în general, ca oştean destoinic şi cărturar luminat. Probabil a învăţat carte într-o şcoală mănăstirească din Oltenia. În tinereţe a slujit familia lui Alexandru Mircea Vodă la Constantinopol şi Alep, unde fusese exilată în urma insistenţelor lui Mircea Ciobanul (1545-1552; 1553-1554; 1558-1559). După importantele misiuni îndeplinite la Constantinopol şi în Transilvania, se crede că era un bun cunoscător al limbilor slavonă, greacă, turcă şi latină.
Datorită calităţilor sale cărturăreşti şi militare, începând cu anul 1559, Stepan face parte din “boieriile” ţării. După lupta de la Boian, devine mare portar. În această funcţie, îndeplineşte misiunile încredinţate de domnitor: întâmpină la sosire şi însoţeşte la plecare personalităţile de peste hotare; îngrijeşte de găzduirea, de hrana lor şi de înmânarea darurilor trimise de domnitor; colaborează cu marele clucer, cu pitarul şi cu slugerul, pentru îngrijirea solilor. După trei ani, este numit clucer (1562), apoi mare clucer, deţinând această slujbă mai mult timp. Ca mare clucer, avea în grija sa toate magaziile şi depozitele cu provizii, pivniţele şi cămările curţii domneşti.
După ocuparea tronului Ţării Româneşti de către Alexandru II Mircea, Stepan este ridicat (1570) la cea mai înaltă demnitate. Şi anume, ban al Craiovei, primind averi întinse. Ca mare ban, cârmuia Oltenia în numele domnitorului, având atribuţii administrative, judecătoreşti şi militare. În această perioadă, potrivit obiceiului vremii, restaurează şi înzestrează cu moşii Mănăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi, pentru a fi gropniţă familiei sale.
Marele ban Stepan, după o viaţă bogată în evenimente şi realizări politice şi religioase, a încetat din viaţă la 11 decembrie 1574, potrivit inscripţiei de pe piatra funerară din pronaosul bisericii Mănăstirii restaurate de el.”
Monumentul istoric-bisericesc COŞUNA-BUCOVĂŢUL VECHI
CRAIOVA
Autor Arhim. Veniamin Micle
Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova – 1982
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Olteniei
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Am invatat mereu, Sa fim vesnici."
1/03/2019
Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, Dolj, România – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti, România) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.
De la arcul Carpaţilor
Am înţeles că putem visa
Până la luceafăr şi chiar mai sus,
Cu capul pe bogăţiile noastre
De uraniu şi aur.
De la holdele din Bărăgan,
Cu spicul greu atârnând sus,
În vârful înaltelor lănci
Pierdute cândva de oastea lui Darius
Am ştiut că tot ce ne calcă pământul
Devine paşnică recoltă.
Astfel atenţi
La tot şi la toate
Am învăţat mereu
Să fim veşnici.
ASTFEL
Din volumul NORII
Autor Marin SORESCU
Editura SCRISUL ROMÂNESC, CRAIOVA, 1975
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Atentie"
23/02/2019
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererîta, judeţul interbelic Hotin, Regatul României - d. 18 ianuarie 2009,Chişinău) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
...
Atenţie:
vin politrucii
care vor bate în masă
cu tovarăş pistolul.
Învaţă citirea şi scrisul
copiii noştri plăpânzi ca macii,
parcă vorbind literei:
“Ţinem la tine”
…
Vine satana
ascunsă-n odăjdii divine.
Vine minciuna.
Vine teroarea.
Negura vine!
DISCURS ELECTORAL
3 februarie 1994
Din volumul SÂNGELE CRUCII
CELE MAI FRUMOASE POEZII – GRIGORE VIERU
Editura JURNALUL, Bucureşti, 2009
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1935.02.14+-+2009.01.18+-+Grigore+Vieru
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Lui Marin Sorescu"
22/02/2019
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererîta, judeţul interbelic Hotin, Regatul României - d. 18 ianuarie 2009,Chişinău) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
MICĂ BALADĂ
Lui Marin Sorescu
Pe mine
mă iubeau toate femeile.
Mă simţeam puternic şi sigur.
Ca Meşterul Manole
am cutezat
să ridic o construcţie
care să dăinuie veşnic.
Am început lucrul
şi le-am chemat la mine
pe toate:
pe Maria, pe Ana,
pe Alexandra, pe Ioana…
Care va ajunge întâi,
pe-aceea-n perete o voi zidi.
Dar din toate femeile
a venit una singură:
Mama.
- Tu nu m-ai strigat,
fiule?!
Din volumul RĂDĂCINA DE FOC
Autor GRIGORE VIERU; Editura UNIVERS, Bucureşti, 1988
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1935.02.14+-+2009.01.18+-+Grigore+Vieru
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Si sa vada ce-i de facut mai departe."
21/02/2019
Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.
Constantin Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române.
Masă de piatră.
Scaune goale de piatră.
Aşteaptă
Întoarcerea din bătălii
A vitejilor voievozi.
La ceas de taină
Ei vor veni
Să-şi odihnească braţul
De piatră,
Fruntea grea ca de piatră
Şi să vadă
Ce-i de făcut mai departe.
O, e o tăcere
Atât de afundă
Că se aud Carpaţii spre seară
Cum, aplecându-se, aştern umbra
Pe masă,
Curată şi răcoroasă.
BRÂNCUŞI
Din volumul RĂDĂCINA DE FOC
Autor Grigore VIERU
Editura UNIVERS, Bucureşti, 1988
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Ea pare o insirare de sicrie dacice puse unele peste altele la nesfarsit"
20/02/2019
Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.
Constantin Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române.
Având ca viziune naşterea şi moartea lumii, pietrele genialului Brâncuşi stau neclintite ca nişte menhiri într-un spaţiu viu. Sculptorul dorea să creeze un univers mitic pe care arcul istoriei universale să-l cuprindă şi să-l asimileze în zona sa.
Artistul a sfârşit prin a contempla ceea ce visase. Unui specialist, prin vederea grupului de la Târgu-Jiu, i se pot revela izvoarele artei vechi a lumii, sensul şi amploarea sa într-o viitoare abstracţiune.
Unui om simplu suportând şocul brutal şi divin al vederii artei îi poate da iluminare asupra lucrului concret, îl poate asimila în ea însăşi, îl poate înnebuni.
Poarta eroilor sau Poarta sărutului sau poarta tuturor lucrurilor şi fiinţelor lumii este solidară ca un sfinx pe care fiinţe inefabile au scrijelit hieroglifa lor secretă.
Motive vechi, semne ale unui alfabet românesc împodobesc lada de zestre a unui tânăr care intră prin această piatră în orizont. Sferele care echilibrează piatra în dreapta şi în stânga, sfere tăiate şi aşezate faţă în faţă ca două faciesuri, ca două haotice organe care se caută pentru a fi unul singur, ca două jumătăţi de perfecţiune care nu poate exista niciodată, sau ca nostalgia unei dogme divine cu neputinţă de realizat.
Poarta are un stil abstract prin simpla bruscare a pietrei la idee. Există un stil brâncuşian original de a suferi prin simpla aşezare a pietrei, de a se bucura printr-o asperitate a ei, de a înţelege uşor cum este când eşti piatră.
Limbajul pietrei, străduinţa ei de a fi, sugerată de Masa tăcerii, e un limbaj psihic prin care cuvintele le percepem nu printr-un umil organ al auzului, ci prin toate organele deodată şi copleşitor.
Cine o vede prima dată se aşază şi intră în lumea misterului stînd cu apostolii la masă, constrâns să fie singur şi să gândească; în alt plan, masa este existenţa noastră, Marele, Minunatul, Blândul, Frumosul, Puternicul, Divinul care ţine şi roteşte în jurul lui pământurile, un sistem cosmic şi material intuit.
Numai masa e perfectă şi continuă, este sferă, e în sine însăşi, şi îşi este de ajuns, e dogmă divină, mister întreg, iar pământurile sunt sfere mici tăiate şi puse invers, discontinue, niciodată perfecte, fără speranţa întregului pentru că aşezarea lor a fost aceasta; ca niciodată să nu fie sferă întreagă.
Lumea poate să iasă din himeric, să spargă spaţiul restrâns al existenţei, lumea urlă aspirând zonele aerului către infinit. Coloana infinitului ne dezechilibrează total sentimentul geografic, acum, întâia oară când o vezi, te suge în sus ca marile spaţii, o ieşire din himeric.
Ea pare o înşirare de sicrie dacice puse unele peste altele la nesfârşit, sau o moarte peste altă moarte, sau un părinte peste alt părinte şi altul şi altul până la infinit.
Pentru că noi nu putem ţine minte numele şi trupul tuturor părinţilor noştri de la facerea acestei lumi, cu toată faima şi gloria lor, a fost înălţată coloana infinitului cu trupurile lor, o viziune a vieţii şi a morţii desfăşurată, intrând în pământ şi tăindu-l până dincolo şi atingând cerul şi pătrunzând în infinit.
A privi cu evlavie acest monument nu e posibil, a-l privi cu disperare numai cum faci atunci când vezi idei, sau, mai mult încă, pentru că ea, coloana infinitului ne este alegorie, nici simbol, nici idee, ceva ce nu se poate defini, e sculptura, un trup al artei, o fiinţă vie.
BRÂNCUŞI
FIZIOLOGIA POEZIEI
Proză şi versuri
1957-1983
Nichita Stănescu
Bucureşti, Editura Eminescu, 1990
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“A fost, de fapt, un holocaust la fel de barbar, asemeni celui german..."
8/02/2019
“A fost, de fapt, un holocaust la fel de barbar, asemeni celui german practicat în lagărele de exterminare, dar mascat de aparenţa lipsei condiţiilor civilizate de transport şi de impunerea că românii – şi, desigur, ceilalţi prizonieri de alte naţionalităţi – să refacă, prin muncă, ceea ce distruseseră prin război.
Şi totuşi, nimeni nu s-a sesizat de acest aspect şi nu a impus biruitorilor, fie şi numai plata pentru travaliul silnic în mine, în fabrici, pe şantierele de construcţii, pe câmp, în ferme etc., măcar la baremurile anunţate în presa rusă, conform dispoziţiilor ce ar fi fost date de însuţi Stalin.
A rămas doar un caz deschis, a cărui soluţionare urmează a fi dată abia la Judecata de apoi.
După cum reiese din convorbirile înregistrate precum şi din documentele publicate în ultimul sfert de veac, în afara capturării de către ruşi a unui însemnat număr de prizonieri români, în mod izolat, în luptele locale, atât în timpul retragerii lor în faţa armatelor germane şi a aliaţilor, cât mai ales în cursul ofensivelor din anii 1942+1944, cei mai mulţi ostaşi şi ofiţeri români au fost luaţi prizonieri în Est în grupe imense, care nu vor putea fi ştiute niciodată cu exactitate, respectiv în trei momente cruciale: în urma victoriei sovietice de la Cotul Donului/Stalingrad (decembrie 1942), în urma ofensivei ruse din Caucaz/Crimeea (1943) şi mai ales în preajma şi imediat după încetarea ostilităţilor antiruse, prin mesajul regelui Mihai I al României de întoarcere a armelor, rostit la 23 august 1944.
Dacă, după legile războiului, ostaşii şi ofiţerii români prinşi la Cotul Donului şi în Crimeea au reprezentat o captură normală – cauzată slabei noastre dotări militare şi neobţinerii ordinului de retragere spre a ieşi din încercuirea sovietică, de teama să nu-l supere pe Hitler -, numărul încă şi mai mare de priyonieri luaţi în Basarabia şi Moldova, în zilele de 23-27 august 1944 a constituit un abuz incalificabil, un sechestru al ostaşilor şi ofiţerilor care depuseseră deja armele, în virtutea apelului către ţară rostit de rege.
S-au tot luat prizonieri militari şi persoane civile până târziu, chiar în septembrie-octombrie 1944, când armata română lupta alături de cea sovietică în nordul Transilvaniei sau trecuse deja Tisa.
...
După estimările cele mai aproximative, întrucât un calcul exact nu poate fi efectuat, au fost luaţi prizonieri militari combatanţi şi militari care depuseseră armele cca 500.000 de inşi, mulţi dintre ei trecuţi în statistici drept dispăruţi sau morţi (între cei cca 1.200.000 de eroi pierduţi în perioada războiului).
Ţinem să observăm că în nicio statistică din lume nu figureză civilii luaţi prizonieri cu anasâna de sovietici şi duşi împreună cu ostaşii în pustiurile ruse sau cei împuşcaţi în cazul că nu şi-au dat bunurile (animale, căruţe, alimente etc.) sau chiar dacă le-au dat şi au făcut corvezile impuse nu le-au plăcut cine ştie din ce motive invadatorilor veniţi pe urmele hoardelor medievale.
Personal estimez pierderile de vieţi umane şi de prizonieri militari şi civili la cca 1.500.00-2.000.000 de oameni.”
Din volumul “INFERNUL PRIZONIERILOR ROMÂNI ÎN RUSIA SOVIETICĂ”
Ionel Oprişan
Editura SAECULUM I.O.
Bucureşti – 2014
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Simplicity is not an end in art..."
29/01/2019
“Simplicity is not an end in art, but one reaches simplicity in spite of oneself by approaching the real sense of things.”
Constantin Brâncuşi
The Museum of Modern Art, New York
2019.01.25 - The Essence of Constantin Brancusi - Lauren Kaplan - MOMA, NY
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Mihai Eminescu (1850 - 1889), poete visionnaire et romantique roumain
15/01/2019
SITES ET MONUMENTS, No. 38, 3e trimester 1992
Sites et monuments: bulletin de la Société pour la protection des paysages et de l'esthétique générale de la France
PARMI LES ARRONDISSEMENTS
5e ARRONDISSEMENT
“M. Andrei Pandrea nous communique:
la statue de Mihai Eminescu (1850 - 1889), poète visionnaire et romantique roumain, réalisée par le sculpteur Ion Vlad lors du centenaire de sa mort, se trouve maintenant dressée face au collège
de France, en haut de la rue Jean de Beauvais, non loin de l'église roumaine."
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...nu exista o tara de la Adriatica pana la Marea Neagra care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra."
14/01/2019
“Nu există un stat în Europa Orientală, nu există o ţară de la Adriatica până la Marea Neagră care să nu cuprindă bucăţi din naţionalitatea noastră. Începând de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia şi Erţegovina, găsim pas cu pas fragmentele acestei mari unităţi etnice în munţii Albaniei, în Macedonia şi Tesalia, în Pind ca şi în Balcani, în Serbia, în Bulgaria, în Grecia până sub zidurile Atenei, apoi, de dincolo de Tisa începând, în toată regiunea Daciei Traiane până dincolo de Nistru, până aproape de Odesa şi de Kiev.
Pe când ruşii au cea mai mare îngrijire pentru triburile cele mai neînsemnate chiar care se ţin de marea familie slavă, pe când germanii stăruiesc prin autorităţile lor consulare pentru cele mai neînsemnate colonii ale lor din Orient şi pe când fiecare popor apusean dezvoltă o deosebită îngrijire pentru naţionalii săi din aceste locuri, singuri noi ne zbuciumăm în lupte interne pentru cea mai bună formă posibilă a organizării omeneşti, neavând un ideal de cultură, ci cel mult idealuri politice cari nu stau în proporţii cu puterile noastre şi cari, în loc de a da naştere la fapte, vor fi cel mult cauza unor aventuri periculoase.
Cu ocazia Congresului de la Berlin aproape toate popoarele Peninsulei Balcanice au dat semne de viaţă, numai românii transdanubieni nu. Cauza e lesne de înţeles. Toate celelalte fragmente de populaţiuni stau în legături de cultură cu acele centre politice create de naţionalităţile lor. Grecii din Turcia europeană citesc şi scriu limba care se vorbeşte la Atena; sârbii din Turcia înţeleg foarte bine instituţiile şi cultura confraţilor lor liberi; numai noi, cu maniera noastră de a vedea, suntem străini în Orient şi rămânem neînţeleşi chiar pentru cei de un neam cu noi. Cum ne-am putea explica în alt mod fenomenul întru adevăr ciudat ca fragmente atât de însemnate de străveche populaţie precum sunt românii din Tesalia şi Macedonia să nu dea absolut nici un semn de viaţă, cu tot trecutul lor cel strălucit, cu toate că până astăzi şi-au păstrat şi apărat limba şi datinile mai bine decât slavii, dintre cari mulţi s-au grecit, decât albanejii, dintre cari asemenea mulţi s-au făcut turci. […]
Pe când sute de mii de oameni ce fac parte din neamul nostru sunt coprinse de un adânc întuneric, pe când mintea lor naturală, curajul lor înnăscut şi iubirea lor de muncă îi fac vrednici pentru un viitor mai mare, tot pe atuncea noi nu mişcăm nici degetul cel mic măcar în favorul lor, ci ne frământăm în turburări interne, ameţiţi de orgia palavrelor bizantine şi putrezind de vii prin corupţiunea unor parveniţi din Fanar carii sub pretextul a chiar ideilor naţionale irosesc în vânt puterile noastre.”
Din TIMPUL
ROMÂNII PENINSULEI BALCANICE
26 septembrie 1878 | EdP X, 123
Mihai Eminescu
PUBLICISTICĂ LITERARĂ
Editura HUMANITAS, Bucureşti, 2018
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Ca sa se vada cum gospodaresc fratii maghiari cu nationalitatile..."
13/01/2019
Ca să se vadă cum gospodăresc fraţii maghiari cu naţionalităţile, vom cita numele cărţilor româneşti oprite a se întrebuinţa în şcolile de pe teritoriul fericitului regat al Sf. Ştefan:
1. Vasiliu Petri: “Elementar sau Abcdar pentru şcoalele româneşti”. Compus după principiele scriptologiei pure. Sibiu, 1874.
2. Aron Pumnul: “Lepturar românesc”. Viena, 1802-1865.
3. G. Vlădescu: “Elemente de geografie pentru clasele a II-a şi a III-a primare”, Ed. a treisprezecea, Bucureşti, 1868.
4. M. Michăescu: “Elemente de geografie, fisică şi politică”, Ed. treia, Bucureşti, 1873.
5. Treb. Laurian: “Istoria românilor, din timpurile cele mai vechi pănă în zilele noastre”, Bucureşti, 1873.
6. Treb. Laurian: “Atlante geographic, după Bonnefont” etc. adoptat pentru şcoalele române din ordinea m.s. Carol I, domnul românilor. Paris şi Bucureşti, 1868.
7. Silviu Selegian: “Manual de geografie pentru tinerimea română”, Viena, 1871.
8. Ioan M. Moldovanu: “Istoria patriei puntru şcoalele poporale române din Ardeal”, Blaj, cu aprobarrea comisiei şcolare arhidiecesane.
9. I.V. Russu: “Elemente de istoria Transilvaniei pentru învăţători şi şcoalele populare române”, Sibiu, 1865.
10. Meletie Dreghici: “Istoria Ungariei în compendiu”, Timişoara, 1874.
11. Dimitrie Vărna: “Geografia ţărilor de sub coroana Ungariei” etc., Sibiu, 1875.
12. Visarion Roman: “Carte de lectură românească pentru şcoalele române”. Sibiu, 1873.
13. Ştefan Pop: “Legendar şi eserciţie de limbă, pentru clasa a II-a, a şcoalelor poporale”. Blasiu, 1872.
14. Ioan Tuducescu: “Istoria românilor. Manual didactic pentru şcoalele poporale române”. Arad, la Ştefan Gyulai, 1876.
Preste tot au fost oprite a se întrebuinţa treizeci şi opt de cărţi, scise în deosebitele limbi ale poliglotei Ungarii şi anume cărţi germane, române, sîrbeşti, slovace şi croate. Între cărţile româneşti vedem figurând chiar “cartea de lectură a lui Pumnul”, aprobată de ministeriul de instrucţiune din Viena şi tipărită în chiar tipografia statului. Dar ceea ce la Viena nu-i periculos, în Ungaria e din contră un sâmbure de distrugere a statului unguresc, căci, precum se ştie, lepturariul în aparenţă inocent a lui Pumnul îi opreşte pe românii din Transilvania şi Ungaria de-a se face maghiari. In sumă de treizeci şi opt de cărţi oprite, literature noastră scolastică are onoarea de-a fi reprezentată cu patrusprezece opuri, va să zică cu mai mult de-a treia parte din numărul total. Cărţi maghiare n-au fost oprite nici una, de vreme ce asemenea e-ndeobşte cunoscut că orice carte ungurească e bună pentru şcoale, ba că cele mai multe nici nu conţin mai mult decât ceea ce trebuie să ştie – un copil.
AUSTRO – UNGARIA
CĂRŢI ROMÂNEŞTI INTERZISE PENTRU UNGARIA
Mihai Eminescu
19 aug. 1877
M. EMINESCU
Articole şi traduceri
Editura MINERVA, BUCUREŞTI, 1974
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Ce sa va spun? Iubesc acest popor..."
8/01/2019
„Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomaţii croiesc carte şi rezbele, zugrăvesc împărăţii despre care lui nici prin gând nu-i trece, iubesc acest popor care nu serveşte decât de catalici tuturor acelora ce se-nalţă la putere, popor nenorocit care geme sub măreţia tuturor palatelor de gheaţă ce i le aşezăm pe umeri.
Pe fruntea lui străinii scriu conspiraţii şi alianţe ruso-prusace, pe seama lui se croiesc revoluţii grandioase ale Orientului a căror fală o duc vreo trei indivizi, a căror martiriu şi dezonori le duce poporul, sărmanul.”
Mihai Eminescu
CE SĂ VĂ SPUN? IUBESC ACEST POPOR...
(manuscris 2257)
TEORII ŞI OPINII POLITICE
OPERE POLITICE II
Editura TIMPUL, Iaşi – 1998
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Craciun binecuvantat!
24/12/2018
“Iisuse, Cela ce în peşteră Te-ai născut, dă-ne şi nouă har să ne naştem spre viaţa veşnică;
Iisuse, Cela ce Prunc Te-ai făcut, dă-ne nouă nevinovăţia pruncilor;
Iisuse, Cela ce cu lapte Te-ai hrănit, hrăneşte-ne şi pe noi cu bunătăţile Tale cele duhovniceşti;”
ACATISTUL NAŞTERII DOMNULUI
ICOS 1
Crăciun binecuvântat!
Valentin-Nicolae Bercă
România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic
OFITERII REGIMENTULUI RASBOIENI No. 15
29/11/2018
1 Decembrie 2018 - Centenarul Marii Uniri!
Închinare, cinstire şi onoare jertfelnicei Oştiri Române!
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
La Mulţi Ani, Românie Magnifică!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"azi clopotele batrane suna pentru unirea noastra"
27/11/2018
„Delegaţiunea desemnată de Congresul General al Bucovinei pentru a prezenta Regelui Ferdinand la Iaşi moţiunea de unire a Congresului a fost primită în audienţă solemnă de Majestatea Sa în ziua de 29 Noemvrie 1918.
Prezentănd actul unirii, preşedintele Iancu Flondor rosti următoarea cuvântare:
Majestate,
Aducem Majestăţii Voastre Rege al tuturor Românilor, stima unei ţări întregi.
Această ţară a avut vechi temeiuri curat româneşti pe vremea când păstorii români străbăteau munţii galiţieni şi cu plugari români se colonizau satele din ţara Haliciului. Spre aceste locuri româneşti s’au îndreptat mai întâiu voevozii descălecători, venind din Maramureş ca să facă ţară nouă pentru neamul lor.
Acolo, la noi, la Rădăuţi, s’au amestecat în pământ oasele întemeietorilor Moldovei; acolo, la noi, la Suceava s’a aşezat cea dintâi Mitropolie pentru toate ţinuturile acestei domnii a Românilor. Acolo, la noi, la Putna, ctitoria lui Ştefan cel Mare, cel mai mare dintre înaintaşii Majestăţii Voastre, şi-a ales veşnicul loc de odihnă a oaselor sale lăudate nu numai pentru apărarea naţiei sale ci şi pentru aceea a creştinătăţii răsăritene întregi şi a apusului creştin, în faţa căruia sta zăgaz nebiruit, vitejia lui. Acolo, la noi, arta de clădire moldovenească a serbat în ziduri, unde azi clopotele bătrâne sună pentru unirea noastră cu partea rămasă liberă a ţării, cele mai mari triumfuri ale ei.
Această ţară Ţi-o încredinţăm, Majestate, noi toţi, nu numai urmaşii voinicilor luptători români de pe vremuri cari n’au uitat niciodată din ce trup naţional fac parte, ci şi reprezentanţii tuturor neamurilor, cari cu vremea au venit să se aşeze sub blânda şi omeneasca oblăduire a domnilor români ai Moldovei şi cari ştiu că România de astăzi a moştenit toate bunele tradiţii ospitaliere ale acestei Moldove.
Acum 144 de ani ne-a desfăcut de Moldova o pace încheiată între Turci, cari n’aveau dreptul să ne înstrăineze, şi între Austriaci, cari înainte de a călca graniţa moldovenească nu se îngrijiseră de a întreba pe locuitori de voia lor. Astăzi puterea lor nu mai este şi nici umbră de legitimare, pe care a creat-o în tratat cumpărat cu bani, nu mai există pentru a se păstra un hotar fără sens, pe care niciodată în chip liber n’am declarat să-l acceptăm.
Plecaţi mai puţini, ne întoarcem mai mulţi. Sufletul cel vechi e neschimbat. L’am transmis oaspeţilor şi fraţilor noştri de acel neam, cari împreună cu noi vin înaintea Majestăţii Voastre. Nu e o cucerire a armelor, ci o întoarcere la vatră a fraţilor despărţiţi cari în Majestatea Voastră regăsesc pe părintele de mult pierdut şi mult dorit.
Să trăieşti Majestate!
Să trăiască Majestatea Sa Regina Maria!
Trăiască, crească şi înflorească Bucovina pe veci unită cu România!”
V. CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI
UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
ION I. NISTOR
EDITURA “BUCOVINA” – I. E. TOROUŢIU
BUCUREŞTI, 1940
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
Cu plecăciune,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Pe douazeci si opt, tu, Bucovina..."
24/11/2018
BUCOVINA, 28 NOIEMBRIE
Când stă noiembrie să se petreacă,
Pe douăzeci şi opt, tu, Bucovină,
Ţi-ai pus în plete flori de promoroacă
Şi pe obraz o rază de lumină
Căci clipe dragi îţi stăruie în minte:
Unirea, România noastră Mare,
Un crez ţesut din sfinte legăminte
Ce pus-a ţara în fireşti hotare.
De bucurie-a tresăltat pământul
Pe care a păşit Ştefan cel Mare,
Pe care-a pogorât din Cer Prea-Sfântul,
De s-a-ntrupat în veşnice altare
La Voroneţ, Humor şi Suceviţa,
La Putna, Dragomirna, Pătrăuţi,
Suceava, Arbore ori Moldoviţa,
Storojineţ, Cozmeni sau Cernăuţi
Şi fost-a în tot locul sărbătoare,
La Ceremuş, Colacin. Nistru - paznic
A stat, dar neguri, vremi îngrozitoare
Au prefăcut tot în suspin şi praznic
Şi lacrimi mii obrazul ţi-l brăzdează:
Fântâna Albă n-ai s-o uiţi vreodată.
Acolo glia încă sângerează,
Iar rana fi-va-n veci nevindecată.
Dureri în suflet îţi stau cuibărite,
Că trupu-ţi e de-atâta timp ciunţit;
Trăit-ai ani de agonii cumplite,
Cu frate de-al său frate despărţit.
Şi astăzi întristarea ţi-e cătuşă,
Dar tot visezi, tu, Bucovină dragă,
C-o să renaşti din propria cenuşă
Şi fi-vei într-o bună zi întreagă.
Cătălina Orşivschi
Vama, Judeţul Suceava
Martie 2018
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Bucovina
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Carpatii care ne unesc!
18/11/2018
Din înălţimea Moldoveanului:
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Carpa%C5%A3ii&optiune2=Muntii+Fagarasului
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...cand muscalii par a voi sa puna in joc pacinica dezvoltare a vietii moderne..."
15/11/2018
“Aruncaţi din întâmplare la răspântia unde se ating cele trei lumi deosebite şi mai mult ori mai puţin învrăjbite, lumea modernă, cea musulmană şi cea muscălească, românii, chiar în virtutea originii lor, sunt meniţi a reprezenta interesele ideilor moderne şi ar fi un stat de cultură deosebită, în care trei lumi se întâlnesc şi se împacă.
Câtă vreme musulmanii erau încă o primejdie pentru societatea europeană, românii i-au combătut cu bărbătească statornicie, luptând şi mereu luptând veacuri întregi şi acum, când muscalii par a voi să pună în joc pacinica dezvoltare a vieţii moderne, lupta trebuie să se urmeze contra lor şi, câtă vreme piciorul roman mai stă ţeapăn pe faţa pământului, unirea slavilor de la miazănoapte cu cei de la miazăzi, atât de mult dorită, nu se poate face. Oricât de mic, Statul Român e puternic, fiindcă prin munca veacurilor în Europa, într-însul se întâlnesc interesele marilor puteri de la apus…”
România în luptă cu panslavismul
Din volumul
Mihai Eminescu – Basarabia – Pământ românesc, samavolnic răpit
Editura SAECULUM I.O.
Bucureşti, 1997
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Din gandul acesta a pornit infiintarea societatii “Romania Juna”"
9/11/2018
Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Şiria, comitatul Arad - d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Judeţul Putna) a fost un scriitor, jurnalist şi pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
“Când am sosit la Viena, am găsit acolo Bucovineni, Ardeleni, Ungureni, Bănăţeni, Moldoveni, Munteni, ba aveam şi-un Basarabean, - Stamati, - precum şi un Macedonean, Carajani. Unii dintre dânşii erau apoi Bariţieni, alţii Babeşişti, ear alţii Şagunişti ori federalişti. Erau înse între noi şi oameni ca mine, care-şi dădeau seama că toţi suntem Români şi în viaţa culturală avem să lucrăm împreună – stăruind fie-care ‘n părerile sale politice.
Din gândul acesta a pornit înfiinţarea societăţii “România Jună”, al cărei preşedinte am fost ales tocmai pentru că stăruind însu-mi în părerile mele nu-mi dedeam silinţa de a ‘ndupleca pe alţii să se lepede de ale lor.
În curând s’a dat înse pe faţă şi o desbinare în ceea ce priveşte viaţa culturală. T. Maiorescu întrase adecă în polemică cu Simion Bărnuţiu şi pe când mulţi se deduseră ‘n partea acestuia, Şaguniştii, între care Eminescu şi Eu, precum şi cei mai mulţi dintre Bucovineni ţineam cu T. Maiorescu, deci cu “Junimea”.
În adevăr înse numai noi priviam cestiunile din punct de vedere cultural. Pentru cei-lalţi societatea “România Jună” şi mai ales sărbătoarea de la Putna erau un fel de paravane, din dosul cărora se făcea propagandă pentru unirea politică, ceea ce noauă ni se părea lucru primejdios. Pentru-ca să putem organiza societatea şi pentru–ca să ni se dea voie de a pune la cale sărbătoarea, trebuia să fim de bună credinţă. Nu puteam apoi să perdem din vedere, că atât la Italieni, cât şi la Germani unirea politică a fost o urmare firească a unirii culturale şi că am vedea lucrurile dea’ndoaselea, dac’am vrea, ca la noi unirea culturală să se facă abia după ce a fost făcută cea politică.”
La Viena,
Din volumul:
Lumea prin care am trecut
Ioan Slavici; Bucureşti, 1930
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1848.01.18+-+1925.08.17+-+Ioan+Slavici
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Natura de langa noi!
16/10/2018
Parcul Nicolae Romanescu
La iniţiativa lui Nicolae P. Romanescu, primarul Craiovei de la acea vreme, parcul a fost proiectat de arhitectul francez Édouard Redont. În 1900, planurile parcului au fost medaliate cu aur la Expoziţia Universală de la Paris (1900). Construcţia a început în 1901 şi a fost finalizată în 1903. Suprafaţa totală a parcului este de 96 de hectare şi cuprinde, pe lângă plantaţiile ornamentale de arbori şi arbuşti, o întindere de apă de peste 4 ha, un hipodrom de 20 ha, drumuri, alei şi poteci care însumează peste 35 km lungime. Este considerat cel mai mare parc natural din estul Europei.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Nicolae_Romanescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Nicolae_Romanescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Din doua una, ..."
8/10/2018
"Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi... Am zis!"
O scrisoare pierdută
Ion Luca Caragiale
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1852.01.30+-+Ion+Luca+Caragiale
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
„Muncind asupra pietrei, descoperi Spiritul..."
6/10/2018
„Muncind asupra pietrei, descoperi Spiritul – tăind în materie, măsura propriei ei fiinţe.
Căci mânile sculptorului gândesc întotdeauna şi urmăresc gândurile materialului.“
Constantin Brâncuşi
AFORISMELE ŞI TEXTELE LUI BRÂNCUŞI
Constantin Zărnescu
SCRISUL ROMÂNESC
CRAIOVA, 1980
TABĂRA DE SCULPTURĂ "DRUMURI BRÂNCUŞIENE" – CRAIOVA, 2018
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=Tabara+de+sculptura+Craiova
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...iar in jur avem trei imperii..."
30/09/2018
Gheorghe Păun (n. 6 decembrie 1950, Cicăneşti, Argeş) este un matematician, informatician şi om de cultură român, membru al Uniunii Scriitorilor şi membru titular al Academiei Române.
“Adevărul:
De ce spuneţi că noi, românii, am fi mai vulnerabili decât alţii în faţa fenomenului globalizării?
Academicianul Gheorghe Paun:
„Am ajuns la masa democraţiei nepregătiţi. După 45 de ani de societate închisă, nu avem informaţie, nu avem antrenament să ne prezentăm în faţa agresorilor. Suntem vulnerabili, pentru că suntem o ţară bogată. Avem prea multe tentaţii, iar în jur avem trei imperii care sunt resurecte, care de-a lungul istoriei ne-au ocupat, administrat etc. Dar principalul motiv e ăsta: suntem o ţară bogată, iar noi nu suntem pregătiţi să facem faţă acestui joc al globalizării, al manipulării.”
https://adevarul.ro/locale/pitesti/academicianul-gheorghe-paun-despre-globalizare-exista-foarte-mare-inertie-poporul-roman-sensul-bun-cuvantului-1_5bacd2badf52022f75e9448f/index.html
https://adevarul.ro/locale/pitesti/academicianul-gheorghe-paun-despre-globalizare-exista-foarte-mare-inertie-poporul-roman-sensul-bun-cuvantului-1_5bacd2badf52022f75e9448f/index.html
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
„...ceea ce am ajuns si suntem in mijlocul popoarelor ce ne inconjoara.”
21/09/2018
Theodor Capidan (n. 28 aprilie 1879, Prilep, Macedonia - d. 1 septembrie 1953, Bucureşti) a fost un lingvist român. În 1928 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1935 a fost numit membru titular.
“Privind limba ca supremul instrument al conştiinţei româneşti, ea nu se înfăţişază numai ca un reflex al spiritului şi al felului de a vedea lumea, ci reprezintă şi expresia soartei noastre: numai prin limbă noi ne dăm seama de ceea ce am ajuns şi suntem în mijlocul popoarelor ce ne înconjoară. Ea ne aparţine mai mult decât orice altă moştenire spirituală, pentru că numai în ea se răsfrânge sufletul poporului nostru şi întreaga realitate a vieţii noastre spirituale.”
LIMBA ŞI CULTURA
THEODOR CAPIDAN
FUNDAŢIA SCRISUL ROMÂNESC
CRAIOVA, 2005
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1879.04.28+-+1953.09.01+-+Theodor+Capidan
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Inaltarea Sfintei Cruci
14/09/2018
Mergeţi în pelerinaj, pe Caraiman, la Crucea Eroilor Neamului!
Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuţi în Primul Război Mondial.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_Eroilor_Neamului
https://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_Eroilor_Neamului
Dumnezeu să-i odihnească-n pace,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
– “Eu prins?”
6/09/2018
ALEXANDRU VLAHUŢĂ – 160 DE ANI DE LA NAŞTERE
(n. 5 septembrie 1858, Pleşeşti, azi Alexandru Vlahuţă, judeţul Vaslui — d. 19 noiembrie1919, Bucureşti)
“ – “Eu prins?” Atâta doar apucă să zică Mihai şi, întorcându-se să-şi caute sabia, fu străpuns pe la spate de suliţa unui valon. În aceeaşi clipă un gealat c-o izbitură de topor îi zbură capul de pe umeri, - cap şi trup căzură, izvoare de sânge, la picioarele ucigaşilor.
Aşa s-a sfârşit, la 43 de ani, în dimineaţa zilei de 9 august 1601, cel mai cinstit şi mai viteaz ostaş al celor mai făţarnice şi mai mişcătoare vremi.
Toate-n viaţa omului acestuia au fost mari şi vijelioase: speranţele ca şi amăgirile, bucuriile ca şi durerile, biruinţele ca şi înfrângerile – straşnic şi fulgerător a fost în uimitoarea lui înălţare, ca şi-n tragica lui prăbuşire. Erou al Crucii, al nostru şi al tuturora, erou în toată larga putere a cuvântului. Mihai rămâne una din cele mai strălucitoare figuri în istoria omenirii.
În el românii, toţi românii şi-au văzut în scăpărarea unei clipe de noroc, pe-ntâiul izbânditor al celui mai scump vis al lor, - încetat, nepriceput încă pe-atunci, vis încă şi azi – din ce în ce mai desluşit însă, din ce în ce mai luminat de raza dreptăţii ce va să vie.”
MIHAI VITEAZUL
DIN TRECUTUL NOSTRU (1908)
ALEXANDRU VLAHUŢĂ
VERSURI ŞI PROZĂ
EDITURA EMINESCU, BUCUREŞTI 1986
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1858.09.05+-+1919.11.19+-+Alexandru+Vlahu%C8%9B%C4%83
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
„o rezerva nationala de constiinta”
31/08/2018
31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE
“Dar de ce a scris Eminescu? Nu ştim de ce a scris. Ne e clar însă că scrisul a fost modul lui de a exista, că versul a fost modul şi acţiunea lui.
Pentru cine a scris Eminescu? Ca să răspundem la această întrebare n-avem decât să-i întrebăm pe cititorii lui de ce îl citesc. Câte răspunsuri vom afla de la ei, tot atâtea adevăruri vom afla despre opera lui Eminescu, cea plină de adevăruri dintre care multe, dacă nu majoritatea, deocamdată ne sunt acoperite, ele fiind predestinate generaţiilor viitoare, ca o rezervă naţională de conştiinţă, pentru cei care urmează să se nască în această ţara miraculoasă, numită Limba Română”.
1982
ÎN ACEASTĂ ŢARĂ MIRACULOASĂ NUMITĂ LIMBA ROMÂNĂ
Din volumul
AMINTIRI DIN PREZENT
NICHITA STĂNESCU
Editura Sport Turism, Bucureşti, 1985
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1933.03.31+-+Nichita+Stanescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Dialectul dacoroman
30/08/2018
31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE
“În general, dialectul dacoromân, vorbit de masa mare de români, (la 1930, după statistica oficială, 13.180.936, azi peste 15.000.000 în România, la care se adaugă 500.000 dincolo de Nistru, în Rusia Sovietică, vreo 500.00 dincolo de Dunăre, în Iugoslavia şi Bulgaria – aceştia nu trebuie confundaţi cu aromânii din Iugoslavia şi Bulgaria – vreo 150.000 în America şi câteva zeci de mii în Ungaria) se caracterizează printr-o unitate relativ mare.
Pe când napolitanul nu pricepe pe veneţian, nici bavarezul pe hamburghez, nici chiar germanul din Dorna pe cel din Bistriţa, românul din Banat şi cel din Basarabia se înţeleg uşor, deosebirile dintre graiurile lor fiind mai mult lexicale”.
LIMBA ROMÂNĂ
I
PRIVIRE GENERALĂ
Sextil Puşcariu
Editura Minerva, Bucureşti, 1976
(Fundaţia pentru literatură şi artă, 1940)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=Despre+limba+romana
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
„Istroromanii sunt urmasii romanilor apuseni”
30/08/2018
31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE
“Dialectul istroromân se vorbeşte astăzi în provincia italiană Istria în două grupuri despărţite prin Monte Maggiore (croaţeşte Ucka Gora). Centrele de gravitaţie fiind diferite şi căile de comunicaţie grele, un contact între grupul de nord şi cel de sud nu există de multă vreme.
Grupul de nord e reprezentat de satul Jeiani (it. Seiani). Odinioară grupul acesta de istroromâni se extindea departe spre vest. Mărturii istorice din a doua jumătate a secolului al XVII-lea vorbesc lămurit despre vlahii care ajungeau până aproape de Triest în comunele Opchiena (Obcina), Trebiciano (Trebic) şi Padiciano (Padic); până nu demult se mai vorbea româneşte şi în Mune. Se pare că românii locuiau, amestecaţi cu slavi, pe o mare parte din “pământul cicilor”.
Grupul de sud, numit nu tocmai exact şi al românilor din Valdarsa, cuprinde azi următoarele şapte sate şi cătune cu populaţie românească: Letai (it. Letana), Gradine (it. Gradigne), Susneviţa (it. Frascati), Noselo (it. Villanova), Sucodru sau Senovic (it. Frassineto), Brdo (it. Colle San-Giorgio) – cu cătunele Costerciani şi Sancovici – şi Grobnic (it. Avellino). Dintre acestea numai patru (Susneviţa, Noselo, Brdo şi Grobnic) şi-au mai păstrat naţionalitatea, deşi şi în ele locuitorii sunt bilingvi sau chiar trilingvi. În celelalte trei ei abia mai cunosc dialectul şi le e ruşine să-l vorbească sau îl vorbesc numai cu cei din alte sate româneşti. Pe la mijlocul veacului trecut, I. Maiorescu mai găsise români în punctul extrem sud-estic al Peninsulei (Punta Nera), la Schitazza.
La începutul secolului al XIX-lea mai exista o colonie de istroromâni şi pe insula Veglia. (Aceştia nu trebuie confundaţi cu “veglioţii”, care vorbeau o limbă romanică deosebită, limba dalmată.) Şi în alte sate din Istria se vorbea odinioară româneşte, precum dovedesc mărturii mai vechi şi numiri de localităţi ca Vlahi (Vlahova, Vlaska), Cherbuna, Catun, Faraguna (=fără gună, adică “fără suman”) ş.a. Slavizarea lor treptată a fost favorizată de religia lor catolică şi de politica Austriei, care proteja pe slavi în dauna italienilor.
La începutul veacului nostru istroromânii erau vreo 3000; în 1921 statistica oficială italiană dădea numai 1644 de suflete.
Istroromânii sunt urmaşii românilor apuseni, răspândiţi odinioară în nord-vestul Peninsulei Balcanice, unde au lăsat numeroase urme în toponimie, în limba şi onomastica iugoslavă. Ei s-au întins treptat, cu turmele lor, până în Istria, sau s-au refugiat în această provincie despopulată dinaintea turcilor.”
LIMBA ROMÂNĂ
I
PRIVIRE GENERALĂ
Sextil Puşcariu
Editura Minerva, Bucureşti, 1976
(Fundaţia pentru literatură şi artă, 1940)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=Despre+limba+romana
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“…aromanii sunt populatia de frunte, ca numar si ca insemnatate sociala.”
29/08/2018
31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE
“Dialectul aromân se împarte în două grupuri mari: cel de sud şi cel de nord.
Grupul de sud e cel mai compact şi cuprinde pe aromânii din Pind, în regiunea muntoasă care desparte Epirul de Tesalia. Aici se găsesc oraşele şi satele curat româneşti Aminciu (Meţovo), Avdela, Laista, Perivoli, Breaza, Smixi, Samarina, Furca ş.a. Spre miazăzi aceşti aromâni ajung până la Acarnania şi Peloponez, spre apus ei trec în Epir, iar spre răsărit sunt răspândiţi în Tesalia întreagă , la Tărcol (Tricala), Cardiţa, Veleştin, Almeri, Larisa, Târnovo, Caragiola, Lăsun (Elasona), Şacişta, Caterina etc. Tot din Pind – şi anume din Avdela şi Perivoli – sunt veniţi acum vreo 200 de ani aromânii care se găsesc în mase compacte în jurul oraşului Veria şi anume în Xerolivadi, Dolian, Selia de sus şi Selia de jos, Niauşta ş.a., precum şi ramificările de la Poroi, Lipoş, Ramna, Cavala, Seer (Seres), Drama, Xanti până în Tracia orientală.
Un grup de epiroţi se găseşte demult pe muntele Olimp, în satele Cokinopoli, Vlaholivadi şi Fteri.
Grupul de nord, caracterizat prin păstrarea dialectului mai neinfluenţat de înrâuriri străine, se găseşte la graniţa Macedoniei, în munţii Gramoste, mai ales în frumosul sat Nicoliţa, apoi în Castoria, Crupiştea, Vlahoclisura, Nevesca, Pisuderi etc. Aceşti “grămusteni” s-au extins pe de o parte spre Salonic, pe de altă parte îi găsim în comuna mare Livadi, o insulă între megleniţi, pe vârful lor izolat de munte.
De asemenea “gramusteni” sunt aromânii din Macedonia din jurul marelui centru Bitolia (Monastir) în Târnovo, Maragovo şi Cruşovo, de unde ei s-au răspândit în Pârleap (Perlepe), Veles, Uschiub, Cumanova etc.
La grupul de nord aparţin şi aromânii macedoneni din jurul Ohridei, în Iancoveţ, Resna ş.a. Aceştia însă sunt veniţi din Albania, unde de timpuriu s-a răzleţit o parte din aromânii de nord, formând un subdialect de sine stătător, cu multe influenţe albaneze. Aici, în Albania, aveau odinioară, în oraşul Muscopole, un centru cultural de mare însemnătate, din care, după pustiirea oraşului de către Ali-paşa, s-au răspândit în toate părţile. În Corcea (Coriţa), Pliasa, Grabovo, Lănga, Beliţa, apoi în oraşele Albaniei centrale şi de nord, în Elbasan, Tirana, Cavaia, Durazzo etc. aromânii sunt populaţia de frunte, ca număr şi ca însemnătate socială.
În mijlocul albanezilor tosci, între râurile Vovusa şi Osum e insula mare a “fărşeroţilor” aromâni, care au fondat sate ca Fetiţa, Gramaticova, Cândrova etc., cu subdialectul lor distinct, iar înspre mare, între râurile Vovusa şi Şcump, sunt răspândiţi aromânii “muzechiari”.
Extensiunea aceasta a aromânilor este rezultatul unor necontenite migraţiuni. Avem dovezi istorice de mutări ale lor dintr-un loc într-altul în urma persecuţiilor necontanite la care au fost supuşi. Tradiţia păstrată la bătrâni şi limba sunt dovezi vii despre mişcarea populaţiunii, care a părăsit sate întregi spre a înfiinţa aşezări nouă.
…
Numărul aromânilor nu se cunoaşte exact, căci pe vremea turcilor statistici oficiale nu se făceau, iar cele de azi – mai ales cele greceşti – sunt falsificate. După Th. Capidan (Aromânii, pg. 32) ei ar fi 300.000 – 350.000, dintre care 150.000 în Grecia, 100.000 în Iugoslavia, 40.000 în Bulgaria şi 65.000 în Albania.”
Limba Română - Sextil Puşcariu; Editura Minerva, Bucureşti, 1976
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=Despre+limba+romana
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"In aceste sate se vorbeste dialectul megleno-roman..."
28/08/2018
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august.
„La nord de Salonic, în Macedonia – grecească astăzi – pe malul drept al râului Vardar, se întinde regiunea Meglen sau Caragiova (“câmpie neagră”), cu văi atât de roditoare, încât produc până la trei recolte pe an.
Între cele vreo 50 de sate bulgăreşti se găsesc câteva comune româneşti, orăşelul Nănta, cu 5000 locuitori şi şapte sate, Lugunţa (Lundzin), cu 3000 de locuitori şi Birislav în nord, Huma, Oşani, Liumniţa, Cupa şi Ţârnareca, precum şi trei sate cu populaţie mixtă româno-bulgară, Baroviţa, Coinsco şi Sirminina, toate în părţile muntoase dinspre răsărit. Ca şi aiurea, şi aici românii sunt aşezaţi cu deosebire în munţi, dintre care unul – de 2000 m – are numele curat românesc de Zona (= zână).
În aceste sate se vorbeşte dialectul megleno-român sau meglenit. (Între ele se găseşte şi un sat aromânesc, Livădz, cu o populaţie de 800 suflete, venită abia de vreo 150 de ani din părţile grămostene şi în care se vorbeşte încă dialect aromânesc. )
…
Numărul megleniţilor este de 12000 – 14000 de suflete.
În timpurile din urmă acest număr a mai scăzut, căci după războiul mondial, grecii, cărora le-a revenit Meglenul, îi persecută şi au aşezat printre ei colonişti greci din Asia Mică. De aceea o parte din megleniţi – vreo 3000–4000 – au emigrat (mai ales din Liumniţa şi Oşani, dar şi din Lugunţa, Cupa, Huma şi Ţârnareca) în Dobrogea nouă, unde sunt aşezati în câteva sate – în parte curat meglenite, în parte amestecaţi cu bulgari şi cu daco-români – între Turtucaia şi Silistra. Aceştia învăţând dacoromâneşte, îşi vor pierde, desigur, peste câteva generaţii, graiul.”
Limba Română - Sextil Puşcariu; Editura Minerva, Bucureşti, 1976
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=Despre+limba+romana
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Ochii mari, inalta, picioare lungi...
21/08/2018
https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu
Cu multumiri Familiei Ionel Marin pentru fotografii,
Valentin Berca
Despre ... #1 WTA – SIMONA HALEP – ROMANIA
13/08/2018
ROGERS CUP
MONTREAL WTA 2018-08-12
Simona HALEP - Sloane STEPHENS
7-6, 3-6, 6-4
FELICITĂRI SIMONA!
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Tricolorul
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Apelul Generalului
6/08/2018
APELUL
GENERALULUI (r.) dr. MIRCEA CHELARU.
Către,
Primarul oraşului Alba Iulia,
Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia,
Preşedintele Consiliului Judeţean Alba,
Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale,
Departamentul ”Centenar” din cadrul Guvernului României,
Toţi cetăţenii Albei Iulia, capitala Marii Uniri a românilor.
În numele tuturor trăitorilor din toate colţurile locuite de români care în aceste zile ridică rugăciune de pomenire Voievodului Martir Mihai Viteazul, vă aducem salutul nostru de frăţietate şi de dreaptă credinţă. Şi mai aducem Laudă lui Dumnezeu că ne-a îngăduit în marea Lui bunătate să trăim şi să ne bucurăm împreună de rodul lucrării prea vrednicilor noştri înaintaşi, Întemeietori de Ţară.
În urmă cu 418 ani Mihai Voievod Viteazul a ridicat din umilinţe Neamul Românilor Transilvăneni, cu conştiinţa luminată de Credinţa în Dreptatea lor, în Libertatea lor, în Demnitatea lor, aşa cum de altfel s-a scris în toate cronicile vremii şi mult timp după aceea.
Ridicând barda Eliberării către Cer, El a trecut brâul Munţilor Carpaţi de două ori şi a încins cu acelaşi Steag pământurile vechii Dacii.
Intrarea glorioasă dar şi primirea sa triumfală în Cetatea Alba Iulia este reperul istoric de căpătâi al demnităţii şi conştiinţei naţionale a oricărui român. Acest moment nu a fost oferta imperiilor şi nici rodul întâmplării ci recompensa divină pentru jertfa de secole a unui Neam Ales, împlinită în cele din urmă în anul 1918!
Acest moment nu trebuie uitat niciodată ci dimpotrivă, trebuie scrijelit în memoria fiecărei generaţii, în veacul vecilor!
De aceea vă cerem, cu condescendenţă dar imperativ, ca imediat să se instituie Marele Ceremonial Alegoric de Intrare Triumfală a lui Mihai Viteazul în Cetatea Alba Iulia desfăşurat săptămânal în ziua şi la ora istorică coincidentă. Acest Ceremonial să intre în atributul permanent al Ministerului Culturii şi IDENTITĂŢII NAŢIONALE şi susţinut după cum este firesc de toate autorităţile locale şi centrale convergente.
Dacă în forturile cetăţii austriece de tip Voban, din rațiuni motivate comercial, astăzi se practică spectacolul schimbării gărzilor cu salve de tun, reactivând memoria a unui imperiu opresor al naţiei române, este firesc şi obligatoriu ca în Centenarul Marii Uniri să fie recuperată Autenticitatea Istorică, Demnitatea Românității şi Suveranitatea Naţiunii Române.
Este obligaţia dumneavoastră instituţională dar şi de conştiinţă a propriei identităţi să instituiţi acest moment simbolic!
Aduc iarăşi, Laudă lui Dumnezeu pentru gândul cel bun şi înţelept ce vă va călăuzi în hotărârea ce o veţi lua!
General(r) dr. Mircea Chelaru
Vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni
Bucureşti
La 6 august 2018, de Ziua Schimbării la Faţă a Domnului.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1558+-+1601.08.09+-+Mihai+Viteazul
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic
"Les dernieres operations de notre armee..."
5/08/2018
L'officieuse Indépendance Roumaine, dans son éditorial du même jour (13.8.1919), attribue l'échec de la politique suivie par la Conférence en Hongrie
“depuis novembre 1918 à l'ignorance supérieure des Occidentaux et à leur incompétence absolue en ce qui concerne les affaires d'Orient. L'armistice avec la Hongrie, ainsi que l'armistice avec la Bulgarie, a été dicté par les Occidentaux sans demander l'avis des principaux intéressés, de ceux qui connaissaient en même temps la situation véritable et les véritables sentiments des vaincus de l'Orient et de l'Europe centrale... “
“Qu'avons-nous vu depuis cet armistice? Massacres de Roumains en Transylvanie; proclamation de la République des soviets à Budapest avec l'expulsion des missions de l'Entente; deux offensives: l'une contre les Roumains l'autre contre les Tchéco-slovaques. Les dernières opérations de notre armée et l'armistice imposé par le haut commandemant roumain à la Hongrie mettent définitivement fin à toute menace hongroise”.
MINISTÈRES DES AFFAIRES ÉTRANGÈRES ET DE LA GUERRE
Bulletin périodique de la presse roumaine
Du 1er Juillet au 1er Septembre 1919
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic
“he proudly presented himself as an outsider—cultivating his image as a peasant”
26/07/2018
Constantin Brancusi Sculpture
Through February 18, 2019
The Museum of Modern Art
“Born in rural Romania, Brancusi moved to Paris in 1904, where he established his studio and quickly immersed himself in avant-garde art circles. In his adopted city, he embraced an experimental modern spirit, including an interest in modern machines and popular culture. With his friend Man Ray, he made films that captured his life in the studio—working with his materials and muses, activating his artworks through movement and recombination, and revealing his sources of inspiration such as animals at play, light in nature, and dance. Yet until his death he proudly presented himself as an outsider—cultivating his image as a peasant, with a long beard, work shirt, and sandals. The contradiction also informs his art making, which was dependent on ancient techniques as much as contemporary technologies.
This exhibition celebrates MoMA’s extraordinary holdings—11 sculptures by Brancusi will be shown together for the first time, alongside drawings, photographs, and films. A selection of never-before-seen archival materials shed light on his relationships with friends, sitters, and patrons, including this Museum. What emerges is a rich portrait of an artist whose risk-taking and inventive approach to form changed the course of the art that followed”.
https://www.moma.org/calendar/exhibitions/3933
https://www.moma.org/calendar/exhibitions/3933
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic
“Nu mai avem nici fabrici, nici pamant, Vorbim si limba noastra-n alta limba”.
20/07/2018
Adrian Păunescu (n. 20 iulie 1943, Copăceni, judeţul Bălţi, România, astăzi în Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, Bucureşti) a fost un autor, critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducător şi om politic român.
În loc să fim o țară numai frați,
Simțim, în noua epocă barbară,
C-am fost, în viața noastră, blestemați
S-ajungem chiriași la noi în țară.
Din tot ce facem, nu avem nimic,
Ne macină străine interese,
Făina noastră n-are spor nici pic,
Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.
Trăim același tragic simțământ,
Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Şi suntem de prisos şi nerentabili.
Umili, ne cerem scuze de la toţi,
Că nu ne-au chinuit destul în viaţă,
Şi ne conduc nişte fanarioţi,
Ce pe cei mici trădarea îi învaţă.
Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,
De zici că eşti din neam ce nu se lasă,
Când am ajuns în ţara noastră slugi
Şi suntem cerşetori la noi acasă?
Şi vii, şi morţi, amestecaţi, acum,
Dispuşi să emigreze se arată,
Mormintele se pregătesc de drum,
În România deromânizată.
Sus-puşii nu mai au nimica sfânt,
Ca pe cravate, jurământu-şi schimbă,
Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,
Vorbim şi limba noastră-n altă limbă.
Şi-acum se-aude clopotul fatal,
Vin vremuri de urgie şi de grindeni
Şi este seara ultimului bal,
Din zori, vom fi români de pretutindeni.
Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie vom porni-o,
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!
Adrian Păunescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1943.07.20+-+Adrian+Paunescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Pentru Libertatea de a fi Roman!
17/07/2018
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş împreună cu Asociația Calea Neamului vă cheamă duminică, 29 iulie, ora 17 în Piața Constituției.
Nu pentru o pâine, ci pentru un Ideal! Pentru Libertatea de a fi Român.
Românii din Inima Țării alături de frații lor din întreaga Românie vor protesta împotriva măsurilor antinaționale prevăzute în Codul Administrativ, prin care limba maghiară devine a doua limbă oficială în stat.
Se surpă temelia Statului National Unitar Român, se întorc străbunii noştri în morminte, se calcă în picioare jertfa celor care şi-au dat viața pentru Neam.
Vă chemăm alături de noi, oameni buni, să ținem Țara întreagă.
Frații noştri din Covasna, Harghita şi Mureş sunt în linia întâi a bătăliei pentru identitatea națională.
Este de datoria noastră să fim umăr lângă umăr cu ei.
Cu Dumnezeu înainte pentru "Libertatea de a fi Român"!
http://mesageruldecovasna.ro/batalia-pentru-identitatea-nationala-se-va-da-la-bucuresti-romanii-din-covasna-harghita-si-mures-vor-protesta-impotriva-prevederilor-codului-administrativ/
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“reorganizarea Europei in nationalitati, iar nu intr-o ingramadire silnica"
16/07/2018
Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881, Fălticeni - d. 16 iulie 1943, Bucureşti) a fost un critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Membru post-mortem al Academiei Române.
“…revoluţia de la 1848 s-a manifestat, după cum am văzut, mai pretutindeni şi sub forma ridicării popoarelor subjugate; din ea s-a limpezit principiul naţionalităţilor; e o fericire că la o asfel de flacără s-a încălzit şi patriotismul viitorilor conducători ai revoluţiei paşoptiste.
Propăşirea omenirii prin dezvoltarea naţionalităţilor a devenit, astfel, axa cugetării lui Brătianu. “Istoria toată confirmă, a scris el, că progresul neamului omenesc se face în folosul dezvoltării naţionalităţilor, precum s-a făcut în folosul personalităţii fiecărul om”. Idealismul lui îmbrăţişa, de altfel, şi viziunea tardivă a unei înfrăţiri a tuturor popoarelor europene într-o republică universală. El prevedea deci “reorganizarea Europei în naţionalităţi, iar nu într-o îngrămădire silnică, astfel încât din construirea fiecărei naţionalităţi, în întregimea ei, să iasă o solidaritate între toate popoarele Europei, şi aşa să se înfiinţeze acea unitate a republicii universale, ce nu fu prin putinţa catolicismului a face”. Până la întemeierea acestei utopice republici europene, pe temeiul naţionaliăţilor, Brătianu lucrează, însă, la întărirea propriei sale naţiuni. Din toate articolele şi memoriile lui reiese, mai ales, convingerea puternică în misiunea poporului roman la Dunăre: “România, dar, scria el, creată în numele unei idei, fu destinată a înfăţişa democraţia în Europa orientală, misiune căreia i-a rămas credincioasă de la început până acum”. Pe când în ţările din jur se dezvolta feudalismul, “România creştea pe lespezile democraţiei”. Trecutul ei de “naţiune de apostoli, încercată de 18 secole şi care nu numai că are mintea şi sufletul pregătite pentru democraţie, dar care a păstrat-o neîncetat în inima şi moravurile ei”, îi dau misiunea de a “personifica democraţia în Orientul Europei”. În Răsărit ea e, în adevăr, singura ţară “în stare a înţelege legea cea nouă (revoluţia), deoarece aceasta e legea întru care s-a născut, modificată de progresul civilizaţiei ce s-a făcut în sânul naţiunilor latine”.
Credinţa în vitalitatea poporului roman, îmbrăţişat în totalitatea teritoriului său geografic, credinţa în caracterul democratic al întregii noastre dezvoltări, ce a făcut ca “principiile revoluţiei celei mari să vorbească instinctelor şi tradiţiei noastre”, credinţa, mai ales, în misiunea democratică a poporului român în Răsăritul Europei, siguranţa cu care privea dezmembrarea Austriei şi întregirea neamului fac din aceste pagini, pline încă de romantismul verbal al timpului, nu numai un act de exaltare umanitară, ci şi o viziune naţională, pe care evenimentele ulterioare n-au dezminţit-o”.
Eugen Lovinescu
ISTORIA CIVILIZAŢIEI ROMÂNE MODERNE
Editura MINERVA,
Bucureşti, 1997
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1881.10.31+-+1943.07.16+-+Eugen+Lovinescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic
"Republica Armana cu capitala Moscopolea!”
12/07/2018
“S-băneadză populu arămăn!”.
Ică :”S-băneadză Republica Armănă cu capitală Moscopolea!”.
Thanas Medi
SOCRAT BUBA
Roman
Amintat a “Premiului Mare National ti Literatură “ Dat di
Ministerul a Culturiei Albaniei, ca romanul ma bun a anului 2013
Transpuneari: Andon Kristo
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Pamantul nostru-i scump si sfant, Ca el ni-e leagan si mormant"
3/07/2018
9 MAI 2018 – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI GEORGE COŞBUC
"Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat.”
Noi vrem pămînt!
Publicată în Vatra, 1894, nr. 3
George Coşbuc
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1866.09.20+-+George+Cosbuc
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1866.09.20+-+George+Cosbuc
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1866.09.20+-+George+Cosbuc
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1866.09.20+-+George+Cosbuc
Cu respect faţă de milioanele de Români care şi-au dat viaţa, pentru o Românie Mare, Bogată şi Frumoasă,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Pornim astazi de la Alba Iulia Marsul Centenarului"
3/07/2018
"Pornim astăzi de la Alba Iulia 'Marşul Centenarului', care va dura două luni, se va desfăşura prin toate locurile importante pentru Primul Război Mondial şi pentru Marea Unire, ajungând pe 1 septembrie la Chişinău. Organizăm această manifestaţie pentru a trage un semnal de alarmă că ţara noastră nu e întreagă, ceea ce sărbătorim astăzi este o ţară ciuntită, graniţa noastră nu este la Prut, este la Nistru şi ne dorim să facem unirea Republicii Moldova cu România cât mai repede", a declarat preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion.
https://www.agerpres.ro/social/2018/07/01/centenarulmariiuniri-de-la-alba-iulia-la-chisinau-in-marsul-centenarului-pe-jos--137748
https://www.agerpres.ro/social/2018/07/01/centenarulmariiuniri-de-la-alba-iulia-la-chisinau-in-marsul-centenarului-pe-jos--137748
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“a rich portrait of an artist whose risk-taking and inventive approach to form changed the course of the art that followed.”
29/06/2018
Constantin Brancusi Sculpture
July 22, 2018–February 24, 2019
The Museum of Modern Art
“This exhibition celebrates MoMA’s extraordinary holdings—11 sculptures by Brancusi will be shown together for the first time, alongside drawings, photographs, and films. A selection of never-before-seen archival materials shed light on the artist’s working process and relationships with friends, sitters, and patrons, including this Museum. What emerges is a rich portrait of an artist whose risk-taking and inventive approach to form changed the course of the art that followed.”
https://www.moma.org/calendar/exhibitions/3933?locale=en
https://www.moma.org/calendar/exhibitions/3933?locale=en
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Pe-al nostru steag e scris unire"
24/06/2018
26 Iunie – Ziua drapelului naţional al României
Pe-al nostru steag e scris unire,
Unire-n cuget şi simţiri
Şi sub măreaţa lui umbrire
Vom înfrunta orice loviri.
Acel ce-n luptă grea se teme
El însuşi e rătăcitor,
Iar noi uniţi în orice vreme
Vom fi, vom fi învingători.
Am înarmat a noastră mână
Ca să păzim un scump pământ,
Dreptatea e a lui stăpână,
Iar domn e adevărul sfânt.
Şi-n cartea veşniciei scrie
Că ţări şi neamuri vor pieri,
Dar mândra noastră Românie
Etern, etern va înflori.
Învingători cu verde laur
Noi fruntea nu ne-o-mpodobim
Nici scumpele grămezi de aur
Drept răsplătire nu dorim.
Ştiind că-n viaţa trecătoare
Eterne fapte-am împlinit
Şi chinul morţii-ngrozitoare
Bogat, bogat e răsplătit.
PE-AL NOSTRU STEAG E SCRIS UNIRE
Versuri: Andrei Bârseanu
Muzica: Ciprian Porumbescu
https://www.youtube.com/watch?v=sw12W5QOZx4
https://www.youtube.com/watch?v=sw12W5QOZx4
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
„On est frappe par le gout des couleurs voyantes et par l'harmonie que presente, malgre tout, cet ensemble.”
22/06/2018
24 IUNIE – SÂNZIENELE (DRĂGAICA) – ZIUA UNIVERSALĂ A IEI
“Le costume est, sans contredit, ce qui frappe d'abord le plus
l'étranger transporté brusquement en Valachie. Débarquer à Câmpullung
ou à Râmnicu-Vâlcea un jour de fête, quand les paysannes
endimanchées se promènent au bras des “flăcăi”, ou se rassemblent
pour la “hora”, est une joie pour les yeux. Les tabliers rouges et noirs,brodés et semés de fleurs dorées, les vestes brodées sur lesquelles s'étalent les colliers de pièces d'argent, les grands fichus en mousseline qui parent la tête et retombent sur les épaules, forment un ensemble pittoresque. On est frappé par le goût des couleurs
voyantes et par l'harmonie que présente, malgré tout, cet ensemble.”
LA VALACHIE
ESSAI DE MONOGRAPHIE GEOGRAPHIQUE
par
Emmanuel de MARTONNE
Chargé de cours de Géographie a l'Université de Rennes
Paris, 1902
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Etnografia+%C5%9Fi+Folclorul&optiune2=Cusaturi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“…un proiect de tara care sa puna pe picioare agricultura romaneasca…”
11/06/2018
Eugen Simion (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este critic şi istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române şi preşedinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.
„Putem face agricultură bună, modernă, profitabilă. În loc să cultivăm pământul bun pe care îl avem, noi, însă, îl vindem. Visez ca 10-20 de tineri agronomi români să se unească între ei (să se jure, ca tinerii paşoptişti) şi să pregătească un proiect de țară care să pună pe picioare agricultura românească, dând, astfel, de lucru tinerilor țărani români şi, în genere, celor care trăiesc azi din ajutorul social. Să prezinte acest proiect Academiei Române şi, împreună cu specialiștii de aici, să atace inerțiile politicienilor români. Concluzia: Trebuie să ne trezim odată şi odată, până ce țara aceasta nu piere în haos şi descurajare”.
Acad. Eugen Simion
https://www.activenews.ro/stiri/Academicianul-Eugen-Simion
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“…vazand ca n-au a alege decat a fi toate libere sau toate ruse, popoarele Europei isi dau mana...”
9/06/2018
9 iunie 1848 - Proclamaţia de la Islaz - programul adoptat de mişcarea revoluţionară din Ţara Românească după citirea sa de către Ion Heliade Rădulescu. La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit să accepte termenii proclamaţiei şi să recunoască guvernul revoluţionar provizoriu.
“Este vremea astăzi, când naţionalitatea şi existenţa politică ne sânt tăgăduite, când vedem că dela 1848 mai cu seamă cuvintele unitate şi naţionalitate sânt în toate gurile în Europa, simţimentul lor în toate inimile şi au armat toate braţele, au vărsat atâta sânge în aceşti doi ani din urmă, sânge ce va curge mereu, până când harta Europei se va preface, staturile întemeiate pe concuistă, pe călcarea drepturilor naţiilor se vor zdrobi, naţiile se vor reîntregi în libertatea lor şi sfânta alianţă a popoarelor se va întocmi, astăzi când toată Europa vede că o nouă năvălire a barbarilor nordului o ameninţă, astăzi când în faţa acestei primejdii, văzând că n’au a alege decât a fi toate libere sau toate ruse, popoarele Europei îşi dau mâna ca să înceapă această cruciadă a libertăţii şi civilizaţiei în contra barbariei, este vremea, zicem, ca şi naţia română să ridice stindardul lui Mircea, Ştefan şi Mihai, stindardul de viaţă şi mântuire.
Copleşiţi şi ameninţaţi astăzi de panslavism, mâine poate şi de pangermanism, noi nu ne putem mântui fără numai opuindu-le panromânismul.
Panromânismul dar, trebue să fie astăzi ţinta noastră comună de activitate. Printr’nsul se completează sinteza noastră revoluţionară.”
Paris, 16 Septemvrie 1850
MERSUL REVOLUŢIEI IN ISTORIA ROMÂNILOR
NICOLAE BĂLCESCU
“CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI 1928
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1850.09.16+-+Nicolae+Balcescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia sufletească a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Ne trebuie un misticism national in care mandria sa ne fie calauza"
5/06/2018
Ovid Aron Densuşianu (n. 29 decembrie 1873, Făgăraş – d. 9 iunie 1938, Bucureşti) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar şi poet român, membru titular al Academiei Române şi profesor la Universitatea din Bucureşti.
“Şi dacă atît de mult s’a atrofiat simţul mîndriei cînd e vorba de manifestări individuale, cum ne-am aştepta ca ea să fie înrădăcinată ca sentiment colectiv, naţional? Nu există încă la ai noştri acea stăpînire, acea veghere asupra faptelor, asupra tuturor manifestaţiilor, care te face să te consideri responsabil pentru toţi ai tăi, în orice împrejurare. Dacă ar exista acest sentiment al responsabilităţei şi mîndria ce impune fiecăruia să se gîndească cum vor fi judecaţi după el ceilalţi, compatrioţii lui, nu am auzi de atîtea ori epitete puţin măgulitoare pentru noi, nu am asista la situaţii în care apucături nechibzuite, păcate pe care le lăsăm uşor să treacă, aruncă sub privirile altora o umbră asupra noastră, nu am mai vedea numele de “Romîn” amestecat în ecouri ce nu fac cinste.
Ne trebuie un misticism naţional în care mîndria să ne fie călăuză, să ne dea puterea reculegerilor, conştiinţa că oriunde ne vom înfăţişa vom fi întîmpinaţi cu luare aminte, vom fi priviţi ca un neam ales.”
A fi … Romîn
Cărţile „ÎNĂLŢAREI”
OVID DENSUŞIANU
ATELIERELE GRAFICE SOCEC&Co., S.A.
BUCUREŞTI, 1933
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1873.12.29+-+1938.06.09+-+Ovid+Aron+Densu%C5%9Fianu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia sufletească a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
In Sfanta Treime, Tatal, Fiul si Sfantul Duh sunt Unul si Acelasi Dumnezeu
28/05/2018
În Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt Unul şi Acelaşi Dumnezeu, Căruia noi, credincioşii, ne închinăm.
Treime Sfântă, mărire Ţie!
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească sunt Una şi aceeaşi Românie, căreia noi Românii, oriunde am fi, ne închinăm.
Românie Sfântă, mărire Ţie!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
„...peste Nistru, mai traeste un numar mare de frati de ai nostri, cari formeaza avangarda romanismului...”
21/05/2018
Onisifor Ghibu (n. 31 mai 1883, Sălişte, comitatul Sibiu - d. 31 octombrie 1972, Cluj) a fost un profesor român de pedagogie, membru corespondent al Academiei Române şi politician, luptător pentru drepturile şi unitatea poporului român, unul dintre participanţii importanţi la realizarea Marii Uniri de la 1918.
“Şi, vorbind de Basarabia, nu trebue să uităm nici o clipă, că dincolo de hotarul ei, peste Nistru, mai trăeşte un număr mare de fraţi de ai noştri, cari formează avangarda românismului, şi a căror viaţă şi soartă trebue să ne intereseze la fel de mult. De veacuri întregi ei trăesc acolo, fără rosturi mai bine închegate de viaţă naţională, fără o organizare şi fără acea conştiinţă naţională superioară, care singură face dintr’o massă de oameni un factor cultural efectiv în lupta pentru progres.
Trebue să-i cunoaştem bine şi pe aceşti fraţi ai noştri şi să-i încadrăm în marele ritm al vieţii româneşti integrale.”
O Academie Militantă a Basarabiei
(Conferinţă inaugurală a activităţii Secţiunilor literare şi ştiinţifice ale Astrei Basarabene, ţinută la 13 Ianuarie 1927, în sala cea mare a “Astrei”.)
Onisifor Ghibu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31+-+1972.10.31+-+Onisifor+Ghibu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"SPUNETI GENERATIILOR VIITOARE..."
17/05/2018
17 Mai 2018
Înălțarea Domnului - Ziua Eroilor Neamului
Hristos s-a înălţat!
“ SPUNEŢI
GENERAŢIILOR VIITOARE
CĂ NOI AM FĂCUT SUPREMA JERTFĂ
PE CÂMPURILE DE BĂTAIE
PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI”
Statuia Leul - Monumentul Eroilor Geniști – Bucureşti
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Aceasta recunoastere explica dreptul de a se inchina in limba romana in biserici, de a avea scoli romane cu revizori si profesori români...”
9/05/2018
10 Mai 2018
113 ANI DE LA IRADEAU IMPERIALĂ DIN 9 MAI (PUBLICATĂ LA 10 MAI) 1905 CARE PREVEDEA RECUNOAŞTEREA NAŢIONALITĂŢII ROMÂNE ÎN IMPERIUL OTOMAN
„Şedinţa dela 24 Maiu a Camerii
Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub presindenţia dlui Gr. Triandafil.
Prezenţi 130 deputaţi.
(La intrarea generalului Lahovary, Camera isbucneşte în aplauze furtunoase, manifestându-şi astfel mulţumirea pentru aplanarea conflictului cu Turcia).
Dl preşedinte dă citirea telegramei de mulţumire pe care a trimis-o în numele Camerei române, Camerei deputaţilor din Italia, precum şi telegramei de mulţumire şi simpatie pe care Camera italiană a trimis-o, ca răspuns, Camerei române, - acestea cu prilejul chestiunei macedonene (Aplauze).
Dl Ion I. Brătianu: Sunt chestiuni cari trec peste luptele de partide şi chestiunile naţionale sunt de această natură. Comunicarea pe care ne-a făcut-o dl presedinte, îmi dă prilejul să spun că de acum câte-va zile voiam să aduc în dezbatere această chestiune. Atunci ministrul afacerilor străine m’a rugat să mai amân câte-va zile. Am fost fericit să primesc această cerere. În adevăr, aflu astăzi că ziarele turceşti au publicat o Iradea prin care se recunoaşte românilor de a avea muktari (primari) şi comunităţi religioase.
Acest succes este datorit politicei noastre şi ne putem felicita.
Încă din 1902 cabinetele europene au fost sesizate printr’o notă, pe când eram ministru al afacerilor străine, de chestiunea Românilor din Macedonia. Aceste puteri ne au ajutat mult în acţiunea noastră. Politica noastră a fost susţinută fiindcă a fost dreaptă. De aceea trebuie s’o urmărim cu continuitate, mai cu seamă că interesele noastre sunt aceleaşi ca şi ale Europei. Ori care ar fi orbirea unor organe eclesiactice din Turcia, nu ne îndoim de isbânda definitivă a cauzei noastre. Ne exprimăm în acest moment recunoştinţa noastra factorilor cari au contribuit la acest succes al cauzei române, şi în primul rând marilor puteri. (Aplauze).
Dl M. G. Cantacuzino cere dlui ministru de externe declaraţiuni formale în privinţa succesului repurtat de România.
Iată declaraţiunile făcute de dl. General I. Lahovari, Ministrul afacerilor străine, atît în Cameră căt şi în Senat, în chestiunea conflictului cu Turcia:
Conflictul care s’a ivit între noi şi Imperiul Otoman este drept a o recunoaşte, n’a fost provocat printr’un act al guvernului Imperial însuşi. El s’a născut din neobservarea de către valiul din Ianina a ordinelor date de Sublima Poartă, neobservarea care a atins grav demnitatea şi interesele statului român.
În adevăr, la Ianina am obţinut în 1902 instalarea unui consulat român şi avem şcoli române a căror deschidere s’a făcut tot cu autorizaţia guvernului imperial.
Valiul a văzut cu ochi răi instalarea conzulatului român şi a refuzat a recunoaşte pe revizorii noştri şcolari deşi ei aveau scrisorile de recunoaştere a calităţei lor semnate şi date de Alteţa Sa Marele Vizir de ministerul instrucţiunei publice otoman.
Mai mult încă, valiul, profitând de un incident ivit în zilele de Paşti, într’un sat român vecin de Ianina între Români şi Greci relativ la citirea rugăciunilor în limba română, şi-a permis a aresta pe revizorii noştri, sub pretext de instigaţiune; deşi ei nu călcase prin acel sat.
La protestările noastre a rezistat şi a rezistat chiar la ordinele ce i s’a dat de la Constantinopol, căci în loc de a-i pune în libertate i-a expulzat după teritoriul Imperiului şi i-a debarcat la Brindisi.
Simte ori cine ce atingere gravă această purtare a valiului aducea acţiunei noastre în Macedonia şi prestigiului nostru înaintea populaţiunei române din Turcia. Demnitatea Regatului suferea din această atingere şi o intervenţiune energică pe lângă Sublima Poartă se impunea.
Domnilor, astăzi când conflictul este rezolvat, să-mi daţi voe să nu vă arăt cât de acut devenise la un moment. Dar ne-am ştiut tari, simţând cu noi sufletul întregei naţiuni şi am persistat spre a dobândi satisfacerea aspiraţiunilor neamului.
În privinţa conflictului, însuşi de la Ianina valiul a primit ordin imperial ca, cu ocaziunea sărbătoarei noastre naţionale, să meargă la conzulatul român să facă vizită conzulului nostru încât neînţelegerea să fie uitată.
Revizorii expulsaţi vor fi repatriaţi şi readuşi la Ianina spre a-şi exersa misiunea lor de revizori ai şcoalelor române.
Aceasta pentru regularea incidentului de la Ianina.
Pentru însă ca asemenea conflicte să fie înlăturate pe viitor, M. S. I. Sultanul a binevoit a acorda un irade imperial, care a fost comunicat oficial şi a apărut eri 10 Maiu în toate ziarele din Constantinopol.
Prin acest irade Majestatea Sa, în înalta sa bunăvoinţă cătră populaţiunea română din Imperiu, a acordat recunoaşterea naţionalităţei sale cu drepturi civile pe picior de egalitate cu celelalte populaţiuni creştine după teritoriul otoman.
Această recunoaştere explică dreptul de a se închina în limba română în biserici, de a avea şcoli române cu revizori şi profesori români, de a constitui comunităţi alegând pe muktarii lor (primarii lor), de a avea delegaţi sau consiliile lor de administraţiune ale vilaetelor. Astfel ziua de 10 Maiu însemnează încă o dată un mare progres al neamului. Este o zi fericită pentru Români.
Să-mi daţi voe, dlor, să constat că acest fericit rezultat a fost dobândit şi este datorit încordărei tuturor forţelor naţiunei române.
Aduc omagiile mele presei de toate nuanţele, care a ştiut a păstra tăcerea şi n’a împedicat negocierile relative la aplanarea conflictului prin destăinuiri şI polemici inoportune.
Mulţumesc majorităţei acestui parlament, care ne-a exprimat o încredere deplină prin calmul cu care a aşteptat soluţiunea unei chestiuni atât de gravă.
Asociez la mulţumirile mele opoziţia, care a arătat şi de această dată că în marele interese naţionale toţi Românii merg uniţi mână în mână.
Termin prin a arăta că România trebue să fie recunoscătoare către M. S. Sultanul pentru bunăvoinţa ce a arătat credincioasei sale populaţiuni de neam roman şi a adresa expresiunea recunoştinţei noastre către marile puteri cari au dat sprijinul lor dreptei cauze a Românilor.”
Din ziarul TRIBUNA, 15 mai 1905
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“nimeni, afara de Dumnezeu si de noi insine, nu e stapan pe soarta romanilor”
7/05/2018
George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, satul Hordou din Districtul Năsăud, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi, comuna Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud; d. 9 mai 1918, Bucureşti) a fost un poet, critic literar şi traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
„Neamul nostru, unit fiind, s-a deşteptat tot mai mult, a prins puteri din an în an tot mai temeinice şi se simţea tot mai în stare să fie volnic pe soarta lui. Domnia statornică ne-a adus o oaste statornică; şi astfel, bizuindu-ne pe trăinicia neamului, pe Domn şi pe oaste, la 1877, când s-au încurcat turcii iarăşi în război cu ruşii, neamul românesc s-a simţit tare, îndeajuns ca să scuture jugul robiei turceşti. Şi ca să dovedim că suntem vrednici de libertate, am trimes oştirile noastre peste Dunăre, să se măsoare cu turcii.
Războiul acesta a fost cea mai bărbătească încordare a neamului nostru, a neamului întreg.
Am biruit pe turci; am dovedit lumii vrednicia noastră în zilele de primejdie mare şi de-atunci suntem liberi, stăpâni pe ţară şi pe faptele noastre.
Nici turcul, nici rusul, nici nimeni din lumea asta nu se mai poate amesteca în trebile ţării noastre; nimeni, afară de Dumnezeu şi de noi înşine, nu e stăpân pe soarta românilor.”
COROANA DE OŢEL
din volumul
POVESTEA UNEI COROANE DE OŢEL
GEORGE COŞBUC
Editura “GRAI ŞI SUFLET – CULTURA NAŢIONALĂ “
Bucureşti, 1992
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1866.09.20+-+George+Cosbuc
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Debretinul a fost ocupat de Romani la 23 Aprilie.”
23/04/2018
La Mulţi Ani celor ce poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă!
Pentru pomenirea Generalilor Marii Uniri:
BURGHELE, Gheorghe (n. 1 noiembrie 1860 - 18 iulie 1940 )
DABIJA, Gheorghe (n. 20 noiembrie 1872, Iaşi - d. 1957, Bucureşti)
GEORGESCU, Gheorghe (n. 1 noiembrie 1857 - d. 1944, Bucureşti)
MĂRDĂRESCU, Gheorghe (n. 4 august 1866, Iaşi - d. 5 septembrie 1938 Bad Nauheim, Germania)
RUSESCU, Gheorghe (n. 9 septembrie 1867 - d. ?)
SĂNĂTESCU, Gheorghe (n. 15 august 1858 - d. 1942, Bucureşti)
VĂLEANU, Gheorghe (n. 12 februarie 1864, Slatina - d. ?)
Dumnezeu să-i odihnească-n pace!
“Împotriva Debreţinului, Mărdărescu trimise grupul de nord – diviziile 7 şi 6 – pe când împotriva Bichiş-Ciabei trimise grupul de sud. Între cele două grupuri rămânea un gol de 60 de kilometri. Comandantul român, ştiind flancul drept al grupului de nord asigurat prin încercuirea diviziei de Secui, compta pe ocuparea repede a Debreţinului, după care, o parte din trupele grupului de nord, devenite disponibile, să poată fi dirijate spre sud. Moşoiu a atacat Debreţinul pe la nord-est cu divizia a 7-a şi cu trupe din divizia a 6-a pe la sud. Coloanele române s’au ciocnit cu duşmanul la Haidu-Vamos Perecs şi la Hoszu-Palyi. După lupte vii, de aproape două ceasuri, forţele inamice au fost retrase cu pierderi mari; 2000 de prizonieri au rămas în mâinile Românilor. Debreţinul a fost ocupat de Români la 23 Aprilie.”
Aruncarea Ungurilor peste Tisa
Cap. I Ocuparea Militară a Transilvaniei
Partea a VIII-a. Războiul româno-maghiar
ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916 – 1919
Volumul al III-lea
Constantin Kiriţescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Limba romana este patria mea."
1/04/2018
31 MARTIE 2018 – 85 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI NICHITA STĂNESCU
“A vorbi despre limba în care gândeşti, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numeşte iarbă, pentru mine arborele se numeşte arbore, malul se numeşte mal, iar norul se numeşte nor. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă apare, îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această revelaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă.
Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate şi frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât aproape nu o pot considera altfel decât iarba. Noi, de fapt, avem două patrii coincidente; o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă o dată este numele patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este patrie. Limba română este patria mea.
De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea , pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.”
DESPRE LIMBA ROMÂNĂ
Din volumul RESPIRĂRI
NICHITA STĂNESCU
EDITURA SPORT-TURISM, BUCUREŞTI 1982
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1933.03.31+-+Nichita+Stanescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“impreuna intr-un gand imperativ comun – Reunirea Basarabiei cu Romania”
30/03/2018
”Dragi români, vă salut în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal – primul partid statutar unionist din al doilea stat românesc.
PNL se bucură că tot mai mulţi români din Basarabia, formaţiuni politice naţionale de pe cele doua maluri ale Prutului îmbrăţişează obiectivul Reîntregirii.
În această Piaţă noi am fost împreună când luptam pentru limbă şi alfabet.
Am apărat aici democraţia.
Am comemorat aici, împreună, pe 13 mai 2012, la o mare manifestare, 200 de ani de ocupaţie ruso-sovietică a pamântului nostru românesc.
Am cerut – la multe acţiuni – lichidarea consecinţelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, retragerea trupelor ruseşti de ocupaţie, reunificarea cu Patria noastra, România.
Astăzi, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918, la care un suport esenţial l-a avut Familia Brătienilor, suntem iaraşi împreună într-un gând imperativ comun – Reunirea Basarabiei cu România, aspiraţie seculară, ce poate deveni realitate.
Este o aspiraţie dorită de noi, românii de aici, de românii de peste Prut, de toţi românii aflaţi peste hotare, dar şi de comunităţile alogene loiale idealului sacru de Reîntregire.
Clasa politică naţională din întreg spaţiul românesc are datoria să fie alături de toţi românii care se doresc într-un singur stat românesc, unitar, membru al NATO şi UE, alături de statele civilizate.
Noi, basarabenii, împreună cu fraţii români, vom restabili dreptatea istorică!
Prin Reunire, vom reveni definitiv în Europa, le vom asigura un viitor demn copiilor şi nepoţilor noştri.
Să fim curajoşi şi uniţi!
Unirea este Puterea!
Unirea este aproape!”
Vitalia Pavlicenco
Preşedintele Partidului Naţional Liberal din Republica Moldova
PIAŢA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
CHIŞINĂU, 25 MARTIE 2018
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Craiova vazuta din car e cel mai frumos oras din lume"
21/03/2018
21 Martie – Ziua Olteniei
Craiova văzută din car e cel mai frumos oraş din lume,
Rămân şi acum încremenit când mă gândesc, îmi lasă gura apă.
Era şi primul oraş care îmi ieşea în cale,
Poate şi asta contează, aveam retina proaspătă, fără gunoaie
Şi i-am descoperit dintr-o dată întreaga strălucire,
De acolo din pisc, de la ulm, deasupra Şimnicului.
Mersesem noaptea întreagă cu carul, hai-hai, sus stelele,
Pe drum pietrele scoteau scântei sub potcoave,
Poate că şleaul nostru se vedea de pe alte lumi
Tot frumos ca al robilor.
Boii cunoşteau calea, fuseseră de multe ori
Cu lemne, cu treburi,
Erau umblaţi, văzuseră multe şi chiar înţeleseseră câte ceva
Nu ca alte dobitoace. Se orăşenizaseră întrucâtva.
Mi se părea chiar că mă privesc de sus, de câte ori se-ntorceau
De la târg.
Când îi ţesălam ori le dădeam uroaie, mugeau la mine superior:
„Mu-uuu! Ce ştii tu”.
Mă luase mama într-un fel de recunoaştere
Că se hotărâse să mă dea la şcoală, să merg mai departe
Fiindcă ziceau toţi din sat,
Care mă ascultau pe drum îngânând poezii,
Chiar şi câte un străin întâmplat să treacă:
„Ăsta dacă are noroc şi merge
Mai departe...” nu ştiu ce spuneau că se va întâmpla cu mine.
Până la urmă, mama, după un consiliu cu Moşu şi fraţii mai
Mari, s-a decis să-ncerce cu mine la Craiova.
Îmi trebuiau acum două poze trei pe cinci pentru înscriere,
Se punea mare bază pe aceste fotografii, nu ştiu din ce
Cauză, ce-or fi vrut să vadă la mine?
Şi zice mama: Sui în car, mă, şi dă-ţi cu deştele prin păr,
Ai paie, mergem la fotograf.
-Nu, că merg şi eu, sare Ionică. –Păi dar! Te găsişi.
-Ba merg.
-Taci, mă, din gură, stai mereu,
Că n-o să ne fotografiem toţi, Doamne iartă-ne!
Plecasem de cu seară, să fim dis de dimineaţă, când intră
Zorii
În aparat, să mă pozeze bine.
Trecusem amândouă pădurile, se auzea doar scârţâitul
Roţilor
Ca un scâncet de greieri,
Că şi ei cică tot aşa cântă când merg şi le scârţâie oasele.
Eram atent, poate văd şi lupul cu ocazia asta şi trenul.
Mă luau grijile, parcă visam, ascultam cucuvelele şi făceam
Planuri măreţe.
Am aţipit de vreo trei, patru ori, tresăream la hurducături,
„Ajunseră?”
-E-he! Râdea mama, îndemnând boii cu biciuşca,
Ouă raţa-n traistă pân-acolo şi scoate şi pui.
Iarăşi am adormit şi deodată carul, simt prin vis, se
Opreşte.
-Gata? zic, pregătit să sar la fotograf. Unde e?
-Suntem abia la Motoci, jumătatea drumului, Galben trage la
Fântână.
Ajută-mă să dejug ăle vite, vezi să nu te calce.
Mi se speriase somnul,
Ascultam bufniţele pe marginea drumului, ori cucuvelele,
Uşi! încerca mama să le sperie, că numai voi mi-aţi cântat
Toată viaţa,
Parcă s-ar fi isprăvit privighetorile, acum vă găsirăţi să
Cobiţi?
Veni-v-ar numele!
-Lasă-le, mamă, ce-ai cu ele, dacă aşa le e cântecul!
Mie-mi place şi acesta!
-Ce ştii tu, mă? Tu eşti învăţat cu puţin.
Boii s-au oprit dintr-o dată singuri jos la vale:
O mare de lumini aprinse, o pâlpâială ca de idei în cap;
Că şi vitelor de la jug
Le mergea parcă la inimă priveliştea.
Făcea să tragi carul
O noapte întreagă să vezi panorama civilizaţiei.
Şi un şuierat: trenul.
Mi s-a pus un nod în gât de emoţie.
-Va să zică asta e Craiova, cetatea banilor... am gândit
Cu glas tare.
-A banilor... dacă i-ai face! A oftat mama. Alfel...
Hăis, Galben,
Lovi-te-ar boala, că ne-apucă prânzul.
Şi dintr-o dată mama s-a îngândurat: „Dac-om avea noroc să-l
Găsim pe omul ăla...”
-Care om?
-Fotograful...
-Păi numai unul singur e-n toată Craiova?
-Sunt mai mulţi, dar numai unul singur pozează pe mălai,
Îl cunoaşte Florea lui Ghiţă, e un fel de prieten cu el,
Mi-a dat adresa.
Că toţi ceilaţi iau bani, şi de unde să am? Că dacă trăia
Tac’ tu...
Dacă n-o vrea mălai, întoarcem diligenţa şi-acasă.
-Şi cu mine cum rămâne?
-Aşa bine, la curci – văzuşi că le lăsaşi în salcâm,
Abia te-aşteaptă.
Mai stai un an, poate se mai întâmplă ceva.
-A, nu. Ce să se mai întâmple?
Am avut noroc, fotograful a luat sacul cu mălai,
După aia a băgat capul în fusta aparatului,
Eu stăteam ţeapăn, parcă aşteptam să mă trăsnească, eram
Dispus la orice,
Numai să mă văd la şcoală.
Şi spre seară, după ce mai dădusem cu carul o raită
Prin târg, opream boii şi ne uitam la vitrine,
Fotografiile la minut erau aproape gata.
Din ele mă privea un copil speriat,
Gata să ia în piept drumul ştiinţei.
M-am uitat la Galben şi la Vână: M-a luat un fel de milă de ei,
Eu o să-ncep o altă viaţă, alte orizonturi, ehe!
Ori cine ştie dacă n-a stricat mama mălaiul degeaba!
-Ce ziseşi, mă? Întreabă ea înjugând.
-Mă gândesc... dacă n-or fi trei pe cinci? Ne-o fi păcălit,
Nu le măsurarăm...
-Ei, lasă, nu ne înşală el...
Lăsasem în urmă oraşul cu splendorile lui,
Vitele ne îndemnau la drum pe câmpul Vulpenilor
Ştiind că merg acasă, la uroaie.
Mama, mulţumită oarecum de rezultatatul expediţiei,
Ca şi când totul atârna de cele două poze
Care după părerea ei erau nimerite,
Mi-a spus mângâindu-mă pe creştet:
-Măi băiete, eu mi-am făcut datoria,
Acum să te văd cum mănânci cartea.
Craiova văzută din car
Marin Sorescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
DECLARATIA PARLAMENTULUI ROMANIEI
19/03/2018
DECLARAŢIA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI
Privind Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru ţara noastră
...
“Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. şi Germania îşi stabileau “sferele de interese” de la Marea Baltică la Marea Neagră – hotărând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România – contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.
În consecinţă, în numele poporului român, Parlamentul condamnă acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit.
Tot astfel trebuie să fie considerată şi consecinţa directă a acestor înţelegeri secrete dintre Stalin şi Hitler – Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 şi 27 iunie, urmate de ocuparea cu forţa la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţei, împotriva voinţei populaţiei din aceste străvechi teritorii româneşti, acţiune care a reprezentat o încălcare brutală a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a României.”
…
PREŞEDINTELE SENATULUI
Academician ALEXANDRU BÂRLĂDEANU
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
Bucureşti, 24 iunie 1991
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Lege asupra ratificarii unirii Basarabiei cu Romania
16/03/2018
Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România
31 decembrie 1919
Art. unic. Se ratifică, învestindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul regat al României, în cuprinderea următoare:
Ferdinand I
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie/9 aprilie 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţie:
“În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:
Republica Democrată Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa România.”
Şi prezidentul consiliului nostru declarând că: “În numele poporului roman şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasiunanim şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă”.
Dat în Iaşi, la 9 aprilie 1918
Preşedinte al consiliului de miniştri, A. Marghiloman
Ministru de justiţie, D. Dobrescu
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, N. Iorga
Secretar, Teodosie Bârca
Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
P. Preşedinte, dr. C. Şumuleanu
Secretar, I. Balbareu
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul statului şi publicată în Monitorul Oficial.
Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919.
Bucureşti, Monitorul Oficial, 1 ianuarie 1920
Basarabia şi destinul ei secret - Vasile Sturza; Editura LITERA, Bucureşti 2016
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
DECLARATIE DE UNIRE
13/03/2018
16.02.2018
DECLARAŢIE DE UNIRE
A CONSILIULUI LOCAL CIOREŞTI, RAIONUL NISPORENI
NOI, CONSILIERII COMUNEI CIOREŞTI CARE ACTIVĂM ÎN BAZA REZULTATELOR ALEGERILOR LOCALE LIBERE ŞI DEMOCRATICE,
RECUNOSCÂND UNITATEA NAŢIONALĂ A ROMÂNILOR DIN CELE DOUĂ STATE ROMÂNEŞTI – REPUBLICA MOLDOVA ŞI ROMÂNIA,
CONSIDERÂND NULE EFECTELE ŞI CONSECINŢELE PACTULUI MOLOTOV – RIBBENTROP ÎNCHEIAT LA 23 AUGUST 1939 ÎNTRE GUVERNUL U.R.S.S. ŞI GUVERNUL GERMANIEI, AŞA CUM ESTE MENŢIONAT ŞI ÎN DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA,
SUBLINIIND CARACTERUL UNITAR AL ROMÂNILOR DE PE CELE DOUĂ MALURI ALE PRUTULUI, EXPRIMAT PRIN IDENTITATEA NAŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ, LIMBA ROMÂNĂ, ISTORIE, TRADIŢII ŞI OBICEIURI COMUNE,
CONSTATÂND FAPTUL CĂ NAŢIUNEA ROMÂNĂ ESTE SINGURA NAŢIUNE EUROPEANĂ, CARE ESTE SEPARATĂ ÎN URMA CRIMINALULUI PACT MOLOTOV – RIBBENTROP,
INVOCÂND PREVEDERILE ACTULUI FINAL DE LA HELSINKI ADOPTAT LA 1 AUGUST 1975 PRIVIND MODALITATEA MODIFICĂRII FRONTIERELOR ŢĂRILOR SEMNATARE,
DECIDEM ADOPTAREA DECLARAŢIEI DE UNIRE A REPUBLICII MOLDOVA CU ŢARA MAMĂ, ROMÂNIA, STAT MEMBRU AL UE ŞI NATO
PRIN PREZENTA DECLARAŢIE DE UNIRE EXPRIMĂM BUCURIA DE A CELEBRA ÎMPREUNĂ CU ÎNTREAGA SUFLARE ROMÂNEASCĂ CENTENARUL UNIRII ŞI RECONFIRMĂM ADEZIUNEA LA VALORILE NAŢIONALE ROMÂNEŞTI.
AŞA SĂ NE AJUTE BUNUL DUMNEZEU!
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Unirea Basarabiei cu România
12/03/2018
“La 3 Martie, zemstva judeţului Bălţi, aleasă prin vot universal, ceru printr-o deciziune unirea cu patria mumă, “dorind a împărtăşi împreună cu ea prosperitatea sau suferinţele vieţii noastre viitoare, ca pe timpurile Moldovei lui Ştefan cel Mare”. Odată cu zemstva, liga marilor proprietari din acelaş judeţ vota o moţiune de unire cu România, făcând apel la toate adunările zemstviale din Basarabia să se asocieze la această moţiune “spre a cere Sfatului Ţării din Chişinău să trimită o delegaţie la Iaşi, pentru a depune la picioarele tronului României omagiile noastre de devotament şi credinţă regelui Ferdinand I, al tuturor Românilor”. La 13 Martie, o moţiune asemănătoare a fost votată de adunarea zemstvei judeţului Soroca, împreună cu Duma oraşului şi cu adunarea cooperaţiilor, a clerului ortodox, izraelit, precum şi a marilor şi micilor proprietari. Zemstva din Orhei se prepară la rândul ei să proclame unirea. În acelaş timp, o delegaţie a foştilor mari proprietari şi înalţi demnitari subt regimul ţarist, condusă de Sinadino, Semigradov ş. a. vin la Iaşi şi cer şi ei unirea cu România, ca singurul mijloc de a “înlătura o stare de revoluţie organizată de un pretins guvern”.
O nouă împrejurare a grăbit desnodământul. Consiliul de miniştri al republicii ukrainiene, prin preşedintele său Golubovici, a intervenit printr’o notă pe lângă guvernul puterilor centrale, cerând ca Ukraina să fie representată la tratativele de pace ce se ţineau în acest timp la Bucureşti, de oarece chestia graniţei ruso-române – ce se presupunea a se decide la Bucureşti – să nu se hotărască decât cu participarea şi acordul representanţilor guvernului ukrainian. Aceasta, pe motivul că, din cauze de ordin etnografic, politic şi economic, “Basarabia formează o unitate indivizibilă cu teritoriile fundamentale ale Ukrainei”.”
ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
VOLUMUL III
Unirea Basarabiei cu România
CONSTANTIN KIRIŢESCU
Editura Casei Şcoalelor
Atelierele “Cartea Românească“
Bucureşti
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Este timpul sa avem curajul, ca dupa intregirea neamului sa ne afirmam si credinta in valoarea neamului.”
9/03/2018
150 de ani de la naşterea lui Constantin Rădulescu-Motru
“Românismul este şcoala energiei româneşti. Prin aceasta înţelegem că este spiritualitatea chemată să ne dea încredere în viitorul neamului. Am avut începuturi de organizare politică şi culturală, care pe orice popor l-ar cinsti. Şi avem încă destulă vitalitate pentru a înfrunta cu succes o perioadă de renaştere. Putem organiza din nou satul nostru ţărănesc, din punct de vedere sanitar, administrativ şi economic, pentru a face din el o fortăreaţă a neamului. Avem destule inteligenţe în diferite pături ale populaţiei pentru ca să realizăm cu ele o şcoală nouă, atât la sat cât şi la oraş.
Avem amintirea încă vie a războiului victorios pentru întregirea neamului. Este timpul să avem curajul, ca după întregirea neamului să ne afirmăm şi credinţa în valoarea neamului.”
ROMÂNISMUL
CATEHISMUL UNEI NOI SPIRITUALITĂŢI
CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU
BIBLIOTECA DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ
1936
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1868.02.15+-+1957.03.06+-+Constantin+R%C4%83dulescu-Motru
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"THE ROMANIAN ARMY IN THE FIGHT FOR THE CIVILIZATION"
3/03/2018
“THE ROMANIAN ARMY IN THE FIGHT FOR THE CIVILIZATION
On this side (right) of the Nistru River, from Galitzia and Bucovina down to the Black Sea, is spread the Romanian Army. It keeps watch on the frontier of the civilization, to save it from destruction, to save the rest of Europe, probably, the rest of the world, from the fate and misery of unfortunate Russia. They are fighting the battles, not merely, of Romania, but those of whole civilization. Here, I cannot help thinking, that on the western border of their country, at the Tisa River, they, the Romanians, are fighting Bela Kun’s Hungarian Bolsheviks. They are fighting in rags, barefooted, and often hungry.”
POLITICO-ECONOMIC REVIEW OF BASARABIA
BY
CAPTAIN JOHN KABA
UNITED STATES ARMY
MEMBER OF THE HOOVER COMMISSION FOR ROMANIA
JUNE 30, 1919
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...Basarabia cea rapita, care mai sangereaza inca."
24/02/2018
“…şi noi credem, de aceea şi vorbim.”
Ap. Pavel, Corint. II, IV, 13.
“La 8 februarie (1902), episcopul Partenie al Dunării-de-Jos a fost ales Mitropolit al Moldovei.
La 9 februarie ziarele bucureştene comunică cuprinsul cuvântării pe care o ţinuse înaltul prelat în sânul Marelui Colegiu cu ocaziunea acelei alegeri.
Am aflat atunci din Epoca şi din Adevărul că noul ales, vorbind despre Dobrogea n-a uitat Basarabia cea răpită, care mai sângerează încă. Capul bisericii moldovene stigmatizând astfel tradiţionala purtare a muscalilor faţă de neamul românesc, tocmai acum când kesarodoxia cea rusească începe a se zbuciuma cu neastâmpăr, pe de o parte aţâţând mereu asupra-ne pe vechii noştri amici bulgari, iar pe de alta, împănându-ne ţara cu iconari şi cu spioni în numele ortodoxiei, - atitudinea Prea Sfinţiei Sale a fost sublimă, mai cu seamă la primul pas al arhipăstoriei; şi, deci, în momentul izbucnirii unui entuziasm nedescriptibil, eu am trimis imediat din Câmpina următoarea telegramă adresată Mitropolitului Partenie la Senat, şi totodată o copie la Apărarea Naţională, unde s-a şi publicat urgent în numărul de la 10 februarie:
Câmpina ora 12 şi 30 minute
I.P.S. SALE PARTENIE
MITROPOLIT al MOLDOVEI şi SUCEVEI
Să trăieşti Înal Prea Sfinţite!
Ai reînviat Basarabia în inimile românilor.
Hasdeu”
B. P. HASDEU
PUBLICISTICĂ POLITICĂ
1869-1902
Vol. II
Editura SAECULUM I.O.
Bucureşti, 2001
Bogdan Petriceicu Hasdeu (nume la naştere Tadeu Hîjdeu; n. 26 februarie 1838, Cristineşti, Hotin, actualmente în Ucraina - d. 25 august 1907, Câmpina)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1838.02.26+-+1907.08.25+-+Bogdan+Petriceicu+Hasdeu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...a sophisticated expression of perfected simplicity."
19/02/2018
BRANCUSI IN NEW YORK 1913 - 2013
November 7, 2013 – January 24, 2014
Paul Kasmin Gallery, New York
515 West 27th Street
Opening Reception: Thursday, November 7, 2013, 6 - 8pm
“[Brancusi] introduced three of the decisive inventions in sculpture of the twentieth century: environmental sculpture, minimalist sculpture, and serial sculpture.” - Museum director and Brancusi expert Pontus Hulten.
Paul Kasmin Gallery is pleased to present Brancusi in New York 1913 – 2013, an exhibition of works from the Brancusi Estate collection. The show celebrates Brancusi’s 100th anniversary in New York following his debut at the Armory Show in 1913, where the sculptor exhibited five works that directed modern sculpture on a radical new path.
The Gallery will present five masterpieces by Brancusi: Head, Mademoiselle Pogany II, The Newborn, Sleeping Muse II, and Fish.
The works will be presented in a contemporary context at Paul Kasmin Gallery’s 515 West 27th Street location, from November 7, 2013 to January 24, 2014, as a testament to Brancusi's continued relevance in today’s art world. A fully illustrated catalogue, Brancusi in New York 1913 – 2013, published by Assouline, chronicles the sculptor’s success in New York City and his impact on its artistic milieu. The exhibition was produced in partnership with the Brancusi Estate and is curated by Jérôme Neutres, who is the catalogue’s author.
Together Head, Mademoiselle Pogany II, The Newborn, Sleeping Muse II, and Fish explore dominant themes in Brancusi’s oeuvre. Collectively and individually, they testify to his signature style admired by New Yorkers since 1913, and today they exemplify a sophisticated expression of perfected simplicity. With these sculptures, Brancusi shattered the paradigm of abstraction in sculpture and radicalized the idea of purity in form. Simply stated in the words of Jérôme Neutres, “Brancusi changed the way art was made.”
PRESS RELEASE
http://paulkasmingallery.com/artists/constantin-brancusi
http://paulkasmingallery.com/artists/constantin-brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"...am reusit sa organizam o diversiune in Senat.”
17/02/2018
“Aşa numita problemă basarabeană a apărut îndată după Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, la 27 martie 1918, cu toate că puterile occidentale au recunoscut acest fapt prin Tratatul de la Paris din 1920. Pe parcursul mai multor ani regimul sovietic a organizat prin intermediul unei ample reţele de spioni şi terorişti diverse acţiuni antiromâneşti în Basarabia precum au fost aşa numitele “răscoale ţărăneşti” (fără ţărani!) de la Hotin (1919) şi Tatarbunar (1924).
Acest fapt îl confirm şi Cr. Rakovski în telegram din 13.01.1921 trimisă lui V. I. Lenin: “După unele eforturi colosale, precum şi unele eşecuri, am reuşit să organizăm activitatea ilegală din România, în special în Basarabia. Drept rezultat au fost aruncate în aer două poduri şi am reuşit să organizăm o diversiune în Senat” [6, p.49]. În telegram din 14.06.1921 G. V. Cicerin sublinia: “Trebuie avut în vedere că noi n-am recunoscut anexarea Basarabiei de către România şi atunci când vorbim despre Basarabia noi o considerăm o regiune ocupată” [6, p.45].”
ISTORIA REPUBLICII MOLDOVA
Autor Valeriu Dulgheru
Chişinău, 2018
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
DESPRE “COMPLEXUL ECONOMIC INTERSTATAL”
7/02/2018
“Concluzia fundamentală cu care E. B. Valev îşi încheie articolul (“Probleme ale dezvoltării economice a raioanelor dunărene din România, Bulgaria şi U.R.S.S.”, publicat în “Vestnik Moskovskogo Universiteta” nr. 2/1964) publicat de Universitatea din Moscova, cu girul catedrei de geografie economică a ţărilor de democraţie populară, este următoarea:
“ANALIZA situaţiei actuale şi a perspectivelor dezvoltării economiei raioanelor dunărene din România, Bulgaria şi Uniunii Sovietice DEMONSTREAZĂ EXISTENŢA PREMISELOR OBIECTIVE PENTRU FORMAREA ÎN VIITOR A COMPLEXULUI DE PRODUCŢIE INTERSTATAL AL DUNĂRII DE JOS...” (sublinierile noastre).
Aceasta este concluzia finală a întregului articol.
Să facem deci cunoştinţă cu “analiza” efectuată de autor şi să căutăm, ajutaţi de el, respectivele “premise obiective”.
Merită, ăn primul rând, să vedem cum ar arăta “complexul de producţie interstatal” al Dunării de jos, aşa cum şi-l imaginează autorul.
Potrivit hărţilor publicate, rezultă că din România s-ar defalca pentru “complexul interstatal” şase regiuni: Oltenia, Argeş, Bucureşti, Ploieşti, Galaţi şi Dobrogea.
Aceste regiuni reprezintă 42% din suprafaţa totală a ţării, în ele locuieşte 48% din totalul populaţiei noastre.
În întreprinderile şi instituţiile acestor regiuni lucrează 48% din totalul salariaţilor României; întreprinderile industriale de aici dau 48% din producţia globală a ţării; 54% din producţia ei de maşini; 51% din producţia chimică; 86% din producţia de ţiţei şi gaze asociate etc.
Aceste regiuni reprezintă 44,5% din suprafaţa agricolă a ţării şi 31,8% din fondul ei forestier.
Răsfoind un anuar statistic, E. B. Valev ar fi putut constata că aici sunt 49,3% din gospodăriile noastre de stat, 57% din staţiunile de maşini cu 50,6% din tractoarele ţării şi 46,4% din gospodăriile noastre colective. De pe terenurile acestor regiuni ţara noastră a obţinut anul trecut 58,5% din producţia ei de grâu şi 60% din producţia ei de porumb.
E. B. Valev scrie: “… se observă o manifestare concretă a faptului că, în procesul deyvoltării forţelor de producţie ale unor TERITORII LIMITROFE ale ţărilor socialiste, apar o serie de probleme economice comune...”
Nu urmărim să coroborăm entuziasmul eventual al altor susţinători ai “complexelor interstatale”, dar nu se poate să nu-I întrebăm în trecere: oare această noţiune a “teritoriilor limitrofe” nu devine prea largă din moment ce încape în ea, pe nerăsuflate, o jumătate din teritoriul unei ţări?
Desigur, cei care consideră că pe această cale trebuie adâncită colaborarea în cadrul C.A.E.R. ne vor spune, combătând spiritul de “îngustime naţională”, că U.R.S.S. şi Bulgaria ar participa şi ele cu o parte a teritoriului lor de stat la formarea complexului.
Deşi pentru noi nu prezintă nici un fel de interes asemenea argumente, deoarece între atributele suverane ale fiecărui stat socialist este şi acela de a dispune cum doreşte de teritoriul său – şi nu este de competenţa noastră de a ne amesteca în aceste atribute ale altora – totuşi, numai pentru a înţelege şi mai bine noţiunea de “complex interstatal”, să examinăm care ar fi contribuţia comparativă a celor trei ţări la constituirea complexului propus.
Aşadar, România cu jumătate de ţară, Bulgaria cu regiunile din nordul ţării, iar U.R.S.S. cu câteva raioane de lângă Dunăre.
Am încercat să determinăm mai precis, cifric, ce înseamnă aceasta. Potrivit propunerii lui E. B. Valev, “complexul interstatal” al Dunării de jos, ar urma să aibă o suprafaţă de 150000 km² şi o populaţie de 12 milioane de locuitori. Alte amănunte, autorul nu dă; din cauza aceasta, a trebuit ca, pe baza hărţilor sale, să calculăm noi care ar fi contribuţia fiecăreia din cele trei ţări. Dificultăţile unui asemenea calcul fac ca cifrele la care am ajuns şi la care ne vom referi mai jos să aibă, poate, unele inexactităţi de detaliu, pe care vom fi bucuroşi ca prof. Valev să le precizeze. Nu avem însă îndoieli cu privire la ordinul lor de mărime.
Rezultatul la care am ajuns este următorul: din suprafaţa de 150000 km² a “complexului interstatal”, România ar urma să participe cu circa 100000 km² (2/3 din total), Bulgaria cu circa 38000 km² şi U.R.S.S. cu 12000 km².
În ceea ce priveşte populaţia de 12 milioane de locuitori a “complexului”, ea ar arăta aproximativ aşa: 9 milioane din România, în jur de 2 milioane din Bulgaria şi circa 600-700 mii din U.R.S.S.
Cam inegal repartizate sarcinile, vor reflecta unii cititori. Probabil însă că autorul acestui proiect de “complex economic interstatal” a calculat că tocmai aceste proporţii ar fi “obiectiv necesare” pentru “mai raţionala” valorificare a resurselor sistemului mondial socialist.
E. B. Valev subliniază de asemenea că “raionul Dunărea de jos” va atrage tot mai larg şi mai deplin în circuitul economic RESURSELE NATURALE locale, pe care le şi enumeră: petrol, gaze naturale, sare gemă, stuf, resurse hidroenergetice etc.
Care este repartizarea pe ţări a acestor resurse ale proiectatului “complex interstatal al Dunării de jos”?
- Producţia de petrol, care în 1962 a fost de 10,5 milioane tone, a fost obţinută în întregime din România;
- Producţia de gaze naturale, care a fost de 1 miliard m³, a fost obţinută în întregime în regiunile din România;
- Zăcămintele de sare gemă sunt în cantităţi nelimitate în regiunile din România; nu avem cunoştinţe despre astfel de zăcăminte în celelalte părţi ale “complexului”;
- “întinsele stufărişuri din luncă şi în special din Delta Dunării”, pe care le menţionează E. B. Valev, se împart astfel: pe teritoriul românesc al Deltei, 250000 ha, din care 120000 ha suprafaţă stuficolă exploatabilă; pe teritoriul U.R.S.S. 30000 ha, din care urmează a fi puse în exploatare 19000 ha;
- La “marea cantitate de energie electrică” ce ar putea fi obţinută prin utilizarea posibilităţilor pe care le oferă “Dunărea cu uriaşele ei resurse de apă”, contribuţia ţărilor ar fi: România 72%, Bulgaria 21%, U.R.S.S. 7%.
Pentru a fi compleţi, ar trebui, desigur, ca după această repartiţie a resurselor de materii prime pe ţări, să cercetăm şi contribuţia celor trei parteneri, egali în drepturi, la alcătuirea “fondurilor material-productive”, care, pe bună dreptate, îl preocupă şi pe autor, - deoarece tocmai cu ele urmează a fi puse în valoare resursele “complexului interstatal”.
Din nefericire, nu dispunem de datele privind fondurile material-productive de la Reni, Bolgrad şi Ismail şi nici privitor la cele din nordul Bulgariei, spre a le compara cu capacităţile de producţie existente sau în construcţie din regiunile Oltenia, Argeş, Bucureşti (inclusiv Capitala ţării şi cel mai mare centru industrial al ei), Ploieşti, Galaţi şi Dobrogea. Presupunem că E. B. Valev ar putea da detalii în această privinţă, pentru ca să putem avea o imagine compltă în legătură cu posibilităţile noi care s+ar deschide valorificării zăcămintelor noastre de petrol, gaze naturale şi sare, a stfufului şi energiei Dunării, Oltului etc. prin fondurile material-productive din celelalte părţi ale complexului.
Aceasta ar fi deci, schematic, configuraţia “complexului”, părţile de teritorii şi resurse economice cu care fiecare dintre cele trei ţări ar contribui la crearea lui.
...
Nu ne interesează mobilurile personale care l-au îndemnat pe E. B. Valev să-şi scrie articolul. Însă, obiectiv, proiectul “complexului interstatal al Dunării de jos” reprezintă mai mult decât o încercare de ştirbire a suveranităţii naţionale a unui stat socialist, egal în drepturi cu toate celelate state socialiste; mai mult decât o imixtiune directă în treburile interne al R. P. Române şi decât o propunere de a despuia de unele atribute ale suveranităţii sale. Acesta este un proiect de încălcare a integrităţii teritoriale a României, de dezmembrare a unităşii sale naţionale şi de stat.
Dar, aşa cum am menţionat la începutul articolului, unii economişti din ţările prietene propun să se elaboreze nu numai câteva “complexe interstatale”, ci o reţea de complexe.
Nu cunoaştem încă celelalte asemenea complexe care ar intra în “reţea”, dar ne întrebăm: după ce jumătate din teritoriul României este propus pentru “complexul Dunării de jos“ , celelalte părţi ale României în care complex ear putea fi incluse?
Ce consecinţe ar avea faptul, dacă am presupune, prin absurd, că s-ar putea găsi nişte oameni rupţi de popor, de sentimentul patriotic, de fidelitate faţă de marxism-leninism şi faţă de adevăratele interese ale lagărului socialist – care să accepte includerea ţării într-o asemenea “reţea”? România ar fi lichidată ca stat, iar poporul român ca naţiune – prin simple mijloace administrative, cu justificări “economice”, în numele unor considerente de pseudo marxism-leninism”.
CONCEPŢII POTRIVNICE PRINCIPIILOR DE BAZĂ ALE RELAŢIILOR ECONOMICE DINTRE ŢĂRILE SOCIALISTE
DESPRE “COMPLEXUL ECONOMIC INTERSTATAL”, ÎN GENERAL, ŞI DESPRE CONCRETIZAREA LUI “DUNĂREANĂ“, ÎN SPECIAL
Articol redacţional apărut în “Viaţa economică”, nr. 24 (43) din 12 iunie 1964
Autor COSTIN MURGESCU
ANEXA
PROBLEMELE DEZVOLTĂRII ECONOMICE A RAIOANELOR DUNĂRENE DIN ROMÂNIA, BULGARIA ŞI U.R.S.S.
Autor E. .B. VALEV
Articol apărut în revista Universităţii “V. M. Lomonosov” din Moscova, “Vestnik Moskovskogo Universiteta”, nr. 2/1964, seria “Gheografia” şi reprodus integral împreună cu cele două hărţi, care-l însoţesc, în “Viaţa economică” anul II, nr. 24 (43).
Costin Murgescu (n. 27 octombrie 1919, Râmnicu Sărat, judeţul interbelic Râmnicu-Sărat - d. 30 august 1989,Bucureşti) a fost un diplomat, economist, geopolitician, specialist în globalizare român, membru corespondent al Academiei Române, directorul institutului de Economie Mondială din Bucureşti.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1919.10.27+-+1989.08.30+-+Costin+Murgescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Granitele Romaniei lui Ferdinand I nu sunt creatiunea unei clipe"
3/02/2018
“Graniţele României lui Ferdinand I nu sunt creaţiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotărâri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în raţiunile înseşi de existenţă ale naţiunii noastre, ca şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat.
Deşi împărţit între mai multe stăpâniri, poporul român a avut din zilele începuturilor sale instinctul, dacă nu chiar conştiinţa deplină a obârşiei sale comune şi a unităţii sale fireşti, ce numai în cuprinsul acestor hotare se putea desăvârşi.
Sentimentul acesta s-a desvoltat în urma neîncetatelor războaie pe cari strămoşii noştri le-au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, tătari sau turci. Alţii s-au mândrit cu rostul de apărători ai Creştinătăţii la marginile de Răsărit ale Europei; românii s-au mulţumit să-l înfăptuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar veneţienilor că cele două cetăţi ce le râvneau turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, iar Moldova cu aceste două cetăţi, un zid de apărare al Ungariei şi al Poloniei.
La rândul său, Mihai Vitezul era să însemne, un veac şi jumătate mai târziu, că Ţara Românească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a Imperiului şi a Creştinătăţii.
Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde conştiinţa unei adevărate misiuni istorice, ce nu se putea înfăptui deplin, decât unind pentru aceeaşi luptă toate ţinuturile locuite de români. Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, când în şcolile umaniste ale Apusului s-a regăsit firul continuităţii latine şi al moştenirii romane, temeliile unităţii naţionale de mai târziu s-au găsit aşezate.
Ideea acestei unităţi, ce trebuia să strângă sub scutul ei tot ce au cuprins hotarele Regelui Ferdinand, s-a desvoltat din ce în ce mai puternic şi mai limpede, în ciuda vitregiei vremurilor. Faptele se întreceau în a o desminţi şi a o fărâmiţa. În timpuri de restrişte au fost zmulse din teritoriul Principatelor noastre cetăţile de la Dunăre şi de la Nistru, Oltenia pentru câţiva ani, pentru un secol şi jumătate Bucovina, pentru mai bine de un veac Basarabia. Şi totuşi niciodată nu s-a rostit mai limpede, decât în această epocă tristă a anexiunilor şi a împărţirilor, credinţa în unitatea noastră şi în hotarele ce erau să vie. Imaginea Daciei regăsite înscria în cercul ei toate graniţele pe cari, cu o profetică viziune, revoluţionarii din 1848 le revendicau pentru o Românie Mare.
În acelaşi an, un deputat german ridica în parlamentul din Frankfurt problema Transilvaniei, care numai în cuprinsul unui stat ce ar uni toate ţinuturile româneşti îşi poate împlini întreaga menire geografică şi economică.
Un deceniu mai târziu, un ambasador austriac întrevăzuse primejdia; vorbind de apropiata unire a Moldovei şi a Munteniei, adăuga: “Românii ar găsi atunci suzeranitatea Porţii o ruşine şi o nedreptate. Ar găsi Ţara lor prea mică, ar râvni un stat independent, cuprinzând Bucovina, partea românească a Transilvaniei, Banatul şi poate o graniţă în Balcani”.
Graniţele din 1919 şi 1920 nu au constituit deci nici o improvizaţie, nici câştigul unui zar aruncat în voia norocului. Ele au consfinţit împlinirea unui proces natural de desvoltare, care, din timpuri străvechi şi-au înscris concluziile în relieful însuşi al pământului românesc, aşezat parcă anume spre a aduna în jurul cetăţii de munte a Ardealului ramurile aceluiaşi popor, vorbind acelaşi grai, de-a lungul văilor ce pornesc spre Tisa, Dunăre şi Mare.
Dar aceste hotare, cerute de guvernul român din primul ceas al războiului european din 1914, recunoscute după lungi tratative de puterile alături de cari trebuia să intrăm în războiul din 1916 – cu toate riscurile ce le înfăţişa acea putere de la răsărit pentru existenţa noastră însăşi – nu numai că nu depăşeau marginile răspândirii noastre etnice, ci dimpotrivă rămâneau mult în urma lor.
“Dacă ar fi fost vorba, spunea memoriul înfăţişat Conferinţei de Pace la 1 februarie 1919, de a aplica cu o rigoare absolută principiul grupului lingvistic sau etnic, România ar fi trebuit să reclame, fără contestaţie posibilă, unirea cu sutele de mii de români, de limbă, obicei şi inimă, cari locuiesc în grupuri compacte pe ţărmul stâng al Nistrului şi dincolo de Bug, până la Nipru.
Ar fi trebuit să revendice sute de mii de români stabiliţi dincolo de Dunăre, în Serbia, între văile Timocului şi Moravei, mai bine de 100.000 pe malul bulgăresc al Dunării, satele româneşti împrăştiate în câmpia ungurească până la Tisa, în mai multe provincii ale Imperiului Ţarilor şi până în depărtata Siberie. Ar fi trebuit să-şi amintească vechile populaţii româneşti sălăşluite în inima însăşi a Peninsulei Balcanice. Rechemând toate aceste suflete româneşti, ar fi putut uşor face abstraţie de elementele străine stabilite înlăuntrul graniţelor naturale ale ţării româneşti"".
România lui Ferdinand I
Cuvinte catre români
Zece conferinţe şi prelegeri
Gheorghe I. Bratianu – Bucuresti, 1942
Gheorghe (George) I. Brătianu (n. 28 ianuarie 1898, Ruginoasa, judeţul Iaşi - d. 23 sau 27 aprilie 1953,Sighetu Marmaţiei) a fost un istoric, om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1898.02.03+-+1953.04.23+-+Gheorghe+I.+Br%C4%83tianu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Brancusi stressed the importance of the spatial relationships between his sculptures...”
29/01/2018
The relationship between an artist’s studio and a gallery is intriguing, as each is traditionally associated with a specific part of the creative process. In the case of the Guggenheim Museum Bilbao—which marked its 20th anniversary last October—architect Frank Gehry let the studio space inform the gallery, with inspiration in part from an artist whose work, and studio, are currently the subject of a presentation at the Guggenheim in New York: Constantin Brancusi.
Brancusi stressed the importance of the spatial relationships between his sculptures by placing them in what he called “mobile groups” that he continually adjusted in order to find new connections and possibilities. As a Gallery Guide at the Guggenheim, I often talk to visitors in the current Bracusi presentation about the artist’s particular use of the studio, showing them how they can get a sense of his approach by going back and forth between the sculptures and archival photographs of his space.
While designing the Bilbao museum, Gehry used the idea of Brancusi’s studio—which was kept intact by the French state per the artist’s bequest—as a metaphor for conceptualizing the dense interplay of forms and textures of the museum’s atrium. Gehry imagined visitors would have an experience similar to entering an informal studio space where different materials and scales form chance relationships suggesting a lively, urban environment.
January 18, 2018
How Brancusi Influenced Frank Gehry’s Design for the Guggenheim Museum Bilbao
By Ian Jeffrey
https://www.guggenheim.org/blogs/checklist/how-brancusi-influenced-frank-gehrys-design-for-the-guggenheim-museum-bilbao?utm_medium=Email&utm_source=ExactTarget&utm_campaign=GC_GlobalProjectsJan2018_012618
https://www.guggenheim.org/blogs/checklist/how-brancusi-influenced-frank-gehrys-design-for-the-guggenheim-museum-bilbao?utm_medium=Email&utm_source=ExactTarget&utm_campaign=GC_GlobalProjectsJan2018_012618
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic
“istoria cea mai veche si mai intunecata a Romanilor din Vlahia Mare”
27/01/2018
“Scrierea, care se publică aici în volum, a apărut întâia dată în Convorbiri Literare între anii 1905 – 1907; ea datează din timpul studiilor mele la Universitatea din München, unde mi-au stat la îndemână izvoare bogate pentru alcătuirea ei. Într’însa se cuprinde istoria cea mai veche şi mai întunecată a Românilor din Vlahia Mare (Tesalia), adică o bună bucată din trecutul istoric al Aromânilor de astăzi. Această parte a istoriei nu interesează numai prin ea însăşi întru cât ne ajută a cunoaşte trecutul unei părţi însemnate a neamului românesc, ci şi prin faptul că ea, cum se va convinge însuşi cetitorul, ne poate lumina în multe privinţe asupra prezentului şi e, prin aceasta, de o actualitate aşa zicând palpitantă mai ales acum când e vorba de drepturile şi soarta Aromânilor.”
GEORGE MURNU
ISTORIA ROMÂNILOR DIN PIND
VLAHIA MARE
(980 – 1259)
Bucureşti
TIPARUL INSTITUTULUI “MINERVA”
1913
George Murnu, iar în aromână, Ioryi al Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, Bucureşti) a fost un scriitor, traducător şi istoric, membru al Academiei Române din 1923.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1868.01.01+-+1957.11.17+-+George+Murnu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"Les lois etaient tombees en desuetude, et avec elles toute la force du Gouvernement."
22/01/2018
Proclamation du prince Alexandre-Jean aux Moldaves
en date du 5 février 1859
…
Nous faisons appel au patriotisme, au zèle, à l'activité des fonctionnaires publics, qui sont les organes légaux du Gouvernement dans ses rapports avec les particuliers.
Les lois étaient tombées en désuétude, et avec elles toute la force du Gouvernement.
Il faut qu'elles reprennent toute leur autorité. Le pouvoir exécutif devant être à l'avenir l'organe de la plus stricte légalité, il faut qu'il soit fort et qu'il soit respecté de tous.
Il faut qu'à l'avenir l'honneur, la vie et la fortune des citoyens soient garantis. Ils seront placés sous la protection des autorités publiques.
Le Gouvernement sera toujours heureux de rechercher et de récompenser le mérite, le dévouement et les services honorable de tous les fonctionnaires, grands ou petits, il est aussi fermement décidé à punir, sans ménagementet selon la rigueur des lois, tous ceux qui s'en écarteraient et qui commettraient des abus.
Nous donnons à tous nos compatriotes un salut princier et fraternel que Dieu bénisse les Principautés-Unies!
Le prince Alexandre-Jean Couza est nommé, le 17 janvier 1859, hospodar
de Moldavie, par l'Assemblée de Jassy, à l'unanimité des membres présents (49).
Le prince Alexandre-Jean Couza est nommé, le 5 février 1859, prince de
Valachie par l'Assemblée de Bucharest, à l'unanimité des voix (64).
ARCHIVES DIPLOMATIQUES
1866
RECUEIL DE DIPLOMATIE ET D'HISTOIRE
TOME DEUXIÈME
6e Année
AVRIL, MAI, JUIN 1866
PARIS
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
SFANTUL PAMANT AL TRANSILVANIEI
14/01/2018
“În adevăr, nu s-ar crede şi cu toate acestea există până azi istoriografi cărora li se pare nimica toată a escamota un popor întreg de zece milioane de suflete din Dacia, a-l pune în Pind şi a-l face să vie de acolo îndărăt, prin suta a douăsprezecea, de peste Dunăre. Această teorie, susţinută întâi de Roesler, se bucură şi de favoarea maghiarilor şi astfel, cu vorbe, cu deducţiuni hazardate, cu combinaţiuni asupra unor timpuri egal de fabuloase pentru toate elementele din ţară, ei ar vrea să tăgăduiască drepturile şi existenţa unui popor, a unui element aievea care trăieşte, vorbeşte limba lui proprie, are cultura şi istoria lui proprie, cu un cuvânt al unui popor radical deosebit de cel maghiar.
Ce curioasă idee vor fi având maghiarii despre natura oamenilor şi a lucrurilor când încearcă a face într-o zi ceea ce o mie de ani n-au putut face? Ce copilărie e din partea lor de-a-şi închipui că naţiunile pier de pe-o zi pe alta. Bascii din Spania vorbesc până azi limba bască, sudul Franţei vorbeşte şi cultivă limba provensală, în Belgia, sub pătura subţire de cultură franceză, subzistă două naţionalităţi deosebite, după dispariţiunea imperiului bizantin şi a celui turcesc, adecă dupăo mie cinci sute de ani, vedem încolţind, cu toată lunga dominaţiune străină, toate naţiunile vechi ale Peninsulei tracice; albaneji, români, bulgari, sârbi, greci, unele scăzute la număr, altele crescute; dar toate vii. Ceea ce n-au putut face cultura bizantină sau cucerirea otomană vor face ungurii prin societăţi de maghiarizare?
În Rusia, dacă s-ar cutremura absolutismul ei actual, am vedea zeci de naţionalităţi deosebite răsărind intact de sub pătura foarte subţire de predominaţiune moscovită.
Până la sfârşitul sutei XV-a românii sunt în Ardeal şi Ţara Ungurească unul din elementele cele mai considerabile în viaţa politică. Trăind sub voievozi proprii şi sub legile lor proprii, fără amestec din partea Ungariei, ziditori şi apărători de cetăţi, pururea buni ostaşi, epoca de aur din ţările noastre, începută cu Mircea şi încheind cu Ştefan cel Mare, e o epocă de aur şi dincolo. Românii sunt atât de numeroşi în munţii Ardealului încât fragmente ale populaţiunii Maramureşului fondează sub Dragoş statul Moldovei, fragmente din ţinutul Făgăraşului, Ţara Românească. Cine vrea să-şi facă o idee de energia cu totul elementară a acelui popor să considere că, optzeci de ani după fondarea ei, Moldova ajunge din colţul Ţării de Sus până-n Nistru şi la Cetatea Albă, Ţara Românească într-o sută de ani până în Dobrogea şi pe întreg malul drept al Dunării.
E o epocă aceasta care în Ardeal produce pe Voievodul Iancu, cum îi zic baladele române şi slave, pe Ioan Huniad Corvin. Papa Piu II (Aeneas Silvius Piccolomini) născut pe la 1405, deci contimporan cu toată seria strălucită de eroi ai poporului românesc, zice despre Iancu:
“Ioannes Hunniades cuius numen cacteros obnubilat, non tam Hungaris quam Valachis, a quibus natus erat, gloriam auxit”.”
SFÂNTUL PĂMÂNT AL TRANSILVANIEI
Transilvania sub dualismul austro-ungar
MIHAI EMINESCU
Editura SAECULUM I.O.
Bucureşti, 1997
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
MESSAGE DU PRESIDENT WILSON
11/01/2018
...
10. Aux peuples de l'Autriche-Hongrie dont nous désirons sauvegarder et assurer la place parmi les nations, devra être accordée au plus tôt la possibilité d'un développement autonome;
11. La Roumanie, la Serbie et le Monténégro devront être évacués; les territoires occupés devront être restaurés; à la Serbie devra être assuré un libre accès à la mer; les rapports des états balkaniques entre eux devront être déterminés par un échange amical de vues travaillant sur des données d'attaches traditionnelles et nationales historiquement établies; des garanties internationales d'indépendance politique,
économique et d'intégralité territoriale devront être prises en faveur de ces différents états;
12. … quant aux Dardanelles, elles devront rester ouvertes comme un passage libre pour les navires et le commerce de toutes les nations sous la protection des garanties internationales;
13. Un État polonais indépendant devra être créé, qui comprendra les territoires habités par des populations indiscutablement polonaises auxquelles on devrà assurerun libre accès à la mer; leur independence politique et économique aussi bien que leur intégralité territoriale devront être garanties par un accord international;
14. Il faut qu'une association générale des nations soit constituée en vertu de conventions formelles ayant pour objet d'offrir des garanties mutuelles d'indépendance politique et d'intégralité territoriale, aux petits comme aux grands Etats.
En tout ce qui concerne ces redressements essentiels des torts causés et ces revendications de justice, nous nous sentons intimement solidaires de tous les Gouvernements, de tous les peuples actuellement ligués contre l'impérialisme.
MESSAGE DU PRÉSIDENT WILSON
au Congrès des États-Unis (Washington le 8 janvier 1918)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
"In Casa painii-i iarna..."
23/12/2017
Ioan Alexandru
(n. 25 decembrie 1941, Topa Mică, judeţul Cluj - d. 16 septembrie 2000, Bonn, Germania)
În Casa pâinii-i iarnă şi pe deal
Se lasă seara cea din urmă
Sub cerul rece se înalţă foc
Păstorii amorţesc pe lângă turmă
Una din oi se vede că-i veni
Ceasul să nască în această noapte
Lâna linţoliu tremură pe ea
Şi nările de foc sunt sfârtecate.
Pe paie-ntinsă în pântecul rotund
Începe-un fel de fierbere abruptă
Şi la un semn cu căngi pe dedesupt
Sămânţa-i smulsă putredă din burtă
E cât o şapcă linsă palidă în cer
Închisă-n pielea apelor cărunte
Aerul orb îi caută în cap
Nările horn prin care s-o frământe
Când zorile de jar s-or rumeni
În miezul pâinii vor ieşi din lume
Să se îmbibe lâna de pe oi
Cu mirosul de sânge şi de grâne.
Casa pâinii
Autor Ioan Alexandru
din volumul IMNELE TRANSILVANIEI
Editura CARTEA ROMÂNESCĂ – Bucureşti, 1978
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1941.12.25+-+2000.09.16+-+Ioan+Alexandru
Crăciun cu bucurie,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
PS
Betleem (învechit Viflaim, uneori scris Bethleem sau Bethlehem; în ebraică בית לחם, beyt lehem, „casa pâinii”, etimologie populară;
„...avem in limba noastra un concept special pentru libertate: neatarnare.”
12/12/2017
Constantin Noica
(n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu)
„Am încercat să arăt unui om de cultură francez că avem în limba noastră un concept special pentru libertate: neatârnare. Străinului i s-a părut simplu să replice că-l au mai toate limbile şi în primul rând limba franceză, cu indépendance. Dar cuvântul nostru nu înseamnă numai ne pas dépendre, ci şi: ne pas pendre, să nu atârni – am spus – şi atunci ceva se schimbă în ideea de libertate, sau ea se îmbogăţeşte cu un sens nou.
Libertatea obişnuită se sparge repede în „libertăţi”, pierzându-şi astfel tăria, oricâtă îndreptăţire ar păstra în pulverizarea ei; pe când neatârnarea n-are plural, în chip firesc. Şi ea spune ceva de care nici libertăţile, nici libertatea nu ştiu îndeajuns. Spune întâi, ca şi ele, să nu atârni de alţii (ceea ce nu este uşor, chiar într-un regim de libertate, căci pe căi neştiute ceilalţi, cu gândurile lor exprimate şi tipărite, pot să te subjuge şi să te pună în stare de atârnare); şi mai spune ceva unic: să nu atârni, să fii uşor, să fii liber abia astfel. Asta-mi aminteşte – a răspuns ironic străinul – de vorba unui mare avocat francez despre România dintre cele două războaie, cu prilejul unui proces făcut de firme străine: “nous sommes aux portes de l’Orient, oû tout este pris à la légère”. Da, nous sommes aux portes de l’Orient, am recunoscut. Sântem la porţile acestui Orient care, întâi cu Asia Mică, apoi cu Grecia, cu Ierusalimul şi din nou cu Asia Mică (Siria), cu Alexandria şi în fine cu Bizanţul, a dat aproape totul lumii apusene. Să admitem că este aşa, a replicat el; că din Răsăritul Apropiat şi cel european vine greutatea culturii europene. Dar ce-i cu uşurătatea d-voastră? Aţi dat cu ea ceva lumii? Este asta o bună aşezare în realul istoriei?
În realul istoriei, nu – a trebuit să admit -; dar este ceva în posibilul istoriei. Dacă preferaţi, am stat prea des prost cu timpul istoriei, în care n-am obţinut decât un “din când în când”, spre deosebire chiar de unele popoare vecine, care au obţinut în el afirmări mai puternice şi mai durabile; dar stăm bine cu spaţiul, pe arcul acesta al Carpaţilor, pe unde au trecut atâtea seminţii şi unde una singură, cu pecetea romană pe ea, a rămas locului, cu posibilul ei.
Occidentalii au dus realul istoric până la limitele lui: au trimis realul politic până în pragul prăbuşirii Europei (francezii cu vanitatea napoleoniană, englezii cu divizarea Europei, germanii cu trei războaie demente); au pătruns în realul cunoaşterii ştiinţifice până la “scepticism” şi au ajuns cu realul culturii umaniste până la “absurd”. Peste toate, sau laolaltă cu ele, au ajuns, cu realul civilizaţiei tehnice, până la punctul la care se întrabă singuri dacă Terra va supravieţui. Aţi fost prea gravi, toţi. N-aţi avut uşurătate. “Lumea este a mea” a spus omul modern, şi a făcut în consecinţă marile lui isprăvi, acum îndoielnice pentru d-voastră.“
INTRODUCERE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN CONŞTIINŢA EUROPEANĂ
Din volumul
SIMPLE INTRODUCERI LA BUNĂTATEA TIMPULUI NOSTRU
CONSTANTIN NOICA
Editura HUMANITAS; Bucureşti, 1992
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii Poporului Român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în Spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic.
„Aceasta nedreptate se inlatura astazi.”
1/12/2017
„Maiestate,
Românii din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor legali la Alba-Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, au decretat Unirea lor şi a acestor teritorii cu Regatul Român. Prin această Unire, după aceea a Basarabiei, apoi a Bucovinei s’a împlinit visul de o mie de ani al Neamului Românesc: Unirea într-un singur Stat a tuturor românilor.
Această Unire este o pretenţiune a istoriei şi o cerinţă a civilizaţiunii omeneşti.
Ea este o cerinţă a istoriei, fiindcă Neamul românesc dela zămislirea sa şi până astăzi a rămas unul şi etniceşte nedespărţit, posedând în aceleaşi margini geografice pământul Daciei lui Traian.
Deci îmbucătăţirea lui sub diferite dominaţiuni străine a fost o nedreptate istorică.
Această nedreptate se înlătură astăzi.
...
Trăiască fericită în veci România Mare!”
PREDAREA ACTULUI UNIRII
ÎN MÂINILE M. S. REGELUI FERDINAND
(14 DECEMVRIE 1918)
DISCURSURI
ROSTITE ÎN PREAJMA UNIRII
ŞI LA ASOCIAŢIUNEA CULTURALĂ ASTRA
VASILE GOLDIŞ
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCUREŞTI, 1928
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
La Mulţi Ani, România!
La Mulţi Ani, Popor Român milenar, în spaţiul spiritual creştin ortodox Carpato - Danubiano - Pontic!
Valentin Nicolae Bercă
„Hotaram Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei, in vechile sale hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul Romaniei”.
28/11/2017
“Congresul General al Bucovinei întrunit azi, Joi în 15/28 Noemvrie 1918 în Sala Sinodală din Cernăuţi,
Considerând că dela fondarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechiile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s’a închegat ca Stat;
Considerând că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie dela Suceava, se găsesc gropniţele domneşti dela Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;
Considerând că fiii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a-lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne;
Considerând că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu deasila alipită Coroanei Habsburgilor;
Considerând că poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei cârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale, şi care prin strâmbăţi şi persecuţii căuta să-i înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri conlocuitoare cu care el doreşte să trăească ca frate;
Considerând că, în scurgerea de 144 de ani Bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpiile de bătălie din Europa sub steag străin, pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor, şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite şi izgonirea limbii lor din viaţa publică şi chiar din biserică;
Considerând că, în acelaşi timp, poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile izvoarelor de producţie ale acestei ţări şi despoiat în parte de vechea sa moştenire;
Considerând că, cu toate acestea, Bucovinenii n’au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă, va sosi şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin alipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit veşnic credinţa, că marele vis al neamului se va înfăptui când toate ţările române dintre Nistru şi Tisa se vor uni într’un stat naţional unitar;
Constată că ceasul acesta mare a sunat. Astăzi când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor săi Aliaţi, s’a întronat în lume principiul de dreptate şi umanitate pentru toate neamurile, şi când în urma loviturilor sdrobitoare Monarhia Austro-Ungară s’a zguduit în temeliile ei şi s’a prăbuşit iar neamurile încătuşate în lanţurile ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, primul gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre;
Drept aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind singurii învestiţi cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale:
Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile sale hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.
Iancu Flondor
Preşedinte al Congresului General al Bucovinei
Din volumul
UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
Autor Ion I. Nistor
EDITURA “BUCOVINA” – I. E. TOROUŢIU
BUCUREŞTI, 1940
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
„Bucovina este furata prin intriga si viclene uneltiri”
21/11/2017
„Bucovina este furată prin intrigă şi viclene uneltiri”
“Unu fiu alu Bucovinei, înveţatulu istoriografu românu A. Russo, făcendu unu studiu comparativu asupra mariloru domni Românulu Ştefanu-celu-mare şi Daciculu Decebalu, conchide prin următorea reflesiune:
“După 11 secule, Ştefanu a rădicatu spada sângerosă, care căduse din mâna lui Decebalu: cine va fi chiămatu să rădice spada purtată cu atâta gloriă de Ştefanu-celu-mare, şi … cându?”
Vigurosă întrebare şi gingaşă în acelaşi timpu, ea denotă că ‘n vinele fiiloru Români s’a păstratu sângele viteziloru Români.
Cu bastardii noştrii vechi şi noui în frunte, conduşi de cei ce au lucratu şi lucreză mereu la decadenţa nostră, mărindu urele şi divisiunile între fraţii d’unu sânge, c’unu patriotism vagu şi nedefinitu, lipsiţi de mândria naţională, de consciinţa datoriei ş’a devotamentului, respunsulu nostru neaperatu nu va putea fi la ‘nălţimea întrebării ce ni s’a pusu.
Deru ense, cu tote desastrele din trecutu şi presinte, poporulu românu nu va peri.
Nu pere unu poporu care are uă vieţă de XVIII secole.
Nu, unu poporu care a sciutu să ‘nfrunte atâtea vicisitudini, ţinendu peptu cu toţi năvălitorii, cu hordele barbare din toţi timpii; nu este destinatu a peri.
Suferinţele nostre voru sfârşi, diua de regenerare nu pote fi departe, ş’atunci cându ora va suna, cându din somnulu morţii Românulu se va descepta atunci:
“Din Tisa pen’la mare,
Din Dunăre ‘n Balcani,
Tunetulu de resbunare
Isbi-va pe tirani.”
Atunci frumosa Bucovină, întorsă, încăldită la sînulu mamei române, rădicându’şi braciulu astă-di încatenatu, va proba la lumea totă că’i Română şi e fiică de împeratu.
Deru atunci, poporulu românu îşi va plăti cinstitu datoriele, precum în acestu momentu elu se rădică ca unu singuru omu pentru a striga susu şi tare că Bucovina este furată prin intrigă şi viclene uneltiri; a protesta solemn în facia Europei, contra celui mai crudu atentatu la sacrulu simţimentu alu durerii.”
Vassile Maniu
RĂPIREA BUCOVINEI
CONFERINŢI
ŢINUTE DE
VASSILE MANIU ŞI BONIFACIU FLORESCU
BUCURESCI, 1875
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Maniu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Maniu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Maniu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Qvo vadis, Russia?
7/11/2017
7 noiembrie 2017
Rusia azi, la 100 de ani de la revoluţia bolşevică
The Sunday Times, November 5 2017,
Revealed: how Russia invaded the heart of British power
The Kremlin’s manipulation of the American election began with Brexit
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
EURACTIV, 3 November 2017,
How the Cold War was replaced with fake news
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
The Times of Israel, 2 November 2017,
Russia hackers had targets worldwide, beyond US election
Hackers working closely with government programmers targeted thousands of Gmail accounts, from the pope to Pussy Riot
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
Carnegie Europe, 1 November 2017,
Bolshevik Squabbles Still Shape Caucasus
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
FRANCE 24, 31 October 2017,
Russian fake news reach massive: social media giants
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
CEPA, 30 October 2017,
The Kremlin's 20 toxic tactics
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
Wilson Center, 30 October, 2017,
What Does Putin Want?
To Maintain His Power, No Matter What
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
Jamestown Foundation, 30 October 2017,
Militarization and Nuclearization: The Key Features of the Russian Arctic
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
The Times of Israel, 28 October 2017,
100 years on, international conferences debate Jewish role in Russian Revolution
The Jews in Stalin's secret police, and where to lay blame for pogroms that killed thousands, are among topics up for discussion in academies from New York to Ukraine
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
European Union External Actions, 19 September 2017,
Don't be deceived: EU acts against fake news and disinformation
https://www.thetimes.co.uk/edition/world/revealed-how-russia-invaded-the-heart-of-british-power-qtmnrb5fm
Cu mulţumiri pentru consideraţia acordată,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Perplexitate
4/11/2017
Tu spui, liniştit: “adevăr”.
Ei se uită la tine şi tac,
fără să priceapă ce vrei,
dar pentru că sunt oameni educaţi
întreabă: “Cât costă?”
Tu le arăţi mâinile goale,
dar ei nu mai pricep gestul demult
şi, nedumeriţi, dau să plece.
Tu alergi şi le spui: “speranţă”.
Politicoşi, ei se opresc şi te întreabă
încă o dată: “Cât costă?”
Iar tu nu ştii ce valoare are speranţa. Şi taci.
Perplexitate
Octavian Paler
(n. 2 iulie 1926, Lisa, judeţul Făgăraş, în prezent în judeţul Braşov – d. 7 mai 2007, Bucureşti)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1926.07.02+-+Octavian+Paler
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“…la Roumanie doit y avoir sa place.”
31/10/2017
Tant d'héroïsme, tant de fidélité à la parole jurée, mérite d'être rappelé pour la Roumanie au même titre que pour les autres nations.
Je dirais même que son roi a plus de droits peut-être que d'autres souverains à la reconnaissance
française, car, fils d'un Hoenzollern, il lui a fallu toute la force d'âme que l'univers lui connait pour résister aux conseils de ses parents, pour conserver toujours une foi inébranlable en notre pays. Et nous ne pouvons mieux faire pour dépeindre le roi Ferdinand que de rappeler cette parole qu'il prononçait un jour:
“Je crois à l'Etoile de la France, à la mienne, à celle de la Roumanie, cela fait toute une constellation.”
De ce bref exposé, que la grandeur des événements eut exigé plus long vous jugérez assurément que le souvenir de la cooperation roumaine doit être mis, si j'ose dire, de façon tangible sous les yeux des Parisiens.
Les quartiers de Chaillot et des Champs-Elysées, que nous représentons à l'Hôtel de Ville, ont eu le grand honneur d'être choisis pour rappeler la sympathie et la reconnaissance de Paris aux nations alliées ayant contribué à la victoire commune: la Roumanie doit y avoir sa place.
Dans le quartier de Chaillot, l'avenue d'Iéna est très nettement coupée en deux par la place portant le même nom. Ce ne serait pas, j'estime, diminuer la fierté que nous inspire cette grande victoire de Napoléon que de vous proposer de donner le nom de l'avenue Ferdinand 1er de Roumanie à la partie basse allant du jardin du Trocadéro à la place d'Iéna, la partie haute de ladite place à l'Arc de triomphe conservant naturellement son nom
actuel d'avenue d'Iéna.
Nous avons donc l'honneur de vous proposer d'adopter le projet de délibération suivant:
”Le Conseil,
Sur la proposition de MM. de Fontenay et Le Provost de Launay,
Délibère:
La partie de l'avenue d'Iéna comprise entre le jardin du Trocadéro et la place d'Iéna prendra le nom d'avenue Ferdinand 1er de Roumanie.”
Paris, le 16 décembre 1925.
DE FONTENAY,
LE PROVOST DE LAUNAY.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic
“Sa mentinem credinta in Dumnezeu impreuna cu traditiunile si obiceiurile stramosesci”
23/10/2017
130 ANI DE LA SFINŢIREA CATEDRALEI METROPOLITANE DIN IAŞI
115 ANI DE LA MOARTEA LUI IOSIF NANIESCU, MITROPOLIT, CĂRTURAR ŞI MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMÂNE
“În aceste momente solemne, cu ocaziunea sfinţirei acestui frumos şi măreţ templu religios, care’mi place a crede, că va fi pentru generaţiunile viitore un monument de mândrie naţională, început de fericitul întru amintire prea Sânţitul Mitropolit al Moldovei şi Sucevei Veniamin Kostaki, în anul 1833, sunt acum 54 ani, dar pe care el nu a trăit ca să’lu vadă terminat şi inaugurat, în aceste momente dicu, îmi pare că audu cu urechile sufletului meu pe însuşi fericitulu Părinte Veniamin, primul fondator, esclamând din adânculu sufletului seu aceste cuvinte ale Psalmistului: “Domne iubit’am bună cuviinţa Casei tale şi loculu locaşului mărirei tale”.
…
Să menţinem credinţa în Dumnedeu împreună cu tradiţiunile şi obiceiurile strămoşesci, căci bătrânii noştri cu acestea au trăit, cu acestea au înfruntat tote nevoile străbătend veacurile până în dilele nostre şi conservându-ne nouă ţara, biserica şi naţionalitatea, nedespărţite una de alta. Şi Dumnedeul părinţilor noştri va fi tot-d’auna şi cu noi, precum a fost cu ei, căci numai astfel vom păstra patrimoniul strămoşesc, care este depositul cel mau sacru pe care ei ni l’au încredinţat, şi pentru care ei diceau, că: “podoaba şi fericirea unui neamu sunt paza legilor strămoşesci”.”
CUVENTUL
făcut de
Înalt prea Sânţitul archiepiscop Mitropolit Moldovei şi Sucevei şi Exarch Plaiurilor
D.D. IOSIF NANIESCU
Cu ocaziunea sfinţirei bisericei celei mari, CATEDRALA MITROPOLIEI DIN IAŞI
Sfinţirea s’a sevârşit în prezentia
Majestăţilor Lor Regelui României
CAROL I-iu
Şi a soţiei Sele
ELISABETA DOMNA şi REGINA
de Înalt prea Sânţitul Mitropolit Iosif Naniescu,
în ziua de 23 Aprilie anul mântuirei 1887
https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Ia%C8%99i
https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Ia%C8%99i
https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Ia%C8%99i
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“le regime roumain installe en Bessarabie depuis 1918…”
26/10/2017
“Tout le mouvement économique de la Bessarabie est
aujourd'hui alimenté par les banques roumaines.
D'autre part, argument essentiel, le régime roumain installé en
Bessarabie depuis 1918 a été un grand bienfait pour la population,
puisqu'il l'a sauvée du bolchevisme et, par voie de
conséquence, de la désorganisation et de la ruine.
Il est important aussi, dans l'intérêt européen, comme
dans l'intérêt français, que le communiste ait été arrêté,
grâce à la Roumanie, sur la frontière du Dniester. La présence
des Russes sur le Pruth eût signifié, vraisemblablement,
leur débordement dans la Moldavie et, de là, dans le
reste de la Roumanie et toute la péninsule des Balkans.”
SÉNAT, 176 – ANNÉE 1924
RAPPORT
fait
Au nom de la Commission des affaires étrangères et de politique générale des protectorats, chargée d'examiner le projet de loi, ADOPTÉ PAR LA
CHAMBRE DES DÉPUTÉS, portant approbation du Traité relatif à la Bessarabie conclu à Paris le 28 octobre 1920 entre la France, l'Empire britannique,l'Italie et le Japon, Principales Puissances alliées et la Roumanie,
PAR M. GEORGES BERTHOULAT Sénateur
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Chere Roumanie
16/10/2017
Chère Roumanie, tu prends dans la lutte sacrée le rang que t'assignait la noblesse de tes origines! Oui, tu es de la grande race patricienne, créatrice du Droit!
Pendant des siècles, au cours d'un long martyre, tu as bu jusqu'à la lie l'injustice et la douleur; mais, dans la nuit profonde, tu gardais, avec ta langue, le secret de ta force et ton idéal.
Le voici qui se réalise enfin. Après t'être affranchie, tu vas sauver tes frères!
ALLOCUTION
PRONONCÉE
PAR M. PAUL DESCHANEL,
PRÉSIDENT DE LA CHAMBRE DES DÉPUTÉS.
ANNEXE AU PROCÈS-VERBAL DE LA SÉANCE DU 12 SEPTEMRE 1916.
CHAMBRE DES DÉPUTÉS
SESSION DE 1916
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
„Simplitatea nu este un scop in Arta"
14/10/2017
„Simplitatea nu este un scop în Artă, însă ajungi la simplitate fără de voia ta, apropiindu-te de sensul cel real al lucrurilor. Simplitatea este în sine o complexitate – şi trebuie să te hrăneşti cu esenţa, ca să poţi să îi înţelegi valoarea.
Simplitatea în artă este, în general, o complexitate rezolvată. “
Constantin Brâncuşi
AFORISMELE ŞI TEXTELE LUI BRÂNCUŞI
Constantin Zărnescu
SCRISUL ROMÂNESC
CRAIOVA, 1980
DRUMURI BRÂNCUŞIENE – CRAIOVA, 2017
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=Tabara+de+sculptura+Craiova
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
ONOARE si PATRIE
10/10/2017
“La data de 17 mai 1939 a sosit în ţară şi a intrat în serviciul Marinei Militare nava-şcoală „Mircea”, velier de tip barc triarborat (cu trei catarge), construit în anii 1938-1939 la Şantierul Naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania.
Nava a fost botezată „Mircea” ca şi înaintaşul său „Bricul Mircea” (1882-1944), purtând numele domnitorului Mircea cel Bătrân, întregitorul Ţării Româneşti până la „Marea cea mare”.
Figura lui Mircea formează galionul navei.”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bricul_Mircea
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bricul_Mircea
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“...in mijlocul poporului s-au aflat spirite luminate, oameni cu harul viziunii,...”
1/10/2017
Nestor Vornicescu (n. 1 octombrie 1927, Lozova, judeţul Lăpuşna, azi Republica Moldova - d. 17 mai 2000) a fost un mitropolit român, membru de onoare (1992) al Academiei Române.
“După cum s-au alipit de bună-voie și pentru veșnicie Țările surori, tot astfel, această Unire a națiunii române să se extindă și asupra Sfintei noastre Biserici strămoșești.”
(Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 31 decembrie 1919)
„Constituind de-a lungul istoriei noastre o permanentă, o sacră năzuință, ideea unității național-statale, ca și cea a independenței și suveranității naționale, s-a exprimat în chip evident ca o permanență de program și înfăptuire.
Temeiurile dezideratului de unitate națională, deziderat nutrit vreme de secole de către locuitorii statornici ai provinciilor românești, și-au aflat totdeauna legitimitatea în moștenirea comună de la străbuni a aceluiași spațiu etno-geografic, carpato-dunărean-pontic, în unitatea de limbă, de credință și tradiție.
Chiar dacă, secole la rând, ținuturile românești au trebuit să aibă organizare și conducere administrativă separate – date fiind condițiile dezvoltării istorice și, mai ales, contextul specific al epocii feudale timpurii, când s-au constituit statele românești – modul de viață al românilor era același și în toate prilejurile potrivite și-au manifestat dorința de organizare și conducere unică, voința înfăptuirii unității național-statale, cauza sfântă pentru care poporul român a luptat nestrămutat, cu adâncă, nezdruncinată credință în dreptul și în dreptatea sa.
“Ce sunt toate frământările popoarelor, decât năzuința de a realiza ideea dreptului lor, de a apăra această idee atât în relațiile dintre popoare cât și în acelea dintre clasele sociale?” – se întreba eruditul istoric A. D. Xenopol. În aceeași ordine de idei, savantul Nicolae Iorga atrăgea atenția asupra faptului esențial, axiomatic pentru istoria universală, că “o națiune are dreptul să se conducă după interesul ei”- interesul de a-și apăra ființa națională, dreptul la unitate, independență și suveranitate.
Statornica speranță și credință în izbânda deplină a eforturilor pentru înfăptuirea idealurilor naționale și sociale, pentru apărarea drepturilor istorice legitime și a ființei neamului au unit toate forțele poporului roman în momentele hotărâtoare ale istoriei noastre. “Cele trei Țări românești din Daacia lui Traian – arăta Vasile Pârvan – Ardealul, Moldova și Țara Românescă, s-au sprijinit una pe alta, trimițându-și oameni, oști, bogății, cărți de învățătură, și au fost așa un trup și un suflet.”
“Un trup și un suflet” au fost și rămân, pentrtu veșnicie, ținuturile românești cu oamenii lor, păstrând, de la o generație la alta, flacăra sacra a iubirii de Patrie.
Însăși independența, arăta același V. Pârvan, s-a păstrat și se va păstra mereu pe temelia ființei naționale, pe unitatea ce s-a consolidate mereu în decursul timpului.
Finalizarea dezideratului Unirii și unității noastrte naționale în frontierele străvechi, dobândirea independenței depline, au reprezentat încununarea aspirațiilor întregului neam românesc și, în mod legitim, au dobândit și o recunoaștere în conștiința Europei.
După înfăptuirea de o clipă – în oceanul vremii – a visului de Unire de către Mihai Viteazul la cumpăna secolului al XVI-lea și secolului al XVII-lea, unitatea noastră națională a fost realizată în chip temeinic, desi parţial, în anul 1859, prin actul istoric de la 24 Inuarie și alegerea lui Alexandru Iaoan Cuza ca domnitor în cele două Principate Unite. A fost un act cu profundă semnificație în lupta pentru unitate deplină, act ce s-a bucurat de adeziunea deplină și de sprijinul entuziast al celorlalte provincii românești, Transilvania, Banatul, Dobrogea. Aceeași adeziune și unitate de simțire s-au manifestrat și în contextual evenimentelor care au condus la dobândirea deplinei independențe de stat a României în 1877 – 1878.
Unirea s-a desăvârșit cu mari jertfe în anul mântuirii 1918.
In toate aceste momente cruciale, în mijlocul poporului s-au aflat spirite luminate, oameni cu harul viziunii, care au arătat calea pentru înfăptuirea năzuințelor poporului, pentru exprimarea conștiinței sale de unitate, de alcătuire a unui singur stat care să cuprindă în granițele sale pe toți românii.”
1 Decembrie 1988
Dr. NESTOR VORNICESCU
ARHIEPISCOP ȘI MITROPOLIT
DESĂVÂRȘIREA UNITĂȚII NOASTRE NAȚIONALE –
FUNDAMENT AL UNITĂȚII BISERICII NOASTRE STRĂBUNE
EDITURA MITROPOLIEI OLTENIEI
CRAIOVA – 1988
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1927.10.01+-+2000.05.17+-+Nestor+Vornicescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“His aspiration to express the essence of his subjects through simplified forms…”
15/09/2017
“In gallery space devoted to the permanent collection, the Guggenheim is showcasing its rich holdings of the work of Constantin Brancusi (1876–1957). In the early decades of the twentieth century, Brancusi produced an innovative body of work that altered the trajectory of modern sculpture. During this period, Brancusi lived and worked in Paris, then a thriving artistic center where many modernist tenets were being developed and debated. He became an integral part of these conversations both through his relationships with other artists, such as Marcel Duchamp, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, and Henri Rousseau, and through his own pioneering work. His aspiration to express the essence of his subjects through simplified forms and his engagement with non–Western European artistic traditions led to new stylistic approaches. In addition, his mode of presentation, which equally emphasized sculpture and base and in which works were shown in direct relation to one another, instead of as independent entities, introduced new ways of thinking about the nature of the art object.”
Guggenheim Collection: Brancusi
https://www.guggenheim.org/exhibition/guggenheim-collection-brancusi
https://www.guggenheim.org/exhibition/guggenheim-collection-brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic
„Avram Iancu e chipul spiritual al mandrului si indureratului Ardeal.”
14/09/2017
„Pentru conştiinţa noastră integral românească, pentru judecata noastră concentrică, în duhul tuturor fragmentelor contopite în patria politică, Avram Iancu e chipul spiritual al mândrului şi îndureratului Ardeal. Viaţa lui, despărţită de accidentul înşelăciunii în contrastul tragic al luminii eroice şi al tristeţii rătăcitoare, o evocăm ca un simbol al ţării de peste Carpaţi, cu un obraz în strălucirea zilei şi cu celălalt încă în umbra nopţii. Sufletul românesc a depăşit însă de mult epoca fragmentarismului tragic, când fiecare ramură a neamului nostru, gemând sub altă stăpânire străină, căuta potriveli parţiale şi felurite, pentru a-şi salva sângele şi graiul. Nu mai suntem numai un sânge şi un grai ca pe vremea lui Avram Iancu, iar ceea ce pentru un Nicolae Bălcescu era un vis de prooroc e pentru noi un stat puternic, cu prestigiu între neamurile Europei. Statul acesta este şi trebuie să fie expresia politică a întregii ţarini dace, iar în organismul lui trebuie să pulseze tot sângele viu al naţiei. Pentru raţiunea lui de a fi, neamul nostru nu e răspândit în cele două emisfere ale pământului, încât atunci când pentru unii e zi, pentru alţii să fie noapte. Neamul nostru e înfipt în aceeaşi roată strămoşească, peste care ori ziua e zi pentru toţi, ori noaptea e noapte pentru toţi. Ştim bine că vicisitudinile istorice ne pot sili să distingem două feluri de hotare: hotarul sângelui etnic şi hotarul statului politic. Dar principiul oricărui stat naţional şi voinţa de viaţă a neamului cer imperios identitatea dintre hotarul sângelui şi hotarul statului. Hotarul sângelui e o lege a naturii şi a vieţii, pe care nimeni n-o poate distruge în mod arbitrar. Istoria noastră veche, mişcându-se în duhul autohtoniei, a mistuit silinţi de veacuri pentru a pune în lumina conştiinţei naţionale acest adevăr elementar. Avram Iancu, dacă nu e direct un erou al statului, e cu deosebire eroul sângelui românesc, care, prin el, îşi sărbătoreşte unul din cele mai mari triumfuri. Pentru mentalitatea modernă, singure hotarele sângelui, care există după legea permanentă a naturii şi a vieţii, pot justifica hotarele politice, care altfel rămân vulnerabile ca orice lucru arbitrar şi artificial. Neam creştin, care n-am asuprit pe nimeni cu tirania, noi nu vedem posibilă armonia între popoare decât punând la temelia statului principiul identităţii dintre hotarele politice şi hotarele sângelui. Nimănui nu-i tăgăduim dreptul sângelui, pe care ni-l recunoaştem nouă înşine, dar tăgăduim oricui bunul plac de a călca, prin artificii cartografice, legea naturală a hotarelor, înscrise în sângele nostru.
Cei vechi credeau că prin susurul frunzelor stejarului sacru se rosteşte voinţa zeilor.
Voi, oameni ai României de azi, ascultaţi în freamătul gorunului lui Horea oracolul de la Ţebea, unde odihneşte zeul Ardealului.”
AVRAM IANCU/PĂTIMIREA DE PESTE MUNTE
din volumul
PUNCTE CARDINALE ÎN HAOS
de
NICHIFOR CRAINIC
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1889.12.22+-+1972.08.20+-+Nichifor+Crainic
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Persecutions dirigees contre la langue et les ecoles roumaines
10/09/2017
Aucune nationalité en Hongrie ne s'est imposée, pour la création d'écoles nationales, autant de sacrifices que les Roumains.
En 1900, les Roumains de Hongrie entretenaient à leurs frais 3279 écoles primaires, dont 1984 appartenant au rite grec-oriental et 1295 au rite « uniate».
La somme totale consacrée annuellement par les communes roumaines de Hongrie pour l'entretien d'écoles et d'églises nationales s'élevait, à la même époque, à sept millions et demi de couronnes (huit millions de francs, environ).
En 1907, la loi d'Apponyi inaugura une méthode permettant d'exercer sur l'emploi de la langue roumaine une tyrannie plus accentuée encore, en imposant la fermeture des écoles roumaines dans lesquelles l'enseignement de la langue hongroise serait « insuffisant». Grâce à cette simple formule, on a pu fermer des écoles par centaines, sans les remplacer par d'autres.
« J'espère que désormais la magyarisation ira mieux», disait en 1907 François-Joseph à Apponyi, en mettant sa signature au bas de cette loi hypocrite.
Ajoutons ici que, pour l'ensemble de la population roumaine, l'Etat hongrois n'a jamais autorisé le fonctionnement de plus de cinq lycées roumains.
L'exercice du culte en langue roumaine a toujours été, pour les Roumains de Hongrie, un moyen de maintenir leur cohésion et d'affirmer leur nationalité. Nous avons montré plus haut que les «Uniâtes» eux-mêmes, qui sur certains points se rapprochent du dogme catholique romain, célèbrent les offices en roumain. Tout récemment et malgré les protestations unanimes de
tout le peuple roumain de Hongrie, une partie de l'Église unie fut placée d'office sous l'autorité d'un évêché hongrois créé ad hoc à Hajdu-Dorog. Le hongrois y fut introduit comme langue rituelle et les prêtres furent choisis parmi les agents les plus actifs de la magyarisation. Par une bulle du 8 juin 1912, le Pape donna son assentiment à cette nouvelle maladresse. Quatre-vingts paroisses se trouvèrent de la sorte tyranniquement détachées de l'Église uniate.
Des protestations s'élevèrent et donnèrent lieu à Satmar à un procès monstre qui eut pour résultat la condamnation à la prison d'un grand nombre de protestataires.
Persécutions dirigées contre la langue et les écoles roumaines
LA QUESTION NATIONALE ROUMAINE
ET LES
ROUMAINS D'AUSTRO-HONGRIE
Docteur J. CANTACUZÈNE,
Professeur à la Faculté de médecine de Bucharest
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Cantacuzino
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Cantacuzino
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August – Ziua Limbii Romane - POEZIA
31/08/2017
Poezia este ochiul care plânge.
Ea este umărul care plânge,
ochiul umărului care plânge.
Ea este mâna care plânge,
ochiul mâinii care plânge.
Ea este ţapa care plânge,
ochiul călcâiului care plânge.
O voi, prieteni,
poezia nu este lacrimă
ea este însuşi plânsul,
plânsul unui ochi neinventat,
lacrima ochiului
celui care trebuie să fie frumos,
lacrima celui care trebuie să fie fericit.
Poezia
Din volumul Necuvintele, 1969
Nichita Stănescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1933.03.31+-+Nichita+Stanescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Tatal a nostru
30/08/2017
Tatâl a nostru
Cari eşti-n tseru,
S-al’iseascâ numa a Ta,
S-l’inâ amirâril’ea a Ta,
S-facâ vrearea a Ta,
Aşi cum în tseru
Aşi şi pisti locu.
Pânea a noastrâ
Aţea di tute dzâlele,
Dâ-nâ-u a nao adzâ,
Ş-nâ l’eartâ amârtiili a noastre,
Aşâ cum l’irtâmu şi noi,
Unu a altui.
Ş-nu nâ du pri noi la cârtire,
Ma nâ aveagl’i di atselu arâu.
Câ a Ta easte amirâril’ea
Şi putearea a Tatâlui,
A Hil’ilui şi a Spiritului Sântu,
Tora, totâna şi tu eta a etelor.
Amin.
Cu mulţumiri domnului Andon Kristo, aromân din Albania
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August – Ziua Limbii Romane - ROMANII DINTRE VIDIN SI TIMOC
28/08/2017
„Dintre cele patru plăşi în câte e împărţit judeţul Vidin, întâia, Vidinul, avea în 1905: 28.404 Români, şi în 1910: 31.382; a doua, Cula, în 1905: 11.759 şi în 1910: 12.629; a treia, Lom în 1905: 3.881, şi în 1910: 4.505; iar a patra, Belogragic, în 1905: 58, şi în 1910: (15!).
Aceasta înseamnă pentru tot judeţul: 44.122 în 1905 şi 48.531 în 1920. La această din urmă dată, populaţia de limbă română şi cetăţenie bulgară a Bulgariei întregi era de 96.502 oameni, adică mai bine de jumătate locuia în judeţul Vidinului.
Şi să nu se piardă din vedere că statistica oficială bulgară, oricât de corectă s’ar fi străduit să rămână faţă de ceea ce numim noi astăzi minorităţi, a scăpat pe atâţia la numărătoare. La cifrele ei minime trebue adaus totdeauna un procent de greşeală. Mulţi din Românii care vorbesc şi bulgăreşte – iar aceştia sunt din ce în ce mai numeroşi – n’au încăput aici. E soarta şi aiurea a statisticilor făcută de populaţia majoritară pentru fragmentele de altă limbă.
Românii dintre Vidin şi Timoc, despre cari singuri am vorbit, lăsând de o parte ca o mică insulă, cu altă istorie şi nelipită de ei, pe Românii din Lom, au faţă de ceilalţi îndoitul folos că sunt strânşi la un loc şi fac o neîntreruptă massă etnică cu Românii din Craina şi Banatul sârbesc.”
ROMÂNII DINTRE VIDIN ŞI TIMOC
Autor Emanoil BUCUŢA
Tipografia “CARTEA ROMÂNEASCĂ“, 1923
Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu)
(n. 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu - d. 7 octombrie 1946, Bucureşti) a fost un scriitor şi bibliograf român, membru corespondent al Academiei Române (1941).
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Valea+Timocului
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Republica romaneasca a Pindului
22/08/2017
„În vara anului 1917, în inima Pindului, la Samarina a fost proclamată
existenţa unei ţări româneşti, aşa cum reieşea şi din telegramele pe care reprezentanţii aşezărilor româneşti le trimeteau atât lui Ion I.C. Brătianu, cât şi miniştrilor de externe ai Franţei, Angliei, Italiei, Rusiei, S.U.A. Tentativa de creare a autonomiei româneşti cu centrul în munţii Pindului a eşuat”.
„Primul război mondial a fost purtat şi în numele principiului
naţionalităţilor, idee de care nu puteau rămâne străini nici militanţii naţionali dintre românii de peste Dunăre. Ei au acţionat în diverse modalităţi pentru a-şi face cunoscută în continuare situaţia şi chiar pentru a-şi crea forme proprii de organizare. Semnificativă a fost din acest punct de vedere tentativa de creare în zona românească a Pindului a unei autonomii statale sub protectoratul Italiei. În iulie 1917 trupele italiene venite din sud au eliberat zona muntoasă a
Pindului, fiind întâmpinaţi acolo cu mult entuziasm de o populaţie conştientă de originea sa latină. Cu acea ocazie fruntaşii din o serie de sate au convocat la Samarina un congres naţional, al 27 iulie. Au decis organizarea sub forma unei republici a românilor din Pind şi Zagor. Au fost informaţi despre aceasta diverşi factori ai Antantei, prin telegrame trimise la Paris, Roma, Londra, Petersburg, Washington. Prima telegramă a fost expediată la Iaşi premierului
român I.I.C. Brătianu. Era semnată de primarii şi delegaţii a o serie de sate precum Samarina, Abela, Perivole, Aminciu, Băiasa, Turia, Breazna, Dobrinova, Laca etc.
Între altele în telegramă se arăta: «O mare întindere de pământuri
ocupate de popoare străine ne despart, însă inimile noastre bat la fel cu ale voastre... pentru aceleaşi aspiraţii şi pentru acelaşi ideal».
La 30 iulie 1917 o nouă adunare a avut loc la Abela unde s-a manifestat şi un Consiliu al delegaţilor poporului român format din 23 de membri, între care G. Papapericle, Z. Araia, G. Zdrula, C. Mihadas, G. Papatanasi ş.a.
Simbolul noii realităţi politice ce o doreau românii era steagul tricolor cu lupoaica romană.
Republica românească a Pindului a avut o scurtă existenţă. Odată cu plecarea trupelor italiene din zonă, ea a luat sfârşit prin venirea unităţilor militare greceşti. Reprezentanţii Atenei au
luat măsuri împotriva participanţilor la o acţiune naţională, unii fiind arestaţi şi chiar condamnaţi sub acuzaţia de trădare. O serie de fruntaşi au fost nevoiţi să părăsească zona, ajungând ulterior în România.”
EVENIMENTELE DIN IULIE-AUGUST 1917 ÎN REGIUNEA MUNŢILOR PIND
ÎNCERCARE DE CREARE A UNEI STATALITĂŢI A AROMÂNILOR.
DOCUMENTE INEDITE ŞI MĂRTURII.
STUDIU ISTORIOGRAFIC ŞI ARHIVISTIC
STOICA LASCU
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"obarsia, limba, credinta religioasa si pamantul"
20/08/2017
“Procesul de formare a naţiunilor e lung şi, cu mijloacele care stau la îndemâna ştiinţei, el nu poate fi urmărit decât în liniile lui mari. Oricum s-ar petrece acest process, un lucru e limpede până la evidenţă: naţiunile există, suntem integraţi în ele organic, trăind într-însele ca în cel mai firesc element al nostru.
Durerile lor ne dor şi pe noi, iar bucuriile lor sunt şi ale noastre.
Îndeobşte cunoscutele legături care unesc pe fiii aceleiaşi naţiuni într-o comunitate organică sunt: obârşia, limba, credinţa religioasă şi pământul. Evident, acestora li se adaugă şi alte fire de legătură, cum sunt conştiinţa aceluiaşi trecut şi aceloraşi aspiraţii, cu un cuvânt conştiinţa aceluiaşi destin.“
BISERICA NEAMULUI ŞI UNITATEA LIMBII ROMÂNEŞTI
NICOLAE COLAN
28 MAI 1945
ACADEMIA ROMÂNĂ
DISCURSURI DE RECEPŢIE
Nicolae Colan (n. 28 noiembrie 1893, Arpătac, azi Araci, Covasna - d. 15 aprilie 1967, Sibiu) a fost un mitropolit român, membru (1942) al Academiei Române.
Între anii 1936-1957 a fost episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. În data de 23 mai 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului. A păstorit Mitropolia Ardealului până la sfârşitul vieţii.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Colan
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Colan
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"La ceasurile sease seara, trupele Diviziei Intaia de vanatori intrau in Budapesta"
14/08/2017
„Ziua de 4 August a adus Românilor încoronarea biruinţei de la Tisa.
Era una din acele mari satisfacţii pe care Providenţa le păstrează pentru popoarele greu încercate, care au dovedit tărie de suflet în urmărirea unei idei drepte şi au ştiut să-şi încordeze braţele şi să nu-şi cruţe sângele pentru izbândirea ei.
La ceasurile şease seara, trupele Diviziei întâia de vânători intrau în Budapesta şi ocupau capitala maghiară. De-alungul marelui bulevard Andrassy trec coloane lungi de infanterie, cavalerie, artilerie. În inima oraşului, Generalul Gheorghe Mărdărescu, comandant al trupelor din Transilvania primeşte defilarea trupelor. Niciodată o trupă românească n’a defilat mai mândru, mai marţial. Niciodată un comandant n’a trebuit să facă o sforţare mai puternică , ca să-şi înăbuşe, sub masca severă a şefului, explozia de sentimente ce urca din inimă, spre a se fărâma ăn lacrimi. Căci, în decorul grandios al monumentalei străzi budapestane, se întrupa aevea cel mai măreţ vis pe care îndrăznise vreodată să şi-l plăsmuiască o minte românească, revanşa cea mai strălucită pe care şi-o putea lua un neam după o mie de ani de silă, batjocură şi obidă.
În această zi neuitată de 4 August, soldaţii români trec în pas de paradă, în cântecul voios al fanfarelor militare, prin inima capitalei maghiare, cucerită de ei în luptă dreaptă. Ei defilează cu bărbăţie, călcând în picioare nu numai pietrele străzilor capitalei, dar şi sufletul trufaşului călău de până ieri. Mut şi resemnat se grămădeşte norodul maghiar pe trotuarele largi, ca să privească spectacolul unic. Este istoria care se desfăşoară răsbunătoare, nemiloasă, fatală. Este semnul vorbitor al unor vremuri nouă, a unor rosturi nouă. Se prăbuşeşte o clădire pe care un maestru, orbit de trufie, a durat-o pe temelia nesigură a silniciei.
Şi trupele române trec mereu, iar pasul lor răsună cadenţat, ca un ritm de epopee. Trâmbiţele înalţă spre cer din ce în ce mai vesel imnul lor triumfal. Câte povestesc ele! Câte restrişti ale trecutului, câte veacuri de suferinţe se răzbună în ceasul de faţă!
Comandantul oştirii, înconjurat de statul său major, primeşte defilarea, răspunzând ofiţerilor cari salută cu sabia, steagurile care se pleacă, soldaţilor cari-i aruncă căutături voioase. Dar ochii săi alunecă visători peste rândurile soldaţilor, străbat prin negura vremurilor apuse şi revăd, într’o înşirare tumultoasă, tot clocotul patimilor şi al sbuciumurilor care se răzbună în această clipă. Sunt umilinţele, împilările şi jafurile de veacuri, inima strivită şi gura închisă cu pumnul, sunt mucenicii înfipţi în ţeapă ori întinşi pe roată, preoţii batjocoriţi şi scuipaţi, cărturarii vârîţi în temniţe ori siliţi să-şi schimbe ţara. Este un trup frumos de voevod viteaz, aruncat pe o câmpie, despărţit de capul în care încolţise întâia dată sămânţa care, udată de lacrimi şi de sânge veacuri de-a rândul, dă astăzi rodul cel îmbelşugat. Este întreaga poveste milenară a neamului martir, care se încheie într’o apoteoză orbitor de strălucitoare. Este ziua hotărâtoare a unui lung process istoric, care se sfârşeşte, aşa cum trebuie să se sfârşească toate lungile controverse: cu izbânda dreptului şi a dreptăţii.
Comandantul român priveşte rândurile luptătorilor, cum se urmează unele după altele, pe când icoanele se deapănă şi ele din ce în ce mai repede în mintea lui. Zori roşii se arată la orizont. Sunt scene din sângerosul nostru războiu. Filmul încremeneşte asupra unei viziuni de amărăciune şi de groază: Turtucaia. Şi mintea măsoară drumul străbătut; el se strecoară printre cimitirele presărate pe creste de munţi, prin văi şi prin margini de păduri, trece prin vadurile râurilor, urmând căile invaziei, străbate Capitala ţării, pângărită de duşman, urmează potecile sângeroase ale retragerei, şerpuieşte prin lunca Siretului, urcând greu peste înălţimile Vrancei şi Oituzului, trece munţii şi se avântă în marş triumfător peste plaiurile scumpului Ardeal, peste Tisa, peste Pusta ungară.
De la Turtucaia, la Budapesta!
A fost lung drumul şi obositor, ca toate drumurile ce merg în suişuri, presărate la tot pasul cu piedici ce trebuiesc ocolite, ori împinse laoparte. Dar ajunşi pe culme, ce privelişte măreaţă! Ce prăpăstii înfiorătoare lăsate în urmă, ce colţi râpoşi trecuţi!
De la Turtucaia, la Budapesta...
Este drumul de la înfrângere la biruinţă, dela umilire la mândrie, dela catastrofa ce ameninţa viitorul unui neam, până la sărbătoarea măreaţă a învierii.”
Intrarea Românilor în Budapesta
ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916 – 1919
VOLUMUL III
CONSTANTIN KIRIŢESCU
EDITURA CASEI ŞCOALELOR
ATELIERELE “CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"- Ofiterii si gradatii la piese!"
5/08/2017
6/19 august 1917 – Atacul de la Padurea Răzoare -Mărăşeşti
„O puternică coloană duşmană iese din pădurea Răzoare şi se îndreaptă către Cota 100. Rezerva batalionului I/51, cu o companie de mitraliere, îi iese în cale. Zadarnică împotrivire. Copleşit de numărul mare al atacatorilor, contraatacul român e zdrobit. Toţi ofiţerii cad, în frunte cu comandantul.
Dar compania de mitraliere a batalionului e aci. Căpitanul Ignat Grigore îşi aşezase mitralierele într-o tranşee, adunase în jurul său sfărâmăturile batalionului şi organizase rezistenţa. Căpitanul Ignat primise ordinul să ţie pe loc înaintarea duşmanului “cu orice preţ”. El a înţeles care e singurul preţ cu care se poate plăti oprirea inamicului şi nu i s’a părut prea mare.
Mitralierele încep să ţăcăne, iar duşmanul e pironit în faţa tranşeei. Artileria germană reperează tranşeea şi aruncă ploaie de şrapnele peste compania de mitraliere; ea stă neclintită şi ţăcăniturile precipitate parcă înumără vieţile pe care le răpune şi tot nu pridideşte. De două ori duşmanul ameninţă cu împresurarea; de două ori şi compania îşi schimbă aşezarea şi secerişul nu conteneşte. Rândurile apărătorilor scad văzând cu ochii; cadavrele duşmanilor şi camarazilor îngreunează mânuirea maşinilor. Din când în când, încă o mitralieră amuţeşte, încă un servant cade fulgerat. Acum n’a mai rămas nici un soldat care să poată înlocui pe cei căzuţi. Căpitanul Ignat dă un ordin scurt:
- Ofiţerii şi gradaţii la piese!
Şi el însuşi se aşează la piesa no. 1. Sub mâna dibace a maestrului, glasul mitralierei izbucneşte mai mânios decât oricând.
Şi momentul fatal soseşte. Puhoiul duşman a trecut peste mormanul de cadavre semănate în faţa companiei eroice şi s’a năpustit furios în linia ei de fier şi foc. Cei din urmă servanţi, rămaşi în viaţă, sunt ţintuiţi cu baionetele pe mitralierele lor.
La postul său, Căpitanul Ignat, străpuns de zeci de baionete, cade, îmbrăţişând ţeava înroşită a mitralierei pe care o servise până în cea din urmă clipă.
A doua zi, sanitarii au găsit pe câmpul de luptă o tranşee acoperită cu două rânduri de cadavre de duşmani. Dedesupt, printre mormane de benzi şi de tuburi arse, opt mitraliere, îngropate sub dărâmăturile tranşeei. Era compania de mitraliere a Batalionului Întâiu. Căpitanul Ignat, sublocotenentul Grigoriu şi toţi servanţii pieselor erau la postul de datorie, cu mâinile încleştate pe trăgaciu şi cu capetele plecate peste ţeava piesei lor. Pe faţa de ceară a şefului, moartea fixase pentru veşnicie zâmbetul de satisfacţie al omului care izbutise să-şi îndeplinească consemnul.
Jertfa nu fusese de prisos. Un ceas de întârziere a înnaintării duşmanului însemnase câţiva kilometri de apropiere a rezervelor diviziei, care sosiau în pas alergător la locul primejdiei.”
MITRALIERELE CĂPITANULUI IGNAT
ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916 – 1919
VOLUMUL II
AUTOR CONSTANTIN KIRIŢESCU
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"Sa tinem minte Sfanta Liturghie de astazi"
30/07/2017
30 iulie 2017
10 ani de la trecerea în veşnicie a Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist
Dumnezeu să îl odihnească!
“Sanctitatea Voastră,
Domnule Preşedinte al României,
Iubiţi Fraţi şi Surori, în Domnul,
Ne aflăm aici, în locul hărăzit a se înălţa noua Catedrală a Patriarhiei Române, pentru care, printre primii donatori, s-a numărat, acum, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea. Este pentru noi, fiii Bisericii strămoşeşti, şi pentru ceilalţi fraţi ai noştri din România, ca şi pentru fraţii români de peste hotare, o zi de mare importanţă, pentru că trăim un eveniment care, abia după trecerea timpului, îl vom putea aprecia, într-o măsură adevărată şi îi vom putea înţelege conţinutul şi dimensiunile reale.
De aceea, în numele dumneavoastră, al credincioşilor şi al Sfântului Sinod, de faţă aici, să-mi îngăduiţi să rostesc un smerit îndemn către cei care ascultă sau privesc acum imaginea noastră, ca să păstreze în inima lor ceea ce noi avem mai sfânt, şi anume Biserica Mântuitorului Iisus Hristos. Să ţinem minte Sfânta Liturghie de astăzi, pentru prima dată săvârşită în prezenţa Episcopului Romei, în locul acesta, unde se va înălţa Catedrala Patriarhiei. Să transmiteţi urmaşilor dumneavoastră că această imagine a noastră de astăzi nu ne aparţine numai nouă, celor ce slujim aici, ci tuturor credincioşilor, aparţine sfinţilor noştri înaintaşi, aparţine martirilor celor două Biserici, din istorie şi din prezent. Ei, Sfinţii, se roagă pentru noi. Ei mărturisesc pentru noi în faţa Prea Sfintei Treimi. Ei îngenunchează şi ei ne călăuzesc, împreună cu Maica Domnului, pe acest drum care duce, suntem încredinţaţi, către Împărăţia lui Dumnezeu şi către unitatea pentru care s-a rugat Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Cu darul lui Dumnezeu Cel închinat în Treime, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, trăim astăzi o negrăită bucurie. Bisericile noastre, prezente aici, oferă celor de faţă pregustarea imaginii bisericii nedespărţite. Ce dar dumnezeiesc şi ce binecuvântare, ca la sfârşitul mileniului despărţirii Bisericilor, să trăim clipe ca acestea, de bucurie şi de nădejde în unitatea Bisericilor noastre. Este un moment sfânt, Sanctitatea Voastră, acest moment în care ne aflăm împreună aici, în faţa iubirii lui Dumnezeu şi a sfinţilor Săi, în faţa lumii şi a istoriei, trecute şi viitoare.
De aceea, potrivit este să aducem împreună celor ce sunt acum cu ochii aţintiţi asupra noastră, mărturia Bisericii în faţa lumii, şi anume că Hristos este “Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan, 16:4) şi că prin Jertfa şi Învierea Sa ni se deschide perspectiva unei existenţe pământene autentice şi a veşniciei întru Împărăţia lui Dumnezeu. Acesta este mesajul pe care îl vestim astăzi “cu o gură şi cu o inimă”, aşa cum l-au mărturisit Apostolii Mântuitorului Hristos, marii Sfinţi Părinţi şi Învăţători ai Bisericii celei una, a Răsăritului şi a Apusului, martirii, sfinţii şi cuvioşii creştinătăţii dintotdeauna şi de pretutindeni.”
DUMINICĂ, 9 MAI 1999
PREA FERICITUL PĂRINTE PATRIARH TEOCTIST
VIZITA SANCTITĂŢII SALE PAPA IOAN PAUL AL II-LEA ÎN ROMÂNIA
(7 – 9 MAI 1999)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Patriarhii&optiune2=1986.11.19+-+2007.07.30+-+TEOCTIST+ARAPASU
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“E scrisa’n ceruri sfanta Unire"
25/07/2017
După grele încercări şi mari jertfe, România, încununată de izbândă prin vitejia ostaşilor săi şi prin prăbuşirea puterilor duşmane în uriaşa luptă cu victorioasele naţiuni aliate, a ajuns să reunească pe toţi fiii Patriei româneşti de la Nistru până la Tisa, sub sceptrul blând şi ocrotitor al Regelui Ferdinand I-iu, ca cel dintâiu Rege al tuturor Românilor.
Şi privind îndărăt spre a măsura puterea şi mijloacele prin care s’a îndeplinit această unire, aspiraţiunea seculară a neamului, ne simţim îndemnaţi a zice cu poetul:
“E scrisă’n ceruri sfânta Unire,
E scrisă’n inimi cu foc ceresc.
O Românie, l’a ta mărire
Lucrează braţul dumnezeesc”
IDEEA LATINITĂŢII ŞI A UNITĂŢII NAŢIONALE
Două lecţiuni la deschiderea cursului de Istoria Românilor
Ţinute la Universitatea din Bucureşti în Ianuarie 1919
De DIMITRIE ONCIUL
BUCUREŞTI, Tipografia CULTURA NEAMULUI ROMÂNESC, 1919
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“…nedreptatea, abuzul si silnicia nu pot crea niciodata vreun drept”.
17/07/2017
“Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 25 iunie 1927, a hotărât ca Arhiepiscopul Gurie Grosu de la Chişinău să fie înălţat la rangul de Mitropolit al Mitropoliei Basarabiei, desăvârşindu-se asfel organizarea canonică a scaunului eparhial din Chişinău, ca Mitropolie”.
...
„Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei, alcătuită statutar din membri clerici şi mireni din Basarabia, convocată şi prezidată de Prea Sfinţitul Petru, Episcop de Bălţi, a decis, de ziua Înălţării Sfintei Cruci, 14 septembrie 1992, reactivarea Mitropoliei Basarabiei sub oblăduirea canonică şi cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”.
...
SCRISOAREA
PREA FERICITULUI PATRIARH TEOCTIST,
DIN 19 MAI 1993,
CĂTRE SANCTITATEA SA ALEXEI II
SANCTITATEA VOASTRĂ,
PREA IUBITE FRATE
ÎN DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS,
Cu dragoste frăţească, Vă aducem la cunoştinţă că am primit scrisoarea Sanctităţii Voastre din 24 decembrie 1992, care ne-a produs mâhnire şi durere multă. Aceasta pentru faptul că Sanctitatea Voastră consideraţi Actul Sinodal al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privitor la binecuvântarea reactivării Mitropoliei Basarabiei, ca “ingerinţă anticanonică în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova”.
Sanctitatea Voastră! În conştiinţa umanităţii, în general şi mai ales la creştini, s-a impus de-a lungul istoriei principiul de valoare universală că nedreptatea, abuzul şi silnicia nu pot crea niciodată vreun drept. Acestea pot dura secole de-a rândul, dar când împrejurările permit, dreptatea istorică impune repararea nedreptăţii şi restabilirea adevărului precum şi a drepturilor ce decurg din această restabilire.
Conform acestui principiu, exercitarea jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra românilor ortodocşi din Basarabia, între anii 1769-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992, a fost un act nedrept şi abuziv din punct de vedere al realităţii istorice şi al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric.
Conform mărturiilor istorice, pe teritoriul locuit astăzi de români, cuvântul Evangheliei lui Hristos a fost propovăduit încă din primele veacuri creştine. Propovăduirea Evangheliei pe acest teritoriu a coincis cu însăşi formarea poporului român care a apărut în istorie ca popor creştin. Poporul român a devenit astfel unul din primele popoare creştine ale Europei, eveniment ce a avut loc cu multe secole înainte de creştinarea slavilor.
Viaţa creştină a avut o continuitate permanent pe acest teritoriu, românii ortodocşi afirmându-şi neîntrerupt apartenenţa la Biserica Ortodoxă a Răsăritului.
Îndată ce condiţiile istorice au permis, românii ortodocşi au obţinut dreptul de a avea episcopi pământeni. Acest drept, bazat pe tradiţia canonică a Bisericii, a fost cerut cu multă insistenţă Patriarhiei de Constantinopol mai ales de creştinii ortodocşi români din teritoriile din stânga şi din dreapta Prutului, ce constituiau împreună un Principat român cunoscut în Europa cu numele de Ţara Moldovei.
În anul 1401, Domnitorul Moldovei a cerut ca în fruntea organizării bisericeşti din această ţară să fie recunoscut de către Patriarhia de Constantinopol mitropolitul pământean IOSIF MUŞAT. Prin acest act, Mitropolia Moldovei era recunoscută ca servind o etnie distinct în cadrul unui teritoriu bine definit geographic şi istoric. Drept consecinţă, potrivit legislaţiei bisericeşti canonice, diferită de cea a imperiilor schimbătoare, nimeni şi niciodată nu avea dreptul să desfiinţeze, să modifice sau să înjumătăţească jurisdicţia ei în teritoriul ce-i revenea de la întemeiere şi cu recunoaştere canonică.
Cursul normal al lucrurilor a fost din păcate intrerupt în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin ocuparea de către armatele ruseşti a pământului românesc al Ţării Moldovei…”.
...
PATRIARHIA ROMÂNĂ
ADEVĂRUL DESPRE MITROPOLIA BASARABIEI
APARE CU BINECUVÂNTAREA
PREA FERICITULUI PĂRINTE
TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
SUB ÎNGRIJIREA ÎNALT PREA SFINŢITULUI
DR. NESTOR VORNICESCU
MITROPOLITUL OLTENIEI
MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMÂNE
ŞI AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE DIN CHIŞINĂU
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ŞI DE MISIUNE
AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
BUCUREŞTI – 1993
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Patriarhii&optiune2=1986.11.19+-+2007.07.30+-+TEOCTIST+ARAPASU
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“In acest ceas al istoriei isi afla actul de nastere Manastirea Soveja.”
15/07/2017
“Iarna anului 1644-1645, Târgovişte. Un sfânt, pe numele său Varlaam, pe vremea aceea mitropolit al Moldovei, îşi lăsa sărutată, după tradiţie, mâna dreaptă, mai întâi de către domnul muntean Matei Basarab, apoi de către doamna acestuia, Elena, una dintre cele mai erudite femei ale timpului, de către Udrişte Năsturel, fratele ei, cumnatul de nădejde al domnului muntean, şi în cele din urmă de către marii boieri ai curţii. Venise în Ţara Românească prin vechiul ţinut al Putnei şi Focşaniului, pentru a pecetlui pacea atât de tulburată de războaie dintre cele două ţări surori, Moldova şi Ţara Românească.
Şi într-o clipă de taină petrecută cu luminatul voievod muntean, Dumnezeu i-a strecurat în minte o îndrăzneaţă idee. Aceea de a-i propune acestuia, ca semn al împăcării, ridicarea de către fiecare dintre domnii celor două ţări a câte unei mănăstiri în patria celuilalt.
În acest ceas al istoriei îşi află actul de naştere Mănăstirea Soveja.
Lucrările au început în primăvara anului 1645, iar în decembrie acelaşi an biserica mănăstirii ctitorului muntean era gata, în timp ce domnul Moldovei, Vasile Lupu, ridica Biserica Stelea din Târgovişte. Şi, astfel, "cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu porunca şi cheltuiala preapăcătosului rob al lui Dumnezeu Ioan Matei Basarab şi Voievod a toată ţara Ungrovlahiei şi a soţiei noastre kneaghina Elena, s-a ridicat acest dumnezeiesc templu al Naşterii Domnului Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, afară din hotarele ţărei noastre, în locul moldovenesc al Vrancei. Ziditu-s-a cu bunăvoinţa şi cu pogorământul Domnitorului moldovenesc Ioan Vasile Voievod, în anul facerii lumii 6153 (1645)", după cum glăsuieşte o variantă a traducerii pisaniei bisericii în limba slavonă.”
http://ziarullumina.ro/soveja-manastirea-voievodala-a-marii-impacari-1814.html
http://ziarullumina.ro/soveja-manastirea-voievodala-a-marii-impacari-1814.html
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"...secretele de stat sunt compromise."
10/07/2017
Pe o notă despre abaterile săvârşite în legătură cu nerespectarea secretului de stat, conducătorul statului a scris:
“Ministrului Comunicaţiilor,
Din cauza uşurinţei cu care s-a lucrat în toate domeniile, secretele de stat sunt compromise.
Trebuie să remediem trecutul şi să luăm imediat măsuri pentru viitor.
Trecutul trebuie controlat, ţinându-se seama că:
- Societatea de telefoane este în mâini străine;
- Antreprenorii de lucrări mari şi mici au fost şi sunt străini;
- Instalatorii mari de apă, electricitate, calorifer, gaz etc. sunt străini etc. etc.
Trebuie deci revăzută, prin organe competente instituite ad hoc, toată această problemă, mai ales în ceea ce priveşte instituţiile mari de care sunt legate toate secretele de stat.
În al doilea rând, trebuie luate măsuri pentru viitor…”
Dosar nr. 322/1940, f. 1 – 4
Mareşalul Ion Antonescu
Secretele guvernării
Editura ROMÂNUL, Bucureşti, 1992
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord
6/07/2017
“În luptele pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, o contribuţie importantă a avut-o aeronautica militară românească, care a acţionat în sprijinul trupelor terestre proprii. Edificatoare în acest sens sunt luptele din zona Masivului Corneşti (9 iulie 1941) sau cele din zona Ţiganca (11 şi 12 iulie 1941) unde contraatacul inamic a fost deosebit de puternic, iar intervenţia aviatorilor a restabilit echilibrul. În sprijinul Armatei 4 a operat aproape întreaga aviaţie de luptă română.
Corpul 4 aerian german a acţionat în Bucovina de Nord şi în Basarabia de Nord.
Statistica ne oferă următoarele date până la 1 august 1941: 5108 ieşiri avion, din care 754 pentru informaţii, 1032 pentru bombardament, 2162 pentru vânătoare şi 1160 pentru legătură. Total ore de zbor: 8706. Deasupra pământului Basarabiei şi Bucovinei de Nord, aviatorii români au dat în aceeaşi perioada 64 lupte aeriene, distrugând în aceste lupte 84 de avioane inamice. Avioane inamice distruse la sol: 108 doborâte de artilerie, a.a. (251 aparate inamice distruse).”
MAREŞALUL ION ANTONESCU
AM FĂCUT RĂZBOIUL SFÂNT ÎMPOTRIVA BOLŞEVISMULUI
Autori: C-dor dr. Jipa Rotaru, Lt. col. dr. Octavian Burcin, Mr. Vladimir Zodian
Editura COGITO
Oradea, 1994
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
„Cestiunea lipovenismului era cu totulu streina Romaniloru"
21/06/2017
„Cestiunea lipovenismului era cu totulu streină Româniloru; nime nu se ocupase a o studia în fondu şi a o privi cu ochi curatu românesci. De aceea, cându ea fu provocatu de împregiurări, şi Românii trebuiau a’şi da sentenţia loru românească, bărbaţii noştri de statu aveau despre ea noţiunile cele mai vagi şi mai neesacte. Unii se uitau la ea numai din punctulu de vedere politic: priviau în lipoveni victime ale cutărei politice streine, şi protegiaţi ale cutăria politici; alţii o priviau din punctulu de vedere alu ideeloru cosmopolite şi umanitare; ceialalţi în fine vedeau numai ocasiune de a’şi face paradă de libertăţile acordate statului românu în urma tractatului de Parisu. Nime nu era în stare se judece şi se lucre în această cestiune ca Românu şi pentru statulu Românu. Lipovenii deci, favoriţi de această stare a spiriteloru inteligenţei române, cu tactica ghibace, de care nu suntu lipsiţi omenii ce lucră pe ascunsu, au isbutitu a se constitui în România, fără nici-unu controlu, ca statu în stat, folosindu-se de tote drepturile acordate Româniloru şi sustrăgându-se dela tote îndatoririle şi prescripţiunile, care li se păreau necompatibile cu condiţiunea loru de sectanţi religioşi.”
LIPOVENISMULU ADICĂ SCHISMATICII SEU RASCOLNICII ŞI ERETICII RUSEŞCI
DESPRE AUTORI RUŞI ŞI IZVORE NAŢIONALI ROMÂNE
EPISCOPULU DUNĂREI-DE-JOSU
MELCHISEDEK
BUCURESCI, 1871
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1823.02.15+-+1892.05.16+-+Melchisedec+%C5%9Etef%C4%83nescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1823.02.15+-+1892.05.16+-+Melchisedec+%C5%9Etef%C4%83nescu
Melchisedec Ştefănescu (Mihail, pe nume de mirean, n. 15 februarie 1823, Gârcina, judeţul Neamţ — d. 16 mai1892, Roman, Neamţ) a fost un episcop şi istoric român, politician, membru titular (1870) al Academiei Române.
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"Repoussee par l'Europe, la Russie a profite de toutes les disputes des grandes puissances"
20/06/2017
“La Russie qui possède la plus fine et la plus perspicace des diplomaties modernes a profité de toutes les occasions avec une persévérance remarquable pour s'approcher de la Mer-Noire, du Danube et ensuite du Bosphore.
Repoussée par l'Europe, la Russie a profité de toutes les disputes des grandes puissances pour atteindre le but qu'elle poursuit.
Se mettant à la tête de la contre-révolution en Europe pour forcer les souverains qui lui devaient la couronne de la récompenser par le "laisser faire" en Orient, ainsi qu'elle a agi en '48 ; ou bien fomentant les révolutions, excitant des insurrections, agitant et exploitant le spectre rouge afin de pouvoir intervenir.
La Russie qui à l'intérieur est autocratique et despotique a souvent à l'étranger une politique démocratique, quelquefois même républicaine. Elle a toujours et incessemment cherché à intervenir, à gagner et à pêcher dans l'eau qu'au besoin elle trouble elle-même.
La Russie n'ajamais désiré la régénération de la Turquie et n'a jamais vu d'un bon oeil le réveil national des peuples balkaniques.”
LA QUESTION D'ORIENT
ET
LA FRANCE
LETTRE A M. GEORGES CLEMENCEAU
PAR M. N. SEULESCO
PARIS, 1887
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“... a pervertit sufletele, a deformat caractere, a întors pe dos istoria."
19/06/2017
“Comunismul rus a pervertit sufletele, a deformat caractere, a întors pe dos istoria.
Vor fi raţiuni care rămân necunoscute informaţiei şi înţelegerii noastre, care încă orientează mereu Basarabia spre Moscova. Înainte ni se arăta pisica Ialtei, acum se pare că se arată conducătorilor politici ai Basarabiei contemporane pisica Maltei. Aşa cum, târziu, am aflat de vânzarea de la Ialta, pe care Churchill, de ruşine, n-a recunoscut-o decât foarte târziu, după cum ne informează istoricul englez Dennis Deletant, într-o zi vom afla şi despre Malta şi vom înţelege atunci cum se explică politica actualilor conducători ai artificialei Republici Moldova.
Dar atitudinea Bisericii din Basarabia supusă de bună voie Moscovei care ne-a deportat, care ne-a terorizat, cine şi cum o va explica cineva vreodată?”
BASARABIA ROMÂNEASCĂ
Din volumul BASARABIA
Autor Acad. o. Dr. Antonie Plămădeală
Mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului
SIBIU, 2003
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1926.11.17+-+2005.08.29+-+Antonie+Plamadeala
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1926.11.17+-+2005.08.29+-+Antonie+Plamadeala
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
"In veci sa traiasca scumpa noastra patrie, Romania intregita!"
10/06/2017
135 de ani de la naşterea fostului Mitropolit al Ardealului, Nicolae Bălan
“Cu adânc respect mulţumesc pentru încrederea cu care m’aţi distins şi cu smerenie mă plec în faţa înaltei chemări ce mi-aţi făcut prin hotărârea Domniilor Voastre de astăzi.
Îmi dau seama că nu merite şi vrednicii, care se pot câştiga într-o viaţă mai îndelungată decât a mea de până acum, ci nădejdile ce le-aţi pus în neînsemnata mea persoană şi aşteptările legate de activitatea mea de aici încolo au determinat votul ce aţi binevoit să mi-l daţi. De aceea daţi-mi voe ca acestui vot să-i răspund, în clipa aceasta când stau în faţa unei covârşitoare răspunderi morale, prin alt vot, scos din adâncul inimei mele: acela de a-mi jertfi toate puterile şi toată munca, cu tot devotamentul cel voiu putea cuprinde în sufletul meu, pentru înălţarea bisericii mele, pentru binele şi fericirea neamului meu!
…
Să trăiască Maiestatea Sa Regele tuturor românilor Ferdinand I!
Să trăiască Maiestatea Sa Regina noastră Maria!
Să trăiască întreaga augustă Dinastie română!
Să înfloresca biserica noastră ortodoxă română autocefală!
În veci să trăiască scumpa noastră patrie, România întregită!”
CUVÂNT
Rostit cu ocazia alegerii de arhiepiscop şi mitropolit în ziua de 14/27 Februarie 1920
În faţa congresului naţional-bisericesc electoral ţinut în Sibiiu
NICOLAE BĂLAN
ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1882.04.27+-+1955.08.06+-+Nicolae+B%C4%83lan%2C+fost+Mitropolit+al+Ardealului
Nicolae Bălan (n. 27 aprilie 1882, Blăjenii de Sus, Bistriţa-Năsăud - d. 6 august 1955, Sibiu) a fost Mitropolit al Ardealului (1920-1955), membru de onoare al Academiei Române din 1920.
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
1 Iunie
1/06/2017
„Hai să intrăm în această cetate, din pură curiozitate. Adică pentru o zi fiecare copil mic să-şi fie lui însuşi bunic. Să-şi spună poveşti şi singur să-şi dea plin de gravitate sfaturi, pe care tot el să le creadă în taină fleacuri. Deci astăzi n-o să ne mai scapere pe nici un drum picioarele: stăm acasă şi zicem că ne dor şalele. Of, eu simt creştetul parcă-mi cresc din el cuie şi mai am alt junghi tocmai la mama dracului, în călcâie. Nu ştiu, aţi remarcat oftatul? Bătrâneţea începe aşadar, odată cu văitatul. Iată-ne într-o lume fermecată, pe lângă care orice poveste pare seacă şi adevărată. Din copii am devenit dintr-o dată moşi şi strămoşi şi purtăm galoşi...”
Să îmbătrânim – de-o probă
Din volumul:
Unde fugim de-acasă?
(Aproape teatru, aproape poeme, aproape poveşti)
Marin Sorescu
Editura Tineretului, Bucureşti 1966
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu
La Mulţi Ani fericiţi, dragi copii,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
21 Mai – Sfintii Imparati Constantin si Elena
21/05/2017
Constantin Eftimiu – General de Brigadă
(n. 29 iunie 1893, Bucureşti - d. 19 septembrie 1950, Inchisoarea Aiud)
Constantin Ilasievici - General de Corp de Armată
(n. 1881, Dorohoi - d. 6 octombrie, 1955, Inchisoarea Văcăreşti)
Constantin Iordachescu – General de Divizie
(n. 1.04.1893, Rovinari, judeţul Gorj – d. 18.11.1950, Inchisoarea Jilava)
Constantin Pantazi - General de Corp de Armată
(n. 26 august 1888, Călăraşi - d. 23 ianuarie 1958, Inchisoarea Râmnicu Sărat)
Constantin Petrovicescu – General de Divizie
(n. 22 octombrie 1883, Târgu Jiu - d. 8 septembrie 1949, Inchisoarea Aiud)
Constantin Tobescu - General de brigadă
(n. 28 ianuarie 1893 - d. 2 decembrie 1951, Inchisoarea Târgu Ocna)
Constantin (Piky) Vasiliu – General
(n. 16 mai 1882 Focşani - d. 1 iunie 1946, executat prin împuşcare la Penitenciarul Jilava)
Constantin Voiculescu - General
(n. 23 februarie 1890, comuna Tămădău, judeţul Călăraşi - d. 17 septembrie 1955, Inchisoarea Gherla)
Dumnezeu să-i odihnească!
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
La Mulţi Ani fericiţi, celor ce poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Ctitoriile Familiei Boierilor Craiovesti
15/05/2017
Mănăstirea Bistriţa (1494, Barbu, Banul Craiovei şi fraţii săi Pârvu vornicul, Danciu armaşul şi Radu postelnicul), Mănăstirea Arnota (1637, Matei Basarab), Mănăstirea Horezu (1693, Constantin Brâncoveanu)...
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Olteniei
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
ROMANII DIN JURUL ROMANIEI ... VA ASTEAPTA!
9/05/2017
INVITAŢIE
Prin Legea nr. 299/2007, Parlamentul României a instituit Ziua Românilor de Pretutindeni, consfinţind astfel apartenenţa românilor din afara graniţelor actuale, la viaţa poporului român, ca parte integrantă a acestuia.
Prin Legea nr. 101/2015 s-a stabilit ca această zi naţională să fie sărbătorită în ultima duminică a lunii mai.
În acest spirit vă invităm să vizitaţi EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFII “ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI”, pentru a lua cunostinţă, prin intermediul imaginilor, cu toate comunităţile de români din vecinătatea imediată a ţării noastre.
Vă rugăm să ne onoraţi cu prezenţa dumneavoastră, luni 15 mai 2017, ora 17.00, la sala de expoziţii “Constantin Brâncuşi” a Parlamentului României.
R.S.V.P. 0721.242.932; [email protected]
INSTITUTUL FRAŢII GOLESCU
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Transnistria
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Noi trebuie sa dovedim ca suntem natiune vie…”
8/05/2017
“Aşadar, d-lor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă (Aplauze îndelung repeţite). Însă, d-lor acum încep greutăţile, fiindcă noua noastră condiţiune cu definirea îndependenţei noastre într-un mod mai determinat şi mai absolut trebuie să fie acceptată de Europa. Aci este cestiunea, aci se reclamă patriotismul, aci se reclamă prudenţa, aci se reclamă sânge rece. Eu, cât pentru mine, nu m-am îngrijit de loc de notele lui Savfet-paşa (Aplauze); dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte zise la tribuna parlamentului din Londra că România face parte integrantă din Imperiul Otoman şi că armata otomană poate trece Dunărea. Aceste cuvinte m-au îngrijit. Dar ce să facem? Să stăm morţi? Nu, d-lor, căci morţilor nimeni nu le poate ajuta; nimeni nu compteză cu morţii (Aplauze prelungite). Noi trebuie să dovedim că suntem naţiune vie, trebuie să dovedim că avem conştiinţa misiunii noastre, trebuie să dovedim că suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să păstrăm această ţară şi drepturile ei pentru copiii noştri, şi această misiune în momentele de faţă este încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la hotare (Aplauze prelungite).”
DECLARAŢIE ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR PRIVIND PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI
Mihail Kogălniceanu
Bucureşti, 9 Mai 1877
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1877-1878+-+Razboiul+de+Independenta+a+Romaniei
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
La Maldaresti...
3/05/2017
În vizită la Măldăreşti... I. G. Duca... Olga Greceanu...
Istoria era la ea acasă!
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Arhitectura&optiune2=Arhitectura+civil%C4%83
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Vlahia Mare
23/04/2017
“Pe la sfârşitul secolului al XII-lea Vlahia din Tesalia devenise o provincie sau temă autonomă sub numele de Vlahia Mare. Graţie numărului şi a forţei economice şi militare, Vlahii tesalioţi ajunseră la o largă autonomie administrativă în cadrul Imperiului Bizantin, având în fruntea lor un arhon sau toparh propriu cum fusese Niculiţă...”
Autor
ION I. NISTOR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
Două comunicări făcute în şedinţele publice dela 17 Septemvrie şi 8 Octomvrie 1943
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Bucurie si Speranta!
13/04/2017
“Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârşit i-a iubit.”
Ioan, 13:1
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mesaje
Va dorim un Paste binecuvantat, cu bucurie si speranta!
Familia Indiana si Valentin Berca
Pacea si bucuria Invierii sa patrunda in fiecare casa, in fiecare familie si in inima tuturor!
13/04/2017
Pacea şi bucuria Învierii să pătrundă în fiecare casă, în fiecare familie şi în inima tuturor! Şi astfel, întăriţi întru taina biruinţei lui Hristos asupra iadului, a păcatului, a necredinţei şi a dezbinării, să rămânem uniţi în Biserica Lui cea Sfântă şi să rostim cu toţii:
Hristos a înviat!
(Scrisoare pastorală la Învierea Domnului - 2017)
Al vostru frate şi părinte întru Hristos,
† TEOFAN
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
https://doxologia.ro/cuvantul-ierarhului/invierea-Domnului-trecerea-de-la-robie-la-libertate-ips-teofan-2017
Baile Herculane – 9 Aprilie 2017
12/04/2017
Băile Herculane - 9 Aprilie 2017
Verde crud, verde crud
Mugur alb şi roz şi bun
Vis de albastru şi azur
Te mai văd, te mai aud.
Verde crud
Autor George Bacovia
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=La+sta%C5%A3iune
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“La Chisinau a inceput sa reapara ziarul “Romania Noua”.
27/03/2017
Pe 27 Martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România.
“La Chişinău a început să reapară ziarul “România Nouă”.
D-l O. Ghibu, azi profesor la Universitatea din Cluj, a înfiinţat ziarul cu acest titlu în vremuri dintre cele mai grele şi mai tragice pentru Basarabia. În desnădejdea şi desorientarea urmată după dezastrul Rusiei trădătoare, paginile calde ale ziarului “România Nouă” întăreau sufletele şi aprindeau nădejdile.
După ce s’a făcut Unirea, harnicul profesor întorcându-se în Transilvania, ziarul atât de patriot şi de românesc, şi-a încetat apariţia.
Acum din nou tot d-l O. Ghibu scoate acest ziar la Chişinău. Sunt pagini vibrante, pagini de cald patriotism pe care le cuprinde “România Nouă”, pagini de cultură românească pentru întărirea căreia vedem că colaborează fii de-ai Basarabiei, fără deosebire de vederi politice”.
“Glasul Bucovinei”, Cernăuţi
BIBLIOTECA “ASTREI BASARABENE” Nr. 10
TREI ANI PE FRONTAL BASARABEAN – BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI
de
Onisifor Ghibu
Profesor la Universitatea din Cluj, Senator de Orhei
Directorul ziarelor “România Nouă” şi “Cuvântul Moldovenesc”
Comisar general al “Astrei” pentru Basarabia
CHIŞINĂU
Tipografia Eparhială “CARTEA ROMÂNESCĂ”, 1927
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31+-+1972.10.31+-+Onisifor+Ghibu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31+-+1972.10.31+-+Onisifor+Ghibu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
„Creanga, din pomul vietii, Roduri mandre ne-a lasat!”
18/03/2017
145 de ani de la naşterea lui Gheorghe Teodorescu Kirileanu (n. 13 martie 1872, Holda, Judeţul Neamţ, azi judeţul Suceava- d. 13 noiembrie1960, Piatra-Neamţ) a fost un cărturar, bibliofil, folclorist şi editor român, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române.
180 de ani de la naşterea lui Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humuleşti; d. 31 decembrie 1889, Iaşi) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice “Amintiri din copilărie”.
“Mult regretatului meu prieten
Ioan Creangă
Creangă, din pomul vieţii
Roduri mândre ne-a lăsat!
El, ca roua dimineţii
A fost la cuvânt şi’n sfat
Năstăvit cu al blândeţei
Graiu străbun dintr’astă lume
Âmple Ceriul azi de glume!
E. Baican, coleg de bancă şi de catedră”
G. T. KIRILEANU - DE-ALE LUI CREANGĂ; INSTITUTUL DE LITERATURĂ; CERNĂUŢI, 1940
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1872.03.13+-+1960.11.13+-+Gheorghe+Teodorescu+Kirileanu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1872.03.13+-+1960.11.13+-+Gheorghe+Teodorescu+Kirileanu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“o politica de demnitate, de energie si de consecventa”
12/03/2017
135 de ani de la naşterea lui Nicolae Titulescu
Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes)
“Inchin aceste pagini d-lui
N. Titulescu
Ministru de Externe
Dela care ţara este în drept să
aştepte o politică de demnitate,
de energie şi de consecvenţă
faţă de duşmanii cari îi sapă
temeliile.”
Onisifor Ghibu
Bucureşti, 23 noiembrie 1933
O GREA MOŞTENIRE
HĂRĂZITĂ
DE ULTIMELE GUVERNĂRI
ACORDUL ÎNCHEIAT DE GUVERNUL IORGA CU UNGURII IREDENTIŞTI DIN ARDEAL
ŞI MENŢINUT DE GUVERNUL VAIDA
ONISIFOR GHIBU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE
BUCUREŞTI, 1933
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31+-+1972.10.31+-+Onisifor+Ghibu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31+-+1972.10.31+-+Onisifor+Ghibu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Dimitrie Tichindeal, Damaschin Bojinca, Eftimie Murgu...
6/03/2017
23.02.1962 – 55 de ani de la moartea Academicianului Silviu Dragomir
„Les Roumains du Banat ont toujours eu conscience d’appartenir à l’unité ethnique et politique de leur nation et ce fait a constitué un facteur decisive dans l’évolution de ce territoire.
Les premiers patriotes roumains de cette province, Dimitrie Ţichindeal, Damaschin Bojincă et Eftimie Murgu ont clairement discerné que le Banat représente la continuation naturelle du basin carpathique et qu’il constitue un élément indispensable à l’achèvement de l’unité roumaine. D’autre part, la sience objective a établi que cette province, loin de n’avoir été occupée que tardivement par les Roumains, est au contraire le berceau de roumanisme et qu’elle forme depuis des siècles, pour toutes les masses roumaines, un merveilleux bastion de défense.”
BIBLIOTHECA RERUM TRANSSILVANIAE
XIII
Le Banat Roumain
Esquisse Historique
par
Silviu Dragomir
Membre de l’ Académie Roumaine
Professeur à l’ Université
De Cluj – Sibiu
CENTRUL DE STUDII ŞI CERCETĂRI
PRIVITOARE LA TRANSILVANIA
SIBIU / 1944
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1888.03.13+-+1962.02.23+-+Silviu+Dragomir
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Luam la rand ce se intampla cu individul corupt.”
22/02/2017
20.02.2017 – 90 de ani de la naşterea Academicianului Mircea Maliţa (n. 20 februarie 1927, Oradea)
“Luăm la rând ce se întâmplă cu individul corupt. El se îmbogăţeşte subit. Nimeni n-are dovezi împotriva lui. E distins, elegant, nu imund ca tâlharii mărunţi. E acoperit de un val de aprecieri. E considerat inteligent, căci altfel n-ar fi reuşit. Credeam că după câteva lovituri asemănătoare, rotunjindu-şi sumele ascunse cu grijă, se potoleşte, dar de unde. Trebuie să se asigure şi de o poziţie politică sau şi mai bine de una onorabilă intelectuală.
Credeţi că în domeniul teatrelor, editurilor, publicisticii, un om bogat devenit influent nu-şi brodează şi acolo o clică dominatoare, o imensă căpuşă plasată pe întreaga societate?”
CORUPŢIA: SCENARII
HOMO PRAEDATOR
Din volumul HOMO FRAUDENS
Autor MIRCEA MALIŢA
Editura RAO, Bucureşti 2012
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1927.02.20+-+Mircea+Mali%C5%A3a
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“… considerau moartea cea mai convingatoare eliberare a sufletului…”
18/02/2017
105 ani de la naşterea etnologului Romulus Vulcănescu (n. 23 februarie 1912, Bucureşti – d. 10 noiembrie 1999, Bucureşti), membru de onoare al Academiei Române
“Credinţele, datinile şi tradiţiile mitologiei dace pot fi reduse la cateva principii:
1. Imortalitatea sufletului. Se pune întrebarea de ce fel de suflet era vorba: de suflet corporal sau spiritual. Noi susţinem că era vorba de sufletul spiritual, de vreme ce dacii dispreţuiau corpul ca o închisoare a sufletului şi considerau moartea cea mai convingătoare eliberare a sufletului din această inchisoare. Probabil că pentru ei sufletul spiritual era o entitate metafizică de tipul celei elaborate de metafizica greacă antică;
2. Comuniunea între zeul suprem şi popor se realiza pe două căi: individuală şi publică; individuală prin abstinenţă, rugăciuni, descântece; publică, prin rituri, ceremonii şi praznice periodice, urcări pe munte în incintele sacre circulare sau sub bolta înaltă a pădurilor seculare, la izvoare sacre;
3. Sacrificiul uman care putea fi: a) în lupta cu inamicul ţării, al regelui şi zeului lui suprem; b) ca mesager de încredere al clerului dac către zeul suprem din cer; c) prin sinucidere magico-mitică din proprie iniţiativă, pentru a salva situaţia imparabilă;
4. Numai cei care se sacrificau în luptă, pe câmpul de bătălie împotriva duşmanilor ţării sau ca mesageri ai regatului în cer, nu cei care mureau în pat de boală sau pe picioare de neputinţele bătrâneţii erau primiţi în paradisul lui Zalmoxis. Pe ultimii, zeul îi putea refuza fără drept de apel. Aşa că în ansamblu dacii îşi cunoşteau bine interesele. Paradisul dac era pretutindeni şi nicăieri în cer, pentru că cerul era nemărginit. “
MITOLOGIE ROMÂNĂ
Romulus Vulcănescu
Editura Academiei
Bucureşti 1985
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1912.02.23+-+1999.11.10+-+Romulus+Vulc%C4%83nescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
1907, DIN PRIMAVARA PANA' N TOAMNA
12/02/2017
110 ani de la Răscoala ţărănească din 1907
“Administraţia e compusă din două mari armate.
Una stă la putere şi se hrăneşte; alta aşteaptă flămânzind în opoziţie. Când cei hrăniţi au devenit impotenţi prin nutrire excesivă, iar cei flămânzi au ajuns la complecta famină, încep turburările de stradă… Plebea, clienţii, cu studenţii universitari şi şcolarii din licee, conduşi uneori de profesori universitari, cer numaidecăt răsturnarea guvernului. Facţiunea de la putere, supranutrită este incapabilă a mai ţine piept torentului popular, adică facţiunii răzbite de foame; iar regele, gelos de reputaţia europeană de linişte şi ordine a statului său, este silit să concedieze, “avec force compliments”, cabinetul care avea aproape unanimităţi în Parlament, pentru a însărcina pe capul opoziţiei cu formarea unui nou cabinet, cu dizolvarea Parlamentului şi a tuturor consiliilor judeţene, urbane şi rurale, cu convocarea colegiilor electorale pentru constituirea unui nou Parlament şi a unor noi consilii, care toate, după bunurile obiceiuri consacrate, sunt fireşte aproape unanime partizane ale noului guvern.
Care va să zică, în loc să derive guvernul din majoritatea reprezentanţei naţionale, derivă unanimitatea acesteia de la guvern. Şi asta se întâmplă, regulat, în cazul cel mai bun, din trei în trei ani; adică cu un an mai puţin decât o legislatură întreagă... A căzut un guvern şi a venit altul, îndată toată administraţia ţării, şi cea de stat, şi cea de judeţ şi cea comunală – dela prefect şi secretari generali de ministere, până la cel din urmă agent de poliţie şi până la moaşa de mahala – se înlocuieşte... pentru mai mare expeditivitate, chiar pe cale telegrafică. O clientelă pleacă, alta vine; flămânzii trec la masă, sătuii la penitenţă. Şi asta aşa, mereu şi pe rând, din trei în trei ani, ba şi mai des uneori. Dela o administraţie astfel recrutată şi constituită pe termene provizorii, se înţelege că numai seriozitate şi scrupuluri nu se pot pretinde. Toţi oamenii de afaceri, începând dela arendaşul care plăteşte milioane arendă şi sfârşind cu micul precupeţ care învârteşte în mizerele-i daraveri abia câţiva lei, sunt “rançonnés”, în proporţie, de către aceşti baroni feudali mari şi mici care se numesc agenţii administraţiei statului roman. Şi oamenilor de afaceri asta trebuie să le convină; în aşa stare de lucruri, numai astfel pot exploata fără nicio sfială – poate nedreptăţi mare pe mic, poate înşela mic pe mare – puţini reducând în mizerie pe mulţi. Rar, din când în când, ca pentru paradă de lux, se aruncă un “home à la mer” – cine ştie ce nenorocit agent care, lipsit de cel mai elementar tact, a făcut prea brutal o flagrantă delapidare sau s’a lăsat prea stângăceşte mituit.
Încolo, sistema lucrează fără supărare pe toată linia, afară de netăgăduite rare excepţii onorabile.
De aceea cu un zâmbet plin de amărăciune, Românul numeşte ţara lui patria bacşişului şi hatârului.
Cu aşa parlamente se fac legi peste legi – cu aşa administraţie se aplică.”
1907, DIN PRIMĂVARĂ PÂNĂ’N TOAMNĂ
Octomvrie 1907
Ion Luca Caragiale
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1907+-+R%C4%83scoala+%C5%A3%C4%83r%C4%83neasc%C4%83
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Mandrul Tricolor
10/02/2017
165 de ani de la naşterea lui Ion Luca Caragiale
Tricolorul
Că li-i groază lor,
Groază tutulor,
Groază liftelor
Şi păgânilor...
Şi maghiarilor
Sălbaticilor
Fii ai hunilor;
Fanaticilor;
Otomanilor,
Ulemalelor,
Şi paşalelor,
Budalalelor;
Şi antarţilor,
Grecomanilor,
Caţaonilor;
Schipetarilor,
Capsomanilor;
Şi bulgarilor,
Sârboteilor,
Genabeţilor;
Şi sectanţilor
Panslaviştilor,
Lipovenilor
Şi scapeţilor,
Şi jădanilor
Scărnăviilor!
Groază tutulor
Inimicilor
De-al românilor
Braţ răzbunător
Şi triumfător!...
Voi! Poeţilor,
Prozatorilor,
Oratorilor,
Muzicanţilor,
Lăutarilor,
Trubadurilor!
Toţi cântaţi in chor
Cu viers tunător
Mândrul Tricolor
Ş-al său brav popor,
Rege iubitor,
Patrie ş-onor!
Autor Ion Luca Caragiale
“Corespondenţa dintre I. L. Caragiale şi Paul Zarifopol (1905-1912) de Şerban Cioculescu, Bucureşti, 1935, pp. 47-48.
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"Chemam alaturi de noi, in acest demers, intregul popor roman"
8/02/2017
ACADEMIA ROMÂNĂ
IDENTITATE, SUVERANITATE ŞI UNITATE NAŢIONALĂ
Apelul unor academicieni români
Către Poporul Român,
Către instituţiile Statului Român
Având în vedere poziţia Academiei Române, de instituţie identitară fundamentală, aflată de un secol şi jumătate în serviciul Naţiunii Române,
semnatarii acestui Apel,
îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate „corectitudini politice”, dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva Statului şi Poporului Român (rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale),
preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de „regionalizare” a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone,
ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acţiuni,
ne pronunţăm cu tărie în favoarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale,
solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze şi să acţioneze pentru a preveni, pentru a contracara şi, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile şi agresiunile la adresa identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României şi a stabilităţii statului de drept.
Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toţi locuitorii acestui pământ,
ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înţelepciune şi de patriotism,
ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României,
cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor româneşti, eveniment pe care poporul român l-a aşteptat, pentru care a suferit, a lucrat şi a luptat atâtea veacuri şi pe care l-a realizat cu atâtea jertfe.
Să ne cinstim eroii, să fim la înălţimea lor, lăsând generaţiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o ţară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată şi prosperă, o ţară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească.
Aşa să ne judece viitorul!
Iniţiat de academicienii Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Păun
şi semnat de un mare număr de membri ai Academiei Române
8 februarie 2017
http://www.acad.ro/
„Iata dar opinia mea.”
5/02/2017
165 de ani de la naşterea lui Ion Luca Caragiale
FARFURIDI (emoţionat şi asudat): Atunci, iată ce zic eu, şi împreună cu mine (începe să se înece) trebuie să se (sic!) zică asemenea toţi aceia care nu vor să cază la extremitate (se îneacă mereu), adică vreau să zic, da, ca să fie moderaţi… adică nu exageraţiuni!... Într-o chestiune politică… şi care, de la care atârnă viitorul, prezentul şi trecutul ţării… să fie ori prea-prea, ori foarte-foarte… (se încurcă, asudă şi înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?... da... pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii aţintiţi asupra noastră, dacă mă pot pronunţa astfel, care lovesc soţietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... şi... idei subversive... (asudă şi se rătăceşte din ce în ce) şi mă-nţelegi, mai în sfârşit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probe de tact… vreau să zic într-o privinţă poporul, naţiunea, România… (cu tărie) ţara în sfârşit… cu bun-simţ, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie şi să recunoască, de la care putem zice depandă… (se încurcă şi asudă mai tare) precum, - daţi-mi voie – (se şterge) precum la 21, daţi-mi voie (se şterge) la 48, la 34, la 54, la 64, 74 asemenea şi la 84 şi 94, şi eţetera, întru cât ne priveşte… pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se şterge, bea, iar se şterge şi suflă foarte greu, Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo şi aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete şi sâsâituri în grupul lui Caţavencu. Clopoţelul lui Trahanache de abia se mai aude. – După ce s-a mai oprit zgomotul, cu multă aprindere.) Daţi-mi voie! Termin îndată! Mai am doua vorbe de zis. (zgomotul tace). Iată dar opinia mea. (în supremă luptă cu oboseala care-l biruie.) Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele ... esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi... Am zis! (Aplauze în fund, sâsâituri în faţă…)
O SCRISOARE PIERDUTĂ
Comedie în patru acte
Autor Ion Luca Caragiale (1884)
Ion Luca Caragiale (1852 -1912) - dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. Membru post-mortem al Academiei Române.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Este vina noastra, a intelectualilor…”
3/02/2017
“Misiunea tuturor intelectualilor este să-i deschidă ochii românului moldovean la originea lui, cărui neam îi aparţine.
Nu este vina lui că se crede moldovean (în sensul de naţiune nu apartenenţă geografică) şi că limba, pe care o vorbeşte, este limba moldovenească.
Este vina noastră, a intelectualilor, că nu am ajuns la inima lui cu argumentele necesare, că l-am lăsat să cadă lejer pradă propagandei comuniste ieftine, să fie manipulat abil.
Nu a rămas fără urmări perioada de aproape 200 de ani de ocupaţie rusească (ţaristă şi mai apoi sovietică-stalinistă), scopul de bază al căreia a fost deznaţionalizarea populaţiei, modificarea etnică a populaţiei prin strămutarea unor mase de populaţie, crearea tuturor condiţiilor ca o parte din populaţie să-şi părăsească locurile natale de bună voie.”
ISTORIA INTEGRALĂ A BASARABIEI
Autor
Prof. Univ. Dr. Ing. Valeriu DULGHERU
Chişinău 2016
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
PS
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
“Regret ca nu m-am implicat mai mult…”
30/01/2017
“Regret că nu m-am implicat mai mult alături de adevăraţii
patrioţi de peste Prut, în nobila lor strădanie de a repara o eroare a
istoriei care dăinue ca o rană pe obrazul României. Curios, atât eu cât
şi domnul profesor V. Dulgheru reprezentăm ştiinţele inginereşti în
activitatea curentă, dar suntem pasionaţi de istorie, de adevărata istorie.”
Prefaţă
Doru Dumitru Palade
Prof. Univ. Dr. Ing., ex ministru, România
BASARABIE RĂSTIGNITĂ – Vol. XIII
Editura Tehnică – UTM; Chişinău 2017
Autor Prof. Univ. Dr. Ing. Valeriu Dulgheru
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Ing. Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara!”
28/01/2017
24 Ianuarie 2017
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Scrisoare deschisa
24/01/2017
SCRISOARE DESCHISĂ
Motto:
„Istoria ne ajută să cunoaştem trecutul,
să înţelegem prezentul şi
să credem în viitorul României.”
Academician Ioan Lupaş
(9 august 1880, Sălişte, comitatul Sibiu - 3 iulie 1967, Bucureşti)
Excelenţa Voastră, Domnule Igor Dodon,
Preşedintele Republicii Moldova
Aş dori, mulţumindu-i pentru onoarea acordată, în POSTFAŢA noii cărţi a Domnului Prof. Univ. Dr. Hab. Ing. Valeriu Dulgheru, “Basarabia răstignită – Volumul XIII”, să vă pun o foarte simplă întrebare:
SIMŢIŢI ROMÂNEŞTE?
Dacă răspunsul dumneavoastră va fi DA:
• Puteţi fi mândru că aparţineţi spaţiului spiritual românesc Carpato-Danubiano-Pontic;
• Puteţi fi mândru că aici s-a format Cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, care a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic;
• Puteţi fi mândru că aici au trăit Geto-Dacii, pe Geţi, Herodot introducându-i în istorie prin următoarea menţiune: „geţii sunt cei mai bărbaţi şi mai drepţi dintre traci”;
• Puteţi fi mândru că Regatul Daciei a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având ca hotare: ţărmul Mării Negre şi Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică şi Morava - spre vest, Carpaţii Păduroşi - spre nord, iar Muntele Haemus (lanţul Balcanilor) - spre sud. O inscripţie grecească din Dionysopolis (Balcic) îl descrie pe Burebista ca fiind: "cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia";
• Puteţi fi mândru că Poporul Român s-a născut creştin; într-un spaţiu în care Sfântul Apostol Andrei, „Cel întâi chemat“, a propovăduit creştinismul, a fi român şi a fi creştin sunt expresii sinonime, creştinismul fiind un factor de unitate spirituală şi etnică a românilor;
• Puteţi fi mândru că Marele Voievod, Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calităţi de om de stat, diplomat şi conducător militar, ctitor a peste 40 de mănăstiri şi biserici atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. A.D. Xenopol, vorbind despre titulatura de „cel Mare", aminteşte naţionalitatea voievodului: „Unul singur din bogatul, preabogatul şirag de domni ai Ţărilor Române, poartă numele de Mare şi acesta este Ştefan...".
• Puteţi fi mândru că Mihai Voievod Viteazul devenea in 1600 „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”, fiind numit de Papa Clement al VIII-lea, „cavaler al lui Hristos şi apărător al creştinătăţii“, fiind singurul domnitor român cântat în toţi Balcanii ca eliberator al Bizanţului;
• Puteţi fi mândru că Alexandru Ioan Cuza devenea la 24 Ianuarie 1859 primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România, că Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România şi formând statul român modern, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern.
• Puteţi fi mândru că în urma Războiului de Independenţă, la 9 Mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat Independenţa României. A doua zi, la 10 Mai, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I.
• Puteţi fi mândru că la 27 Martie 1918, Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei, ruptă din trupul Moldovei în 1812, la Patria Mamă, România, Declaraţia de Unire fiind semnată de Ion Inculeţ, Preşedintele Sfatului Ţării, de Pan Halippa, Vice-Preşedinte şi de Ion Buzdugan, Secretarul Sfatului Ţării;
• Puteţi fi mândru că la 1 Decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Rezoluţia Unirii e citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”
• Puteţi fi mândru că la 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alţi generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moşoiu şi locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla Kun (iniţial Béla Cohen) demisionând şi regimul comunist fiind astfel înlăturat. Béla Kun a evitat capturarea fugind în după-amiaza zilei de 2 august la Viena cu un tren blindat împreună cu colaboratorii săi. Au fost arestaţi şi ţinuţi într-un lagăr până în iulie 1920 când a făcut obiectul unui schimb de prizonieri între Austria şi Rusia. Acuzat de legături cu troţkismul, Bela Kun împreună cu soţia, fiica şi ginerele au fost arestaţi în mai 1937 şi trimişi în GULAG. În 1989, guvernul sovietic a anunţat că Bela Kun a fost executat în GULAG la 29 august 1938.
• Puteţi fi mândru că Tratatul de Pace de la Paris de la 28 octombrie 1920, a recunoscut oficial unirea Basarabiei cu România.
• Puteţi fi mândru că în noaptea de 21 – 22 iunie, la ora 24.00, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică instaurată în aceste stravechi ţinuturi româneşti, în urma semnării pactului criminal Ribbentrop-Molotov. Mareşalul Ion Antonescu, conducătorul Statului Român s-a adresat Armatei, spunând:
„OSTAŞI, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre. […]
Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori.
Să luptaţi pentru a ne razbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbanda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!”
• Puteţi fi mândru că la 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice, a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, proclamând:
“REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”
• Puteţi fi mândru că la 5 Decembrie 2013, Curtea Constituţională din Republica Moldova a decis că limba română şi cea moldovenească sunt identice. Astfel, limba romănă este limba de stat a Republicii Moldova, deoarece acesta este termenul precizat în Declaraţia de Independenţă a ţării;
• Şi nu în ultimul rând, având în vedere cele mai sus expuse, în întâmpinarea aniversării Centenarului Marii Uniri, ce va fi să fie la 1 Decembrie 2018, Domnule Preşedinte Igor Dodon puteţi, cu mândrie, dumneavoastră, împreună cu milioanele de Români din stânga Prutului, care nu au facut-o încă, cere CETĂŢENIA ROMÂNĂ şi REÎNTREGIREA ROMÂNIEI MARI, prin REUNIREA REPUBLICII MOLDOVA la PATRIA MAMĂ, ROMÂNIA.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Cu mulţumiri pentru consideraţia acordată,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
24 Ianuarie 2017
“La formation d'un Etat roumain independant serait aussi justifiee par l'interet europeen.”
22/01/2017
“La formation d'un État roumain indépendant serait aussi justifiée par l'intérêt européen.
L'étendue de cet État serait de plus de huit mille lieues carrées, sa population de six millions d'âmes, et il aurait pour frontières la mer Noire, le Dniester, les Karpachs et le Danube.
Cet État, si bien délimité, avec la richesse de son sol, les conditions économiques dans lesquelles il se trouve, avec des institutions sages, peut entretenir sur pied une armée de cent mille hommes, avec une réserve de cent mille, et avec des approvisionnements pour recevoir sur son territoire une armée alliée de deux cent mille soldats.
La constitution de cet État est d'une nécessité absolue si l'on veut que la solution de la question d'Orient ne soit pas éphémère; il faut, encore une fois, des barrières solides, infranchissables, dressées contre l'ambition moscovite, et les meilleures barrières seront des populations fortes et homogènes; les Roumains pourront alors puissamment aider à la cause de la civilisation, et ils feront dans l'avenir ce que faisaient leurs ancêtres lorsqu'ils marchaient à l'avant-garde de l'Europe contre les invasions asiatiques.
Si la constitution de cet État roumain doit être d'une grande utilité pour l'Europe, il sera pour la France la plus belle conquête qu'elle aura jamais faite en dehors de son territoire. L'armée de l'État roumain sera l'armée de la France en Orient. Les portes de la mer Noire et du Danube deviendront les entrepôts du commerce français et les chantiers de notre marine. Les produits bruts de ces riches pays alimenteront avantageusement les fabriques de la France, qui trouveront en retour un grand écoulement dans ces mêmes pays.
La Roumanie sera pour ainsi dire une colonie française.”
Appel au Congrès en faveur des Roumains
par Edmond Texier
Paris 1856
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1856.03.18+-+Tratatul+de+Pace+de+la+Paris
Al dumneavoastra,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“Fruntea sus! Din piroteala te desteapta.”
21/01/2017
215 ani de la naşterea lui Ion Heliade-Rădulescu
...
“O, nu! Un codru ce de veacuri stă-n picioare
Ca o strajă neclintită nu atât de lesne moare.
Fruntea sus! Din piroteală te deşteaptă. Vei trăi,
Căci menirea ta e mare! Să luptăm!” Aşa grăi.
El, stejarul-Eliade, către codrul-Românie,
Şi un freamăt lung străbate toată pacinica domnie.
Ca prin farmec toţi copacii îşi ridică cu mândrie
Fruntea, deşteptaţi ca dintr-un vis amarnic, şi sfâşie
Mohorâtul giulgiu în care lâncezeau înfăşuraţi
Şi-şi îmbracă iarăşi vestmântul înverzit...
...
LA STATUA LUI IOAN HELIADE RĂDULESCU
Autor ALEXANDRU VLAHUŢĂ
22 noiembrie 1881
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte — d. 27 aprilie 1872, Bucureşti) a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Heliade-R%C4%83dulescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Heliade-R%C4%83dulescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Dati-ne voie la talharie…”
17/01/2017
165 de ani de la naşterea lui Ion Luca Caragiale
Jalba hoţilor din închisori
Daţi-ne drumul din puşcărie,
Daţi-ne posturi,
Cu bune rosturi,
Daţi-ne voie la tâlhărie,
C-a sta în lanţuri
Când alţii danţuri
Trag fără frică sus la putere,
Şi când ei fură
Fără măsură,
E anarhie!... însa... tăcere:
Ei au putere!...
Daţi-ne drumul, căci, cum se poate
Noi în catene,
Pe când în pene
Dânşii se umflă, şi peste gloate
Pun pungăşeală
Şi târnuială?...
Noi stăm la umbră pentru nimica
Şi... dânşii fură
Fără măsură
Şi, ei sunt liberi!... Nu cunosc frica,
Nu e nimica!...
Daţi-ne drumul: e nedreptate
În puşcărie
Ca să ne ţie
Colegii noştri! Oh! ce păcate!...
A noastră şcoală
A rămas goală,
Căci toţi elevii au chilipire,
Au berechete,
Grase budgete...
Iar noi, acilea în amorţire
Stăm in lihnire!...
Daţi-ne drumul! fără zăbavă!
Daţi-ne posturi
Cu bune rosturi,
Daţi-ne totul: fiţi de ispravă!
La tâlhărie
Ţara să fie
Pe mâna noastră a tuturor,
Iar nu voi care
Aţi făcut stare
S-o smulgeţi singuri ca din topor!...
Daţi-ne drumul cu mare zor!...
Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale (1852 - 1912) - dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. Membru post-mortem al Academiei Române.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
In intampinarea Centenarului
16/01/2017
http://www.politics.hu/20141229/new-hungarians-through-dual-citizenship-scheme-to-number-1-million-by-2018-says-semjen/
December 29th, 2014
“Hungary is set to have one million new citizens through its dual citizenship scheme by the end of the current government’s mandate in 2018, Deputy Prime Minister Zsolt Semjen told MTI on Sunday.
The authorities have received 700,000 applications for Hungarian citizenship by the end of this year and 650,000 people have taken their oaths already, he said.
Semjen expressed “limited optimism” regarding cooperation with new Romanian head of state Klaus Iohannis. He said that Iohannis as a mayor of Sibiu (Nagyszeben) had not displayed much interest in the affairs of ethnic Hungarians, either.”
http://www.politics.hu/20141229/new-hungarians-through-dual-citizenship-scheme-to-number-1-million-by-2018-says-semjen/
Jul 28, 2015
JOBBIK’s aims to return Hungary’s borders to pre-Trianon Treaty which was signed in 1920 between most of the Allies of World War I - The Entente Powers - and the Kingdom of Hungary.
Vona has also declared his aim to get autonomy for Szekely Land - a region home to around 500-600,000 ethnic Hungarians in Romania.
http://www.politics.hu/20141229/new-hungarians-through-dual-citizenship-scheme-to-number-1-million-by-2018-says-semjen/
Jun 4, 2016
“The 4th June means something entirely different for Hungarians than for any other nation, because, since the founding of the Hungarian Kingdom on the 25th December in 1000, the Carpathian Basin was home to the whole Hungarian population. The Kingdom lived through dozens of wars, through stormy centuries (as our anthem also speaks – tr.) until the Treaty, while being more or less undivided. Our country got involved in WWI as part of the Astro-Hungarian monarchy, and finally lost, so got into the hands of the winners thereafter. Well, there was no benevolence at the table when they showed the Treaty to the Hungarian delegation; they wanted to make an example of Hungary. They took the two-thirds of the Hungarian lands. Romania, for example, received a larger part (102.813 km2) than the whole Hungarian country was left with (92.952 km2).”
http://www.politics.hu/20141229/new-hungarians-through-dual-citizenship-scheme-to-number-1-million-by-2018-says-semjen/
Sunday Jan 15, 2017
It has been rumored in Hungary for years that the Trianon peace dictate was created for 100 years and that Hungary would get back its lost territories by 2020. A historian explains why that is a myth.
Deşteaptă-te române!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“S-o lasati asa, deschisa…”
13/01/2017
LEGĂMÂNT
(LUI MIHAI EMINESCU)
Ştiu: cândva, la miez de noapte,
Ori la răsărit de Soare,
Stinge-mi-s-or ochii mie
Tot deasupra cărţii Sale.
Am s-ajung atunce, poate,
La mijlocul ei aproape.
Ci să nu închideţi cartea
Ca pe recile-mi pleoape.
S-o lăsaţi aşa, deschisă,
Că băiatul meu ori fata
Să citească mai departe
Ce n-a reuşit nici tata.
Iar de n-au s-auză dânşii
Al străvechii slove bucium,
Aşezaţi-mi-o ca pernă
Cu toţi codrii ei în zbucium.
GRIGORE VIERU
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca…”
7/01/2017
“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părinţească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ni era îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: “Ieşi, copile cu părul bălan, afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea”, şi vremea se îndrepta după râsul meu... “
AMINTIRI DIN COPILĂRIE
Convorbiri literare, 1 aprilie 1881
ION CREANGĂ
La Mulţi Ani, celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
„...pentru edificarea unei scoli romanesti in Istria”.
4/01/2017
Sextil Puşcariu (n. 4 ianuarie 1877, Braşov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi academician român de origine aromână.
“Andrei Glavina a încercat să facă şi pe Jeiăneni să ceară o şcoală românească, căutând să intereseze şi Bucureştii pentru o intervenţie oficială în favoarea acestei idei. Reproduc aici, fără schimbări, două pasagii din scrisorile pe care le scria din Jeiăni, în 1904, profesorului său A. Viciu, la Blaj:
“Acum am scris şi în România, unde tac amicii mei ca şi morţi, ceea ce e destul de trist. Aici nu e vorba de un om, ci e vorba de soarta alor mei, de Rumerii din Istria.
Cu toată libertatea mi-am luat permisiune de a le ţinea o frumoasă vorbire, arătându-le în ce stare se află în privinţa şcolii şi a limbei, după aceea le-am arătat şi demonstrat căt e de periculos elementul slav pentru ei, în sfârşit, când am fost gata, m’au aplaudat şi au zis că-s gata de a subscrie toţi sătenii suplica, pentru a căpăta şcoala în limba ce o vorbesc ei... Acum ar fi bine de a publica d-voastră un articol în o gazetă din România liberă, ca să se înfiinţeze un comitet, care îndată să plece la faţa locului împreună cu mine şi să facem suplica de mai sus zisă... E dureros la noi că Românii mai bucuros merg pe la Abazzia, Veneţia, Nizza, Karlsbad, decât a face excursiuni pe la confraţii lor din Istria”. (18 iulie 1904).
“Oamenii sunt foarte emoţionaţi, buni, sunt gata de a subscrie suplica pentru a căpăta permisiunea dela Guvern pentru edificarea unei şcoli româneşti în Istria. Eu cred că dacă cu finea lui Septemvre o să-mi succeadă de a merge în România de a ţinea o şedinţă în folosul Românilor din Istrie, atunci de bună samă că o să succeadă opera aceasta bine. Dar dacă lucrul o să rămâie încă 2 – 3 ani, atunci Croaţii o să-şi bage şi în Zeiăni nasul; atunci de bună seamă că n’ar fi mai mult folos de a încerca a reînvia simţemântul românesc între ei”. (30 August 1904. Cf. şi articolul lui Andrei Glavina publicat în “Unirea” XIV în No. 9, din 27 Februarie 1904).”
STUDII ISTROROMÂNE
SEXTIL PUŞCARIU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
CULTURA NAŢIONALĂ, BUCUREŞTI 1926
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1877.01.04+-+1948.05.05+-+Sextil+Puscariu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“In burta lor sunt numai minciuni.”
27/12/2016
Pe-ăştia-i ştiu eu din 1916, din Moldova.
Ni i-au dat de ajutor, contra nemţilor.
Şi ei au fugit. Beai cu ei la masă, mâncai,
Şi până la poartă te-mpuşcau.
În burta lor sunt numai minciuni.
Ei ţi-arată laptele albu şi zic că e negru.
Şi tu trebuie să zici ca ei.
Vor să-ţi ia tot.
Să te îmbraci c-o rubaşcă,
De tine şi de cămaşă şi de haină
C-un nasture roşu la umăr. Şi rubăşti de-alea-ntunecate
Ca pământul, parca-ai fi şobolan.
Să-ntinzi gamela pe care-o porţi
La şold, să-ţi dea nişte linte, acolo pe câmp,
Stând şi-n soare, că taie toţi pomii, stejarii, toţi perii, toţi
Mărăcinii, nu mai e pic de umbră,
Ca să poată băga ei tractorul.
Ciorba zic ei că e de linte,
Dar nu se ştie de ce-o fi şi aia.
- Uidu-hu'n tur pe mama voastră! - făcea Marin al lui Pătru,
Ajuns aici cu explicaţia situaţiei.
Mama voastră de bolşevnici.
Eu, să mi-i scoată cineva pe-o gaură, câte unul câte unul,
Şi-i omor c-o furcă de fier şi c-o măciucă.
Să-i prijon în furcă şi să le sparg capul.
O mie pe zi i-aş achita. Da, da!
I-as trage şi-n ţeapă. Aş brănişti zile-ntregi la ţepuşe
Şi i-aş trage-n ţeapă.
Să vedeţi ce ne-aşteaptă, făcea el.
Să vedeţi ce ne-aşteaptă.
Că şi lucrurile bune ies rele.
Cercelaru, preşedintele reformei agrare
La noi în comună!
Cine e Cercelaru?
A dat pământul pe saci de grâu, pe săpunuri
Şi pe femei tinere.
Nici pomeneală de-ai săraci şi de-ai de-au luptat pe front.
Ivana şef de post! El şi cu Butoi!
Ciupag şi cu unul de albăstreşte ca mănătarca ţigănească.
De necaz, al lui Pătru s-a-nsurat pe la 50 de ani,
A făcut un copil cu Ioana şi-a murit tuşind, din cauza igrasiei.
Că n-a mai putut să-şi termine casa, din cauza vremurilor.
A stat în ea udă şi spartă,
Furios pe situaţie.
Marin a lui Pătru
Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj - d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Avem datoria sa reconstruim ceea ce am pierdut”
23/12/2016
“Avem datoria să reconstruim ceeace am pierdut.
Aceasta n’o putem face decât prin jertfă, prin jertfă din partea dvs., prin jertfă din partea mea, prin jertfa tuturor. Deci jertfă vă cer pentru reclădirea ţării.”
Cuvântarea d-lui General Ion Antonescu, la serbarea Pomului de Crăciun
Cuvântul, 25.12.1940
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
In întâmpinarea naşterii Domnului, vă doresc un Crăciun Fericit şi un An Nou cu Pace, Sănătate şi Prosperitate,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“cestiunea tolerantei religiose in Romania”
21/12/2016
„Mesagiulu Domnescu, prin care s’a deschisu la 3 Ianuariu 1868 sesiunea Parlamentului Românu; furtunosele desbateri, urmate în acestă privinţă atâtu în Cameră, precum şi în Senatu; în fine, Adresa ambeloru Adunări Legislative în respunsu la Discursulu Tronului; atinseră tote şi fiă-care pe rându, mai multu seu mai pucinu, mai pe scurtu seu mai pe largu, cestiunea toleranţei religiose în România, anume din puntulu de vedere istoricu.
Suntemu datori a reproduce aci mai ânteiu de tote înseşi cuvintele Suveranului, cari au servitu apoi dreptu basă şi dreptu stofă pentru lupta parlamentariă, dată în momentulu intermediaru dintre citirea Mesagiului şi votarea Adresei:
“Vinu acum la uă cestiune, ce în dilele din urmă a devenitu forte delicată: cestiunea Israeliţiloru. Cu acestă ocasiune repetu declaraţiunea, ce în mai multe rânduri a făcut guvernulu meu.
Dacă naţiunea română în alte timpuri nu s-a abătutu de la principiele de umanitate şi de toleranţă religiosă, ea nu va începe astă-di, în alu XIX-lea secolu, suptu domnirea mea, a viola aceste sânte principie...”
…
D. deputatu Apostolianu, ale căruia opiniuni politice sunt forte rare-ori ale nostre, a atinsu totuşi dreptu la ănimă acestu puntu de vedere, făcându în Cameră, cu ocasiunea desbaterii proiectului de Adresă, următorea luminosă observaţiune:
“In tratatele nostre cu Înalta Poartă este stipulatu anume, că nici unu musulmanu să nu se potă stabili în ţeră şi nici uă giamiă să nu se potă înfiinţa pe pământulu nostru, şi totuşi eu nu credu, că străbunii noştri, cându au stipulatu acesta, au fost mişcaţi de simţimentulu religiosu, ci de acela alu conservării naţionale.”
Prin urmare, scrierea nostră o se ţinteze a îmbrăcişa, în sensulu celu mai vastu, istoria întregă a toleranţei religiose în România, petrecându într’uă revistă complectă atitudinea străbună, atâtu de dincolo precum şi de dincoce de Milcovu, în privinţa tuturoru confesiuniloru fără deosebire: protestanţi, catolici, armeni, mahometani, ebrei, şi chiaru eretici eşiţi din sinulu ortodoxiei.””
ISTORIA TOLERANŢEI RELIGIOSE ÎN ROMÂNIA
DE
BOGDAN PETRICEICU-HAJDEU
BUCURESCI
TIPOGRAFIA LUCRĂTORILOR ASOCIAŢI
1868
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1838.02.26+-+1907.08.25+-+Bogdan+Petriceicu+Hasdeu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Fiti cat de modesti pentru persoana Dvs., nu fiti modesti pentru poporul pe care il reprezentati.”
20/12/2016
“De aceea îngăduiţi-mi să cred că nu pot găsi un cuvânt mai potrivit de încheiere la această prelegere inaugurală decât acela pe care îl rostea un factor de mare răspundere, sunt acum aproape 21 de ani, după războiul de întregire, în primul Parlament al României Mari:
“Cea mai bună definiţiune, spunea atunci Ion I. C. Brătianu, a ceea ce însemnează o naţiune este aceea a conştiinţei morale. O naţiune este o conştiinţă naţională; cât valorează una, atât însemnează cealaltă. Conştiinţa a ceea ce eşti şi hotărârea fermă de a fi este puterea cea dintâi a unui popor.”
Consiliul suprem, cu hotărârile sale, este o instituţie vremelnică. Peste el, pe deasupra lor, stă interesul superior şi permanent al popoarelor civilizate, care vrea în aceste ţinuturi ale lumii să se desvolte un Stat puternic, puternic prin constituirea sa internă, puternic mai presus de toate prin conştiinţa care o are despre înalta lui misiune…
În lupta de azi între cele două concepţiuni, ale Consiliului suprem şi a noastră, noi avem pentru noi ideea cea mare, avem astfel pentru noi siguranţa triumfului în viitor…
Sunteţi, domnilor toţi, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate să fie mândru de trecutul său…
Fiţi cât de modeşti pentru persoana Dvs., nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi.
Aveţi conştiinţa că, cu numărul lui şi cu situaţia în care a fost pus, nu e popor care să fi putut să îndeplinească un rol mai nobil, un rol mai rodnic decât l-a îndeplinit neamul nostru...
Daţi-vă seama cu toţii că trăim zilele învierii şi să zicem cu toţii împreună: Sus inimile!””
IDEEA NAŢIONALĂ LA UNGURI ŞI LA ROMÂNI
LECŢIE DE DESCHIDERE LA CURSUL DE ISTORIE UNIVERSALĂ
11 Noiembrie 1940
CUVINTE CĂTRE ROMÂNI
ZECE CONFERINŢE ŞI PRELEGERI
GHEORGHE I. BRĂTIANU
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1898.02.03+-+1953.04.23+-+Gheorghe+I.+Br%C4%83tianu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
15 decembrie
16/12/2016
“La 15 decembrie 1938, regele decretase naşterea “Frontului Renaşterii Naţionale”, partid unic ce avea să ia locul sistemului multipartit românesc. Toţi funcţionarii de stat îi deveneau automat membri (reglementare din 5 ianuarie 1939), iar ocuparea unei funcţii publice era condiţionată de această calitate. F.R.N., replică pe care voia regele s-o dea Gărzii de Fier, se slujea în realitate de ideile acesteia: urmărea crearea Omului Nou, care avea să transforme România într-o ţară sănătoasă şi frumoasă “ca soarele sfânt de pe cer”. F.R.N. semăna perfect cu Partidul Comunist Român, unic şi desăvârşit, ce avea să-l înlocuiască după război.
Aceste cuvinte ale unui ziarist de stânga, ce a plătit cu viaţa sub ocupaţia sovietică faptul că a avut o limbă prea lungă, li se aplică amândurora:
“În contra a tot ce se întâmplă în lume, a ceea ce ne aşteaptă, a ceea ce ne pândeşte, nu există decât un singur remediu: Frontul Renaşterii Naţionale. Suntem ameninţaţi de unguri sau de bulgari? Frontul Renaşterii Naţionale. Viaţa se scumpeşte, nu mai sunt lemne de foc, sifilisul se agravează, mizeria sporeşte, soldaţii noştri n-au încălţări, n-au ce să îmbrace, n-au provizii, n-au arme, n-au muniţii pe adevăratele fronturi? Ce contează? Trăiască Frontul Renaşterii Naţionale! Şi mai mult decât acele hapuri universale de care ne aducem aminte cu veselie, Frontul Renaşterii Naţionale are răspuns la orice, îndeplineşte şi vindecă totul. Nu-i lipseşte nimic. El îşi are funcţionarii şi trompeţii săi, gărzile şi fanfarele sale. La radio, se pot auzi în fiecare zi comunicate grave ca acesta: Comitetul Frontului Renaşterii Naţionale, la chemarea secretarului general al Frontului Renaşterii Naţionale, a hotărât convocarea Gărzilor Frontului Renaşterii Naţionale, ca împreună cu preşedintele Frontului Renaşterii Naţionale şi în numele imnului Frontului Renaşterii Naţionale, să-l lingă cu toţii-n cur pe suveranul Frontului Renaşterii Naţionale” (N.D. Cocea, în Savu, 167).”
MIRCEA ELIADE
Autor Ioan Petru Culianu
Editura POLIROM, Bucureşti 2004
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1950.01.05+-+1991.05.21+-+Ioan+Petru+Culianu
Al dumneavoastră,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
„A nutrit oare vreodata Eliade admiratie fata de Codreanu?"
13/12/2016
Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, Bucureşti – d. 22 aprilie 1986, Chicago)
Ioan Petru Culianu (n. 5 ianuarie 1950, Iaşi - d. 21 mai 1991, Chicago)
„A nutrit oare vreodată Eliade admiraţie faţă de Codreanu?
A fost probabil impresionat de misticismul lui sincer, care-l făcea însă inapt pentru politică. Interesul său trebuie să fi avut ceva profesional şi detaşat. In orice caz, Codreanu nu i-a fost lui Eliade prieten în sensul în care i-au fost Haig Acterian, Mircea Mărculescu, Iosif Hechter şi chiar Lucian Blaga, pe care l-a cunoscut la 30 de ani şi care, după toate socotelile, aparţinea unei alte “generaţii” (Blaga, care a rămas ăntotdeauna un democrat, era deopotrivă interesat peste măsură să asculte ce spunea Codreanu despre români şi poezia populară, în timp ce marele lingvist Sexstil Puşcariu stenografia conversaţiile lor). Pentru un intelectual, fenomenul Codreanu era unic şi fascinant. “În pofida a tot ceea ce prietenii şi duşmanii mei au putut pretinde în această privinţă”, avea să se confeseze Eliade, “niciodată n-am resimţit vreo vocaţie mistică” (Mémoire I, 357).””
Cum devii ce nu eşti
MIRCEA ELIADE
Autor Ioan Petru Culianu
Editura POLIROM, Bucureşti 2004
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1950.01.05+-+1991.05.21+-+Ioan+Petru+Culianu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Meteorologii europeni avertizeaza"
10/12/2016
“Meteorologii europeni avertizează: Iarna 2016-2017 va fi cea mai friguroasă din ultimul secol.
… mase de aer arctic vor ajunge deasupra Europei, iar soarele va fi văzut rareori în timpul iernii care urmează.”
Este vremea Generalilor!?
5 Martie 2014 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
21 Septembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
27 Octombrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
28 Octombrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
28 Noiembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
1 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
3 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
3 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
3 Decembrie 2015 - Serbian president likens Russia to "mother"
http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
7 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
8 Decembrie 2015 - Hungarian Foreign Minister Peter Szijjarto says his country's relations with Serbia are "exceptionally good"
http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
10 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
11 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
16 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45 o/stiri/rusia-avertizeaza-romania-sistemele-antiracheta-nu-vor-putea-rezista-unui-atac-intens-14922084
26 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45 o/international/rusia-se-pregateste-pentru-un-nou-razboi-putin-lucreaza-la-renasterea-fortei-militare-rusesti-14931830?ref=yfp
15 Februarie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
31 Martie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
28 august 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
2 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
7 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
8 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
9 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
9 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
12 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
13 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
15 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
27 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
28 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
30 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
3 octombrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
25 Octombrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
2 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
15 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
21 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
21 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
21 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
25 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
30 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45 o/stiri/este-romania-o-tinta-pentru-rusia-ministrul-apararii-climatul-de-securitate-s-a-deteriorat-in-ultimii-ani-16010534
6 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
6 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
7 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
7 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
8 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
8 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
Al dumneavoastră,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45
„Sunt roman prin vocatie”.
4/12/2016
Petre Ţuţea (n. 6 octombrie 1902 - d. 3 decembrie 1991)
“Am fost acuzaţi, noi ăştia de dreapta, că exagerăm puterea naţiunii. Toate popoarele fac aşa. Nemţii se consideră buricul pământului, englezii două buricuri ale pământului, francezii trei buricuri şi jumătate. Fiecare crede că neamul lui e buricul pământului.
Românismul a însemnat, pentru generaţia noastră, să fim noi înşine. Că a fi la stânga înseamnă a fi în pom. Fiecare popor vrea să fie el însuşi. Şi am vrut şi noi, ăştia de dreapta, să fim români.
Sunt român şi ca român, mă socot buricul pământului. Că dacă n-aş fi român, n-aş fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocaţie. Tot ce gândesc devine românesc”.
322 DE VORBE MEMORABILE ALE LUI PETRE ŢUŢEA
Editura HUMANITAS
Bucureşti 2009
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Filozofia&optiune2=1902.10.06+-++1991.12.03+-+Petre+Tutea
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Rog Marita Adunare Nationala sa primeasca urmatoarea HOTARARE:"
29/11/2016
“Rog Mărita Adunare Naţională să primească următoarea
HOTĂRÂRE:
1. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.”
PROPUNEREA UNIRII LA ALBA-IULIA
(1 Decemvrie 1918)
Vasile Goldiş
DISCURSURI
ROSTITE ÎN PREJMA UNIRII
ŞI LA ASOCIAŢIUNEA CULTURALĂ “ASTRA”
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCUREŞTI 1928
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“CUVINTE CATRE ROMANI”
27/11/2016
“Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru, cum nu putem să o concepem fără Dunăre şi Tisa, ca să ne despartă de elementul slav. Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre”.
GHEORGHE I. BRĂTIANU
CUVINTE CĂTRE ROMÂNI
ZECE CONFERINŢE ŞI PRELEGERI
GEOPOLITICA, FACTOR EDUCATIV ŞI NAŢIONAL
BUCUREŞTI 1942
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1898.02.03+-+1953.04.23+-+Gheorghe+I.+Br%C4%83tianu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“…Hotinul, Benderul, Chilia, Izmailul, Akermanul si alte multe orase de negot.”
25/11/2016
„Cu mila lui Dumnezeu
NOI ALEXANDRU I
Împărat şi singur oblăduitor a toată Rusia
Facem de obşte cunoscut:
Războiul prelungit cinci ani între Împărăţia Rusească şi Poarta Otomană, acum mulţămită fie celui Prea Înnalt, s’a isprăvit cu norocire: pacea s’a încheiat, Tractatul dat pe lângă aceasta s’a iscălit între generalul nostru de infanterie Prinţul Golenişcev-Cutuzov şi Vizirul turcesc Ahmet Paşa, în Bucureşti la 16 Mai acestui an 1812; şi s’a făcut formal schimbul ratificaţiilor date asupra lui de Noi şi de Sultanul turcesc Mahomet al doilea.
Desele biruinţe căştigate prin vitejia oştirilor noastre, şi dorinţa noastră chiar în mijlocul biruinţelor şi dobândirilor prin arme, neprivind niciodată la dărăpănarea şi subjugarea Porţii, în sfârşit au atins într’însa duhul de bătaie şi a înduplecat’o la dorita linişte.
Această dăruită nouă dela Dumnezeu pace a adus Împăraţiei Ruseşti însemnate foloase, băgând în hotarele ei o faţă de pământ roditor, a cărui întindere (periferia) dela Akerman până la gura Prutului ce curge nouă verste dela Iaşi şi de la gura acestui râu până la hotarul Austriei şi de acolo la vale pe Nistru, alcătuieşte o câtăţime mai ca la o mie de verste, în care se află cetăţile cele vestite, adică: Hotinul, Benderul, Chilia, Izmailul, Akermanul şi alte multe oraşe de negoţ.
Aceste atât de mari foloase dăruite patriei noastre prin această îmbucurătoare pace, aduc inimei noastre negrăită mulţumire.
Să dăm dar, iubiţilor noştri supuşi credincioşi, mulţămită Prea Inaltului Dumnezeu şi să înălţăm din adâncul sufletelor noastre rugăciuni firebinţi, ca şi totdeauna să păzească şi să proslăvească cu blagoslovenia şi îndurarea sa pe binecredincioasa sa fiică Rusia.
În Sânt Petersburg 1812, August 5.
ALEXANDRU”
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1812+-+Tratatul+de+la+Bucure%C5%9Fti
Al dumneavoastră,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
'39
21/11/2016
“L’ACCORD EST FAIT!”
“Entre l’Allemagne est la Russie.
Il a été signé cette nuit a Moscou!
En voici les principaux points:
Le sort de la Pologne
1. Le gouvernement du Reich et l’U.R.S.S. annoncent avoir réglé définitivement les questions qui découlent de “la dissolution de l’Etat polonais”.
L’offensive de paix
2. Les deux gouvernements entreprendront des efforts communs – le cas échéant avec d’autres puissances – pour mettre fin à l’état de guerre entre l’Allemagne d’une part, la France et l’Angleterre d’autre part.
3. Si ces efforts échouaient les deux gouvernements prétendraient que l’Angleterre et la France sont responsables de la continuation de la guerre.
Dans ce cas, ils se consulteraient réciproquement sur les mesures à prendre.”
Paris–soir
Samedi, 30 Septembre 1939
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939.08.23+-+Pactul+Ribbentrop-Molotov
Al dumneavoastra,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Operatiile aritmetice in logica marilor puteri
12/11/2016
Împărţirea şi reîmpărţirea
(sferelor de influenţă)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1812+-+Tratatul+de+la+Bucure%C5%9Fti
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"...pentru REINTREGIREA NEAMULUI ROMANESC."
8/11/2016
"În 1961, militantul unionist basarabean Gherman Pântea era, (pentru a câta oară?), arestat şi închis la penitenciarul din Craiova.
Coincidenţă: în acelaşi an 1961, eram contactat de Alexandru Şoltoianu, la Leningrad.
Cerea SINCRONIZAREA ACŢIUNILOR PATRIOTICE ALE STUDENŢILOR BASARABENI ŞI NORD-BUCOVINENI.
"Toată viaţa îi voi urmări pe trădători. Voi submina imperiul sovietic. Voi torpila mecanismul de rusificare al PCUS. Voi lupta pentru izgonirea ocupanţilor, pentru REÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC".
Acesta era mesajul-jurământ al lui Sandu".
CUVÂNT ÎNAINTE
Prof. Univ. Dr. Mircea Druc
GHERMAN PÂNTEA, între mit şi realitate
Ion Constantin
Editura BIBLIOTECA BUCUREŞTILOR, Bucureşti - 2010
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gherman_P%C3%A2ntea
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gherman_P%C3%A2ntea
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gherman_P%C3%A2ntea
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"Sculati, mai frati, din somnul vostru..."
29/10/2016
Sculaţi, măi fraţi, din somnul vostru –
Din întunericul cumplit...
Ori nu vedeţi că viaţa-i ostrov?
Ori voi pe veci aţi adormit?
Străini, orfani, utaţi de mume,
Uitaţi şi chiar de Dumnezeu,
Noi am rămas un basm în lume,
Ca rarităţile-n muzeu...
La ochi o lume ne luară,
Cât am rămas de-ntunecaţi!
Şi veneticii strigă-n ţară,
Ca să le fim noi slugi şi-argaţi!
Şi spun c-ar fi mai bine încă,
Când am fi toţi noi – boi la plug
Şi la pietriş s-arăm adânc,
Şi zi, şi noapte puşi la jug,
Şi să ne poată, ca pe-o turmă
De vite, ca pe o cărare –
Mâna, cu harapnicul din urmă
Pe spate a ne măsura
Şi a ne jupi, şi a ne tunde,
Şi a ne mulge, ca pe oi.
De-ar fi, de nu – de muls de unde –
Ar stoarce sângele din noi
Şi a ne da, în loc de pâine,
Nişte gunoi mucegăit...
Şi-a te ucide ca pe-un câine,
Când n-ai fi-nstare de slujit!...
Sărmanilor, ah! cum o viaţă
Voi aţi dormit de lume duşi!
Ori n-aveţi sânge-n vine – viaţă?
Ori v-au orbit stăpânii ruşi?!
Sculaţi, mai fraţi, din somnul vostru,
Ieşiţi din chin, de la năcaz,
Ori nu vedeţi că viaţa-i ostrov –
Şi-n viaţă e mai slobod azi?
Destul! Deşteaptă-te, române,
Destul un veac întreg de somn!
Nu vezi că ziua ta de mâine
Te cheamă iar să fii tu domn?!
Ce-a fost, va trece tot ca fumul...
Ori nu eşti viţă de român?
La venetic arată-i drumul
Şi fii în Ţara ta stăpân!
DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
Autor Ion BUZDUGAN
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1887.03.09+-+1967.01.29+-+Ion+Buzdugan
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1887.03.09+-+1967.01.29+-+Ion+Buzdugan
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"... un rare exemple de patriotisme roumain."
24/10/2016
Antim Ivireanul
n. circa 1640 - 1650, Iviria (Georgia) — d. 1716, asasinat în Rumelia
„Parmi tous les prélats qui ont occupé le siège métropolitaine de Valachie, il n’en est aucun qui se recommande à la postérité par des mérites aussi divers que le moine Anthime.
Sa science, ses goûts artistiques, sa passion pour les livres souffiraient pour le mettre hors de pair; mai il a de plus donné, lui étranger, venu du fond de la Géorgie, un rare exemple de patriotisme roumain.”
NOTICE
BIOGRAPHIQUE ET BIBLIOGRAPHIOQUE
SUR
L’IMPRIMEUR ANTHIME D'IVIR, METROPOLITAINE DE VALACHIE
PAR
EMILE PICOT
VIENNE, SEPTEMBRE 1886
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1650+-+1716+-+Antim+Ivireanul
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Romania neintregita
28/09/2016
Care a fost preţul Independenţei României, sau al Intregirii României, sau al Reîntregirii României, încă neîntregite?
Nepreţuit, căci viaţa străbunilor, bunilor şi a părinţilor noştri este nepreţuită.
România neîntregită nu înseamnă doar o hartă decupată după bunul plac al unora, ci şi un Tezaur naţional neîntregit.
Iată că a sosit momentul să acţionăm pentru reîntregirea României!
Preţul nu va fi niciodată prea mare. Inaintaşii ne-au dovedit-o.
Altfel, cineva, într-o zi ne va spune: România nu este România! România nu este a ta! Brancuşi nu este al tău!
Cineva ne-a spus: Romania este Grădina Maicii Domnului!
Şi noi vom spune în curând: România este Cuminţenia Pământului!
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
31 August - Ziua Limbii Romane (Limba doinelor de aur)
28/08/2016
Sărut vatra şi-al ei nume
Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.
Cânt a Patriei fiinţă
Şi-a ei rodnică ţărână
Ce-a născut în suferinţă
Limba noastră cea română.
Pre pământ străvechi şi magic
Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastră cea română.
În al limbilor tezaur
Pururea o să rămână
Limba doinelor de aur,
Limba noastră cea română.
Limba Noastră cea Română - Grigore Vieru
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1935.02.14+-+2009.01.18+-+Grigore+Vieru
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
31 August - Ziua Limbii Romane (Sunt, Esti)
27/08/2016
N-au murit la Plevna în zadar
străbunii din legende şi din poveşti,
o dovedesc prea clar
cuvintele: Sunt, Eşti.
N-au murit în zadar
părinţii părinţilor noştri la Mărăşeşti,
o dovedeşte prea clar
vorba care-o zic azi: Sunt, Eşti.
În Tatra n-au murit în zadar
părinţii noştrii cei tineri, cereşti.
Iată-ne, rostim cu mândrie şi clar:
Sunt, Eşti.
N-au murit în zadar
Din volumul de versuri
Un pământ numit România (1969)
Nichita Stănescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1933.03.31+-+Nichita+Stanescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
31 August - Ziua Limbii Romane (1)
25/08/2016
1.1. „De mai multe ori s-au făcut referiri la Tatăl nostru al lui Georg Stiernhielm. Acest Tatăl nostru apare sub titlul “Walachica (lingua)” ca ultimul dintr-o serie de versiuni romanice din Tatăl nostru la sfărşitul prefeţei lui Stiernhielm “De linguarum origine”, în ediţia şi traducerea sa din Ulfilas, Stockholm, 1671.
…
2.2.1 Textul românesc al Tatălui nostru pe care îl citează Stiernhielm sună după cum urmează:
“Paerinthele nostrum cela ce esti en cheri.
Svintzas caese numele teu.
Vie enpe-/retziae ta.
Facaese voe ta, cum en tzer, ase si pre paementu.
Paene noastre tza/saetzioace, dae noaae astezi.
Si lase noaae datorii le noastre, cum si noi laesaem/ datornitzilor nostri.
Si nu dutze prenoi la ispitire: tze ne mentueste prenoi de/ viclianul.
Amin.”
…
3.0. Însuşi faptul că acest Tatăl nostru românesc a apărut într-o lucrare atât de importantă a unui om cu prestigiul lui Stiernhielm conferă acestui text o importanţă cu totul aparte. Dar el este important şi din motive interne, atât ca text românesc publicat în străinătate, cât şi datorită contextului în care este prezentat de Stiernhielm.
3.1 In primul rând, acesta este primul text al unui Tatăl nostru românesc bine cunoscut şi prezentat drept romanic dintre cele apărute în Europa occidentală. Primul Tatăl nostru românesc apărut în afara României, şi anume cel al lui Luca Stroici, a rămas total necunoscut în Occident.
...
3.3. In al doilea rând, textul lui Stiernhielm este relativ corect faţă de celelalte versiuni româneşti ale Tatălui nostru publicate în străinătate. După câte constat, este chiar cea mai corectă dintre toate versiunile româneşti ale Tatălui nostru apărute până la 1817, inclusiv în străinătate.
3.3.1 În al treilea rând – şi acesta este lucrul cel mai important – acest text figurează la Stiernhielm ca exemplu de limbă romanică de sine stătătoare. Cele şapte “linguae novae” care au luat fiinţă din latină sunt, după Stiernhielm: Italica, Hispanica, Gallica, Rhaetica, “Sardica”, “Sardica vulgaris” şi Walachica, adică italiana, spaniola, franceza, retoromana, catalana, sarda şi româna.”
STIERNHIELM, LIMBA ROMÂNĂ ŞI CIUDATUL DESTIN AL UNUI TATĂL NOSTRU, UN CAPITOL DIN ISTORIA CUNOAŞTERII (ŞI NECUNOAŞTERII) ROMÂNIEI ÎN EUROPA OCCIDENTALĂ
Din volumul
LIMBA ROMÂNĂ ÎN FAŢA OCCIDENTULUI
Editura DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1994
Autor Eugenio Coşeriu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1921.07.21+-+2002.09.07+-+Eugen+Co%C5%9Feriu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1921.07.21+-+2002.09.07+-+Eugen+Co%C5%9Feriu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Hotararea noastra trebuie sa fie ferma si nestramutata”
16/08/2016
140 de ani de la naşterea istoricului şi militantului unionist bucovinean, Ion I. Nistor
“Astăzi, când din puterile contractante dela 1775, Austria s’a prăbuşit sub sarcina păcatelor şi crimelor sale seculare, noi, urmaşii băştinaşilor acestei ţări, ajunşi stăpâni deplini asupra hotărârilor noastre, declarăm actul de cesiune dela 1775 nul şi neavenit şi hotărâm realipirea Ţării Bucovinei la Moldova, din trupul căreia fusese ruptă.
Hotărârea noastră trebuie să fie fermă şi nestrămutată, fiindcă timp de 144 de ani Austria s’a folosit de toate mijloacele pentru a ne desfiinţa ca neam, bătându-şi joc de drepturile noastre inalienabile asupra acestei frumoase şi binecuvântate ţări. Ea a nesocotit continuu drepturile limbii noastre, a pus piedică în desvoltarea noastră culturală şi s’a folosit de avutul nostru pentru scopurile sale şi împotriva intereselor noastre cele mai vitale.
Toţi, câţi simţeau româneşte în Bucovina, erau prigoniţi şi urgisiţi. Pentru afirmarea vieţii naţionale româneşti nu era loc în hotarele Bucovinei. Oamenii cei mai de seamă ai ţării erau siliţi să-şi părăsească vetrele, pentru a putea trăi şi simţi ca Români. Pe moşiile fondului bisericesc s’au adus colonişti străini, în vreme ce băştinaşii români erau siliţi să emigreze din Bucovina. În timpul războiului mondial, regimul austriac a recurs la cele mai detestabile mijloace pentru a ne distruge. De altfel în vara anului 1917 Austria renunţase ea însăşi la drepturile ei asupra Bucovinei, obligându-se printr’un tratat secret austro-ucrainean, denunţat lumii de “Kölnische Zeitung”, s-o unească cu Galiţia Orientală într’o provincie autonomă a Republicii Populare Ucrainene. La 8 februarie 1918 cancelarul Czernin, semnând tratatul de pace de la Brest-Litowsk, primi, în schimbul cesiunei Bucovinei, un milion de puduri de grâu pentru hrana populaţiei înfometate a Vienei. Dar noi, ca şi înaintaşii noştri din 1775, protestăm sus şi tare în faţa lumii contra acestui târg ruşinos pe socoteala patriei noastre bucovinene. Ca urmaşi ai arcaşilor moldoveni, luptători pentru apărarea moşiei strămoşeşti şi păstrători ai vechilor sale tradiţiuni istorice şi culturale, noi cerem cu hotărâre reîntoarcerea necondiţionată la sânul Patriei-Mame, România. Pătruns de aceste sentimente, declar în numele membrilor Consiliului Naţional Român, că votăm moţiunea pentru Unire, propusă de domnul preşedinte.”
UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
ION I. NISTOR
EDITURA “BUCOVINA” – I. E. TOROUŢIU
BUCUREŞTI, 1940
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
Ion I. Nistor (n. 4/17 august 1876, Bivolărie, Vicovu de Sus, districtul Rădăuţi - d. 11 noiembrie 1962, Bucureşti) a fost un istoric şi militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de laCernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”. Profesor la Universităţile dinViena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaş al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al lucrărilor publice, al muncii şi, în final, al cultelor şi artelor.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"Astazi ne este dat noua sa intregim opera lor"
12/08/2016
„Români!
Războiul, care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pe viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru, el a adus ziua aşteptată de veacuri de contiinţă naţională, ziua unirii lui. După veacuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări, înaintaşii noştri au reuşit să întemeieze statul român prin Unirea Principatelor, prin Războiul Independenţei, prin munca lor neobosită pentru renaşterea naţională. Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: unirea românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor.
De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnul cel de veci.
În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le da dreptul ca, într-o Românie întregită şi liberă de la Tisa până la mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi aspiraţiilor gintei noastre. Români!
Însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui.
Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei.
Cu Dumnezeu înainte!”
Proclamaţia către ţară
Regele Ferdinand I
15 august 1916
GENERALII ÎNTREGIRII
ALEVRA, Nicolae - General de brigadă
ANASTASIADE, Constantin - General de brigadă
ANASTASIU, Alexandru - General de brigadă
ANASTASIU, Ioan - General de brigadă
ANGELESCU, Paul - General de corp de armata
ARGHIRESCU, Nicolae - General de brigadă
ASLAN, Mihail - General de divizie
AVERESCU, Alexandru – Mareşal
...
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
„...la acea Manastire din Deal, a Sfantului Nicolae din Vii, langa Targoviste…”
8/08/2016
“Capul fu salvat însă de frământarea în ţerna anonimă. Mihai avusese în fraţii Buzeşti credincioşi siguri şi mândri auxiliari. Moşiile lor cele multe li se pot ierta, dacă prin rodul şi prin omul lor ei au putut fi factorii acestei mari sforţări a trecutului nostru. Radu, Stroe, Preda erau prea mari şi prea tari, prea bogaţi şi prea vestiţi ca să aibă nevoie de răsplata sau de favoarea Domnului pe care ei pretindeau să-l îndrepte în politica lui. Credinţa lor s-a păstrat însă şi după moartea aceluia lângă care luptaseră pentru ţară şi cinste. Radu, cu soţia sa, furară ţeasta Viteazului şi - curăţind osul, pentru care el s-a păstrat aşa bine – o strecurară cu cheltuială de bani şi primejdie personală, ei singuri sau printr-un om al lor, până la acea Mănăstire din Deal, a Sfântului Nicolae din Vii, lângă Târgovişte, unde era necropola acestui neam.
Aici, fără serviciu solemn, o coborâră’n pământ supt o piatră, care, după obiceiul timpului, fu croită tocmai după mărimea celor cuprinse supt dânsa. O inscripţie fu săpată pe dânsa şi lucru ciudat, pe când inscripţiile pentru Domni se făceau pe atunci în slavoneşte, aceasta e redactată într’o clară şi frumoasă limbă românească, parcă s’ar fi voit a i se da un sens naţional şi popular. Oricum, în ea, alături de nelipsita notă de pietate, este şi alta, atunci când se spune că “l-au ucis Nemţii în câmpia Turdei ”. Este şi acesta un strigăt către dreptate, către răsplătire şi pedeapsă pe care Mihai însuşi îl scosese înnaintea Împăratului la Praga.
Amintirea celui oprit astfel în calea drepăţilor sale n’a perit. Ea nu poate peri. Nu toţi morţii sunt morţi, cu numai aceia a căror faptă a fost ispăşită aici pe pământ.”
SOARTA RĂMĂŞIŢELOR LUI MIHAI VITEAZUL,
Idei dintr’o conferinţă ţinută la Iaşi,
şi
DISCURSUL
Rostit la Mănăstirea Dealului în numele Academiei Române şi
a Ligei Culturale cu prilejul aducerii capului lui Mihai Viteazul
de
Nicolae Iorga
Bucureşti, Tipografia „Cultura Neamului Românesc”, 1920
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1558+-+1601.08.09+-+Mihai+Viteazul
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“…nu moare-un popor, vandut de misei pe parale.”
8/07/2016
10 Iulie 1466 – Mănăstirea Putna – 550 de ani de zidire a credinţei-n istorie
Se lasă un abur de dor peste munţi,
Se-aude o lină cântare,
Pe albe zăpezi trec călugări cărunţi
Şi ochii lor ard de credinţă sub frunţi
La Putna lui Ştefan cel Mare.
Alunec încet peste dalele reci,
Mă-nec într-o rugă amară,
Dar duhu-i ce nu are moarte în veci,
Şi nici poticnire prin capete seci,
Mă-ntreabă ce este în ţară.
Se zbate-ntrebarea pe-arzânde făclii,
Mă reazem de cripta-mpărată,
Mă reazem cu-o lume de suflete vii,
Şi spun cu durerea iubirii dintâi
Că ţara nu e ca odată.
Că zimbru-i gonit din blazonul divin,
Şi trage prin mirişte carul,
Că fraţii de-o mamă aparte se ţin
Şi sângele lor declarant e străin,
Fiindcă e altul hotarul.
Că după ce neamul a fost răzleţit,
Şi limba o alta se face,
Ei bine, dar verbul nu-i chip de robit,
Că-atunci împotrivă lui Domnu-ai pornit,
Că-n verb însuşi spiritual zace.
Spun toate acestea tăcând încordat
Şi sfinţii-i privesc cu mirare,
Şi-n astă tăcere, măreţ, sacadat,
Se-aude prin seară cum clopote bat
La Putna lui Ştefan cel Mare.
Prelung bat, şi aspru, şi tânguitor,
Se varsă pe deal şi pe vale
Şi-aşa ţi se pare, prin sunetul lor,
Că Ştefan vesteşte: nu moare-un popor,
Vândut de mişei pe parale.
Popor ce de veacuri s-a statornicit
Pe munţii, pe văile aceste,
De ce a fost dus, ridicat, nimicit
Cu nodul la gură şi laţul la gât? –
Din simpla pricină că este.
Popor de păstori, de plugari, de năieri
Va fi pe aice şi mâine,
Că cine-a trecut prin atâtea-ncercări,
De drag pentru ţară, găsi-va puteri
Să mănânce doar apă şi pâine.
Bat clopote tare, de vuie-n Cuvânt
Neînduplecată-ntrebare:
Sunt două popoare cu acelaşi cuvânt?
Un singur popor e cu-acelaşi mormânt –
La Putna lui Ştefan cel Mare!
La Putna
Leonida Lari
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Moldovei+%C5%9Fi+Bucovinei
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
„Unde fugim de-acasa?”
2/07/2016
“M-a apucat un dor de frunze, în suflet şi peste tot, că nu mai pot. Hai să căutăm una, că e vânt şi că e ceaţă. Care-o găseşte primul o să aibă noroc în viaţă.”
Căutăm o frunză/Unde fugim de-acasă?
Marin Sorescu
Editura Tineretului, Bucureşti 1966
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Lacurile
Mereu pe fugă,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Iubim Basarabia
28/06/2016
Ultima notă sovietică – Moscova, 28 iunie 1940
1.In decurs de 4 zile, începând de la orele 14, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti.
2.Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de nord a Bucovinei.
3.In decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea Albă.
…
“Iubim Basarabia, pentru că suntem fiii ei.
O iubim pentru ca e pământ românesc.
Îi iubim pământul, fiindcă am crescu din vlaga lui şi ne-am jucat în ţărâna mănoaselor lui câmpii. Îi iubim livezile de pomi, fiindcă am crescut la umbra lor şi am gustat cu nesaţ din roadele lor. Îi iubim văile, fiindcă ne-am întărit plămânii cu aerul lor răcoros. Îi iubim dealurile, fiindcă din înălţimea lor i-am privit şi admirat întinsul necuprins de ochiul omenesc, prelungirea vechilor Carpaţi. Îi iubim mormintele, fiindcă în ele zac osemintele părinţilor noştri, zdrobite de robia stalinistă şi brejnevistă şi tot în ele sălăşluiesc moaştele eroilor dezrobitori. Îi iubim satele cu liniştea lor patriarhală, fiindcă în ele am înţeles rostul vieţii şi al lumii. Îi iubim bisericuţele îngrijite şi împodobite, fiindcă într-una din ele am fost primiţi din braţele bunicuţelor de ne-am încreştinat şi tot într-una dintre ele dorim să ne despărţim de lume.
Mai presus de toate iubim pe fratele basarabean, înrobit de străini, dar neînstrăinat, bătut de cnut, dar nedoborât la pământ, ispitit să se vândă, dar rămas falnic ca stejarul la hotarul de răsărit. Îl iubim pe fratele basarabean, fiindcă-i os din oasele străbunilor noştri şi sânge din sângele nostru. Îl iubim, fiindcă a băut din cupa suferinţei, în scurgerea vremurilor, mai mult decât mintea omenească poate pricepe şi simţurile nu pot cuprinde. Îl iubim, fiindcă îşi iubeşte pământul, casa, limba, străbunii şi pe cei de-o credinţă şi de-un sânge cu el. Îl iubim, fiindcă niciodată n-am poposit în casa lui fără să ne aşeze în capul mesei şi să ne ospăteze din roadele muncii. Îl iubim, fiindcă iubeşte pământul şi-l munceşte fără ca să ştie ce-i odihna şi uneori chiar hrana îndestulată.”
Iubim Basarabia
Au murit cu gândul şi dorul de Basarabia
Autor Preot Vasile Ţepordei
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
„Toti vorbesc despre binele poporului"
25/06/2016
„Toţi vorbesc despre binele poporului şi în numele lui parc’ar lucra, dar când fac legi, când înfăptuesc treburi pentru popor, dorinţele poporului adesea nu se iau în seamă.
Se răstignesc toţi pentru libertate, când fac propagandă electorală, dar când ajung la putere, vocea legitimă a poporului care i-a ales nu se ia în considerare, lumea se înăduşă.
Cel mai viu exemplu îl prezintă teroarea comunistă de pe Nistru.
Toţi doresc să fie conducătorii poporului, fără ca să aibă ştiinţele necesare, ei neavând nici o experienţă de vieaţă, - nu mai zic de lucrările de stat.“
Cuvântare rostită de slujba de “Passii”
de
I.P.S. Mitropolit Gurie al Basarabiei
In Catedrala din Chişinău
1933
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1877.01.01+-+1943.11.14+-+Gurie+Grosu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
GENERALII REINTREGIRII
22/06/2016
În urmă cu 75 de ani, în noaptea de 21-22 iunie 1941, Mareșalul Ion Antonescu, a dat istoricul ordin: "OSTAŞI, VĂ ORDON TRECEŢI PRUTUL !"
GENERALII REÎNTREGIRII
Antonescu Ion - n. 2.06.1882, Piteşti - Executat pe 1.06.1946, Închisoarea Jilava;
Arbore Ioan - n. 23.02.1892, Cucuteni, Iaşi – d. 25.12.1954, Închisoarea Văcăreşti;
Băldescu Radu - n. 16.10.1888, Mihăileştii de Sus, Olt – d. 2.12.1953, Inchisoarea Jilava;
Carlaonţ Ion – n. 19.10.1885, Miculeşti, Mehedinţi (Gorj) – d. 6.02.1952, Inchisoarea Aiud;
Cihoski Henri – n. 2.10.1872, Tecuci – d. 18.05.1950, Închisoarea Sighet;
Ciupercă Nicolae – n. 20.04.1882, Râmnicu Sărat – d. 25.05.1950, Închisoarea Văcăreşti;
Cornicioiu Grigore – n. 20.10.1883, Târgu Jiu – d. 16.09.1952, Închisoarea Văcăreşti;
Dobre Gheorghe – n. 2.09.1885, Olteniţa – d. 26.03.1959, Inchisoarea Râmnicu Sărat;
Eftimiu Constantin – n. 29.06.1893, Bucureşti – d. 19.09.1950, Inchisoarea Aiud;
Georgescu Grigore – n. 20.06.1886, Craiova – d. 27.04.1952, Inchisoarea Sighet;
Glatz Alexandru – n. 14.04.1882, Craiova – d. 7.02.1953, Inchisoarea Sighet;
Iacobici Iosif – n. 8.12.1884, Alba Iulia – d. 11.03.1952, Inchisoarea Aiud;
Ilasievici Constantin – n. 1881, Dorohoi – d. 1955, Inchisoarea Vacaresti;
Ioanitiu Alexandru – n. 1890 – d. 17.09.1941, Baden, Ucraina;
Iordăchescu Constantin – n. 1.04.1893, Rovinari, Gorj – d. 18.11.1950, Inchisoarea Jilava;
Korne Radu – n. 23.12.1895, Bucureşti – d. 28.04.1949, Închisoarea Văcăreşti;
Leoveanu Emanoil – n. 16.04.1887, Craiova, Dolj – d. 26.05.1959, Inchisoarea Făgăraş;
Liteanu Gheorghe Stefan – n. 1888 - 17.02.1959, Inchisoarea Făgăras;
Macici Nicolae – n. 7.11.1886, Craiova - 15.06.1950, Inchisoarea Aiud;
Măinescu Vasile – n. 1891 – d. 13.05.1953, Inchisoarea Vacaresti;
Mardari Socrat – n. 11.11.1894, Huşi – d. 9.02.1954, Inchisoarea Aiud;
Negrei Gabriel – n. 1.07.1872, Mogoşeşti, Iaşi – d. 29.09.1951, Inchisoarea Aiud;
Negulescu Ion – n. 1.04.1887, Turnu Măgurele – d. 1.04.1949, Închisoarea Jilava;
Nicolici Alexandru – n. 19.02.1892, Bucureşti – d. 20.01.1953, Colonia de muncă Poarta Albă;
Păiş Nicolae - n. 11.07.1887, Bucureşti – d. 16.09.1952, Inchisoarea Sighet;
Pălăngeanu Emil – n. 31.01.1891, Adjud, Vrancea – d. 4.02.1953, Capul Midia;
Pantazi Constantin – n. 26.08.1888, Călăraşi – d. 23.01.1958, Inchisoarea Râmnicu Sărat;
Pascu Vasile – n. 6.12.1890, Ghelengic, Caliacra - d. 6.08.1960, Inchisoarea Gherla;
Petrovicescu Constantin – n. 22.10.1883, Târgu Jiu – d. 8.09.1949, Inchisoarea Aiud;
Racoviţă Ioan Mihail – n. 7.03.1889, Bucureşti – d. 28.06.1954, Inchisoarea Sighet;
Rosetti Radu – n. 20.03.1877, Căiuţi, Bacău – d. 2.06.1949, Închisoarea Văcăreşti;
Rozin Gheorghe – n. 27.07.1888, Fălticeni – d. 10.01.1961, Închisoarea Văcăreşti;
Samsonovici Nicolae – n. 7.08.1877, Ştefăneşti, Dorohoi – d. 15.10.1950, Inchisoarea Sighet;
Sichitiu Ion – n. 19.01.1878, Rugi, Gorj – d. 20.04.1952, Inchisoarea Aiud;
Sion Ioan – n. 28.09.1890, Piteşti – d. 24.11.1942 Stalingrad;
Stavrescu Gheorghe – n. 8.03.1888, Brăila – d. 10.01.1951, Inchisoarea Aiud;
Stoenescu Scarlat Nicolae – n. 21.02.1890, Craiova – d. 2.03.1959, Culmea, Constanţa;
Tătărăscu Alexandru – n. 16.06.1888, Craiova – d. 20.06.1951, Inchisoarea Sighet;
Tobescu Constantin – n. 28.01.1893 – d. 2.12.1951, Inchisoarea Tîrgu Ocna;
Topor Ioan – n. 1.12.1885, Tudor Vladimirescu, Brăila - 22.06.1950, Inchisoarea Aiud;
Vasiliu Constantin-Piky – n. 16.05.1882, Focşani – Executat pe 1.06.1946, Inchisoarea Jilava;
Voicu Mihail – n. 2.02.1890, Hărculeşti, Râmnicu-Sărat – d. 17.08.1961, Inchisoarea Gherla;
Voiculescu Constantin – n. 23.02.1890, Tămădău, Călăraşi – d. 17.09.1955, Inchisoarea Gherla
... lista nefiind exhaustivă.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Dumnezeu să-i odihnească-n pace,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Uniti pentru Victorie! Hai Romania!
19/06/2016
EURO 2016
Deşteaptă-te Române! Pe-al nostru steag e scris Unire!
Uniţi pentru Victorie!
Hai Romania!
Valentin Bercă
Doina
14/06/2016
De la Nistru pân' la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân' la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân' în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier,
Zboară păsările toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sânul,
Codrul - frate cu românul -
De secure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă -
Sărac în ţară săracă!
Cine-au îndrăgit străinii,
Mâncă-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te-nalţă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn o dată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îţi vin codri-n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară -
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorile!
Doina
Mihai Eminescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“…pot sa spun ca i-am vazut de aproape pe Ion Inculet (din Rezeni), Pantelimon Halippa, Gherman Pintea...”
8/06/2016
“Preferam compania oamenilor mari celei a copiilor şi aşa auzeam multe poveşti de pe vremea ocupaţiei ruseşti, despre cei plecaţi în armată de peste douazeci de ani şi care nu se mai întorseseră, despre ocupaţia cazacilor şi fărădelegile săvârşite.
Un lucru bun, pe care îl aşteptam doar eu, era să mă cheme Moşu’ (Ionică Pelivan, mare luptător pentru Unire) ca să asist, dintr-un colţ, la întâlnirile de la el. Veneau oameni în vârstă, care discutau despre Unirea din 1918, cu succesele şi greşelile făcute, făceau planuri pentru după sfârşitul războiului şi evocau în fiecare adunare câte un fost camarad dispărut. Mătuşa dezaproba aceste “toane de bătrâni” şi mă lăsa pe mine să-i servesc cu dulceaţă şi cafea. Eu urmăream cu mare plăcere discuţiile lor şi aşa pot să spun că i-am văzut de aproape pe Ion Inculeţ (din Rezeni), Pantelimon Halippa, Gherman Pintea.
De obicei participa şi comandantul militar al “Ţinutului Nistru” (aşa era atunci împărţirea administrativă), generalul Olimpiu Stavrat.
Nu-mi dădeam seama, dar aşa a început să se împletească viaţa mea cu politica.
Zilele de alegeri şi Campania premergătoare erau zile de spaimă, când n-aveam voie să ieşim din casă şi satul răsuna de glasuri, certuri, bătăi. Văd şi astăzi ziarul pe care ni l-a adus unchiul Grigore, a cărui poză, din profil, era pe prima pagină şi mama le spunea sătenilor să-i voteze pe “georgişti” (partidul lui George Brătianu), căci unchiul candida pentru aceştia.
Şi-am terminat clasa a patra şi a venit vremea să plec la liceu (Gimnaziul de azi).”
FAMILIA NANDRIŞ – VOL. 8
GHEORGHE ŞI VASILE NANDRIŞ - AGRONOMII FAMILIEI NANDRIŞ DIN MAHALA
Olimpia Nandriş Iliescu
Editura GRAPH, Reşiţa 2016
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1904+-+1984+-+ANI%C5%A2A+NANDRI%C5%9E-CUDLA
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Simpozionul Stiintific al Inginerilor Romani de Pretutindeni - SINGRO 2016
2/06/2016
Bun gasit,
Asociația Generală a Inginerilor din România AGIR organizează, o dată la doi ani, Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO, cadru profesional de colaborare între inginerii și specialiștii români de pretutindeni, în scopul identificării unor soluții pentru problemele cu care se confruntă societatea contemporană.
SINGRO 2016 este organizat în colaborare cu Universitatea din Craiova - Facultatea de Inginerie Electrică, în contextul sărbătoririi a 65 de ani de învăţământ superior electrotehnic la Craiova.
Obiectivul Simpozionului SINGRO 2016: conturarea unor idei utile primăriilor în conceperea unui oraș inteligent.
Persoanele interesate pot participa la SINGRO 2016, în perioada 8-9 septembrie, cu lucrări în Plen sau pe Secțiuni.
Precizez că lucrarea poate prezenta soluții întâlnite de participanți în orașele în care locuiesc și care ar putea fi aplicate și în orașele din România.
Pentru dvs., sau unii dintre colegii dv. este o bună ocazie de a revedea Craiova.
Lucrările prezentate în cadrul simpozionului şi validate spre publicare de către Comitetul ştiinţific, vor constitui cuprinsul unui număr al Buletinul AGIR, publicaţie listată BDI, care va fi pus la dispoziţia participanţilor ulterior manifestării.
Opțional, pentru inginerii și specialiștii români din afara României, se va organiza o sesiune online.
De asemenea, va rugam sa distribuiti acest mesaj persoanelor potential interesate.
Informatii suplimentare pot fi obtinute accesand http://www.agir.ro/stiri/singro-2016-simpozionul-stiintific-al-inginerilor-romani-de-pretutindeni_471.html precum si din documentul atasat.
Cu multumiri,
Prof.dr.ing.Gheorghe Manolea
Presedinte Sucursala AGIR Dolj
Membru corespondent Academia de Stiinte Tehnice din Romania ASTR
Telefon 0744771432
Fax 0251534880
Adresa corespondenta :Str.Rașinari,nr.30,cod poștal 200 361 , Craiova
Alte detalii pe blogul http://www.agir.ro/stiri/singro-2016-simpozionul-stiintific-al-inginerilor-romani-de-pretutindeni_471.html
Cu respect,
Ing. Valentin-Nicolae Bercă
Preşedintele CT 345 – ITS/SMART CITY - ASRO
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
http://www.agir.ro/stiri/singro-2016-simpozionul-stiintific-al-inginerilor-romani-de-pretutindeni_471.html
„Metodic, hotarat, inflexibil, el si-a tesut planurile cu incapatanare... “
30/05/2016
1 iunie 1946, Valea Piersicilor, Închisoarea Jilava
Execuţia Mareşalului Ion Antonescu şi a colaboratorilor săi apropiaţi: Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Mihai Antonescu, Generalul Constantin Z. Vasiliu şi guvernatorul Transnistriei (1941 – 1944) Gheorghe Alexianu, în urma condamnării de către Tribunalul Poporului din Bucureşti.
„Ion Antonescu era militar, nu un simplu executant, ci un strălucit ofiţer de stat major. Metodic, hotărât, inflexibil, el şi-a ţesut planurile cu încăpăţânare, a acţionat pe etape şi obiective, după regulile de fier ale artei de comandament.
Atunci când a preluat puterea a considerat că destinul i-a încredinţat o misiune titanică de salvare şi restaurare a statului. Scopul său suprem fiind renaşterea României Mari, metoda utilizată a fost forţa. Intr-o primă urgenţă trebuia să pună ordine în nucleul de stat ce supravieţuise dezastrului din vara anului 1940.
Şi a pus-o prin combaterea fermă a camarilei regale, politicienilor şi funcţionarilor corupţi, atrăgându-şi ura complicilor lor; atunci când Legiunea, asociată la putere din motive de oportunitate, la 14 septembrie 1940, se va manifesta violent împotriva sa, nu va ezita s-o reducă la tăcere cu armele. Legiunea va fi eliminată din viaţa publică a României, partidele ţinute sub control strict, economia coordonată cu atenţie – frontul intern va fi asigurat, frontul extern – alianţa cu prima putere a Europei, Germania – va completa sistemul de asigurare a existenţei statului român.
După consolidarea acestor piloni de rezistenţă (intern şi extern), generalul va socoti că este posibilă “reconquista”, ştergerea umilinţelor trecutului; şi sorţii istoriei au vrut ca refacerea României Mari să înceapă cu Basarabia şi Bucovina de Nord, exact ca în anii 1918 – 1919 şi ca omul ce lucrase neobosit în acea epocă, să conducă naţiunea şi oştirea pe un drum cunoscut. În alte împrejurări internaţionale, însă, cu alţi aliaţi, parţial chiar împotriva foştilor prieteni.
Din nefericire, acest om era aproape singur, căci Mareşalul Constantin Prezan, Mareşalul Alexandru Averescu, I. I. C. Brătianu, Take Ionescu, Regele Ferdinand – spadele şi minţile luminate ale neamului, trecuseră de mult în nefiinţă. Ion Antonescu va prelua povara ce-o purtaseră şi ei şi este posibil să se fi considerat ca un ultim salvator al statului, legat de foştii săi superiori şi colaboratori printr-un nerostit jurământ al cavalerilor românismului.
Chiar dacă afirmaţia poate fi taxată drept romanţioasă, vorbele şi faptele lui Ion Antonescu ni-l descriu ca ultimul lider modern format în spiritul generaţiei paşoptiste.”
MAREŞALUL ION ANTONESCU
AM FĂCUT RĂZBOIUL SFÂNT ÎMPOTRIVA BOLŞEVISMULUI
Autori
Comandor Dr. Jipa Rotaru, Lt. Colonel Dr. Octavian Burcin, Maior Vladimir Zodian
Editura COGITO, Oradea 1994
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
RADIO VILLALBA 107.4 FM
27/05/2016
Bun gasit,
Nu ratați emisiunea de duminică, 29 mai 2016, 16:30-17:30,
un mozaic al vocilor românilor din Canada, Franța, Italia, Marea Britanie, Suedia şi, evident, Spania, pe care le-am ascultat împreună la emisiunea săptămânală în limba română de la Radio Collado Villalba, de-a lungul a mai bine de 3 ani!
Postul de Radio Collado Villalba a adunat gândurile, speranțele, visurile, trăirile, emoțiile, durerile, bucuriile, împlinirile românilor de pretutindeni și le-a transmis tuturor celor care ne-au ascultat și care, sperăm, au surâs la auzul unei replici, unei păreri, unui sfat, unui șlagăr.
Emisiunea jubiliară prezintă, de fapt, un tablou al diversității românilor care au ales să trăiască în afara țării, al frumuseții și duioșiei lor.
Intervine, cu sensibilitatea cunoscută, maestrul Ion Crețeanu.
La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!!!
Dana Oprica
Collado Villalba, Spania
RADIO VILLALBA 107.4 FM
http://radiovillalbasomostodos.blogspot.ro/p/blog-page.html
Programa Progenitores
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
“Ani de liceu, Cu prietenii pe viata..."
19/05/2016
“Ani de liceu,
Cu prietenii pe viaţă,
Scumpii ani de liceu
Ţi-i vei aminti mereu…”
Versuri din cântecul “Ani de liceu”;
“Liceenii”, film 1986, regia Nicolae Corjos
20 mai 1826 – 20 mai 2016
Tinereţe fără bătrâneţe Colegiului Naţional Carol I, Craiova
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=LYCEUM&optiune2=Craiova+-+Colegiul+National+Carol+I
Cu profund respect profesorilor noştri, cei care ne-au învăţat mai mult decât carte,
Salutări colegilor noştri, în amintirea celor făcute şi nefăcute,
Familia Bercă
- Valentin, Promoţia 1975 – Liceul Nicolae Bălcescu,
- Indiana, Promoţia 1976 – Liceul Nicolae Bălcescu,
- Vlad, Promotia 2001 – Colegiul National Carol I şi
- Horia, Promoţia 2003 - Colegiul National Carol I.
“Mai mult decat valoarea materiala a acestei Fundatiuni, menirea ei spirituala…”
17/05/2016
„Fundaţiunea Gozsdu înainte de războiu devenise una dintre cele mai mari fundaţiuni de drept privat din fosta Monarhie Austro-Ungară. Inflaţiunea postbelică i-a depreciat în mare parte valorile mobiliare; cu toate acestea averea rămasă, constând în deosebi din valori imobiliare (un corp de 8 mari clădiri în centrul Budapestei) formează şi astăzi o masă destul de considerabilă. După bilanţul din primăvara anului 1918 averea se urcase la aproximativ 1 miliard Lei în valuta de azi.
Mai mult decât valoarea materială a acestei Fundaţiuni, menirea ei spirituală şi imensul capital moral acumulat timp de peste o jumătate de veac, impunea Mitropoliei Transilvane obligaţia să facă din partea sa tot ce i-a stat în putinţă spre a salva cu orice preţ darul bunului credincios Emanuil Gozsdu şi din criza internă şi din cea rezultată pe urma războiului mondial.
A trecut deci Fundaţiunea Gozsdu prin amândouă crizele amintite şi nu mai poate fi departe clipa, în care veniturile ei anuale vor începe a se revărsa din nou cu vechea îmbelşugare asupra studenţilor talentaţi şi strădalnici, dar lipsiţi în cea mai mare parte de suficiente mijloace materiale.”
EMANUIL GOZSDU
1802 – 1870
ORIGINEA ŞI OPERA SA
DE
IOAN LUPAŞ
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
BUCUREŞTI, 1940
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1802+-+1870+-+Emanoil+Gojdu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Ura! maret se-nalta-n vant Stindardul Romaniei!
7/05/2016
...
Prin foc, prin spăgi, prin glonţi, prin fum,
Prin mii de baionete,
Urcăm, luptăm... iată-ne-acum
Sus, sus, la parapete.
"Allah! Allah!" turcii răcnesc,
Sărind pe noi o sută.
Noi punem steagul românesc
Pe crâncena redută.
Ura! măreţ se-nalţă-n vânt
Stindardul României!
Noi însă zacem la pământ,
Căzuţi pradă urgiei!
Sergentul moare şuierând
Pe turci în risipire,
Iar căpitanul admirând
Stindardu-n fâlfâire!
…
Peneş Curcanul
Vasile Alecsandri
Mirceşti 1877
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1877-1878+-+Razboiul+de+Independenta+a+Romaniei
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Paste binecuvantat!
28/04/2016
“Şi le-am făcut cunoscut numele Tău
şi-L voi face cunoscut,
ca iubirea cu care M-ai iubit Tu
să fie în ei şi Eu în ei.”
Ioan 17:26
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mesaje
Un Paşte binecuvântat, vă dorim,
Familia Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
"Sa iertam toate pentru Inviere"
24/04/2016
Slavă… Şi acum… Ziua învierii!
Şi să ne luminăm cu prăznuirea,
Şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm.
Să zicem: fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi;
Să iertăm toate pentru Înviere.
Şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi,
Cu moartea pe moarte călcând,
Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!
Ziua Învierii gl. V+ Terirem - Nectarie Schimonahul (Solist Dirijor Prof. Dr. Victor Șapcă)
Grupul psaltic „Sf. M. Mc. Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova
http://teofanmada.ro/2016/04/20/iata-mirele-vine-concert-de-muzica-bizantina-la-arad/
http://teofanmada.ro/2016/04/20/iata-mirele-vine-concert-de-muzica-bizantina-la-arad/
Cu credinţă,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
23 Aprilie
23/04/2016
La Mulţi Ani, celor ce poartă numele
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, ocrotitorul Armatei Române
In memoriam
Generalul de armată Gheorghe Avramescu
(n. 26 ianuarie 1884, Botoşani - d. 3 martie 1945, Jászberény, Ungaria)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Avramescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Avramescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
Lacramioarele
15/04/2016
Lăcrămioarele
Pastel de primăvară în 7 versuri
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu
Cu smerenie,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“Pentru a inabusi definitiv nazuintele moldovenilor, guvernul rus trimite in Basarabia o serie de “specialisti” in materie de rusificare si deznationalizare..."
12/04/2016
140 de ani de la naşterea lui Ioan Gheorghe Pelivan
“Pentru a înăbuşi definitiv năzuinţele moldovenilor, guvernul rus trimite în Basarabia o serie de “specialişti” în materie de rusificare şi deznaţionalizare, dintre cari cel mai fără milă a fost Episcopul Pavel Lebedev (1871 – 1882).
Cu venirea lui, începe aici o adevărată prigoană împotriva a tot ce este moldovenesc.
Mulţumită lui Pavel Lebedev, precum şi urmaşilor lui:
- Se desfiinţează catedra de limbă moldovenească în Seminarul Teologic din Chişinău, precum şi alte şcoli duhovniceşti;
- Se închide vechea tipografie eparhială moldovenească care fusese înfiinţată de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1813 şi în care se tipărise atâtea cărţi folositoare bisericeşti;
- Se scot din parohiile lor moldoveneşti o mulţime de preoţi numai pentru vina, că nu ştiau să slujească Sf. Liturghie pe slavoneşte;
- Se înfiinţează în bisericile din satele moldoveneşti aşa zisa “strană rusească”, unde se cântă şi se citeşte numai pe slavoneşte, fără ca credincioşii să înţeleagă măcar o slovă;
- Se închide ediţia moldovenească a revistei bisericeşti “Eparhialnăia Vedomosti” (Ştiri Eparhiale), ediţie care înainte eşia paralel cu cea rusească;
În politica sălbatică de desnaţionalizare forţată, autorităţile bisericeşti ruse ajung până la blăstămata circulară, în care se porunceşte bisericilor moldoveneşti de la sate, să trimeată la Arhiepiscopia din Chişinău toate cărţile vechi bisericeşti moldoveneşti, sub pretext că în ele, prin inscripţii făcute de preoţii inculţi, s’au strecurat mai multe “greşeli protivnice spiritului credinţei şi dogmei pravoslavnice” (eresuri).
Aici ceasloavele, psaltirile, mineiele şi octoihurile noastre moldoveneşti, izvoare de mângâere românească şi creştinească pentru noi, sunt arse pe nevăzute în sobele Sf. noastre Mitropolii.
Odată cu prigoana din sânul bisericei, începe prigoana şi în şcoalele laice, unde se opresc pentru predare orice cunoştinţe elementare, din istoria şi geografia Ţării Româneşti.
Elevii acestor şcoli nu trebuiau să ştie nimic, dar absolut nimic, din literatura şi cultura românească.
Dacă întâmplător se ridica chestiunea despre români, profesorii ruşi sau rusificaţi trebuiau să tălmăcească elevilor, că românii sunt o altă naţie decât moldovenii, cu altă limbă şi de altă origină.”
BASARABIA DE SUB OBLĂDUIREA RUSEASCĂ
de IOAN PELIVAN
Extras din revista “Viaţa Basarabiei” Nr. 1 – 1941
Din discursul rostit cu ocazia sărbătorirei a douăzeci de ani dele Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, 27 Martie 1918 – 27 Martie 1938
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1876.04.01+-+1954.01.25+-+Ioan+Gheorghe+Pelivan
Ion Gheorghe Pelivan (n. 1 aprilie 1876, satul Răzeni, județul Lăpușna; d. 25 ianuarie 1954, Sighet) a fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale.
S-a stins din viață în închisoarea Sighet la 25 ianuarie 1954.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1876.04.01+-+1954.01.25+-+Ioan+Gheorghe+Pelivan
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
„Toute la rive gauche du Dniéster, a partir de Moghilev jusqu’aux environs d’Odessa, est roumaine."
9/04/2016
„Toute la rive gauche du Dniéster, à partir de Moghilev jusqu’aux environs d’Odessa, est roumaine.
Les nombreux villages situés sur cette rive, tout le long du fleuve, sont, à des rares exceptions près, roumains; il en est peu qui ne soient, au moins en partie, habités par des Roumains.
Mais l’élément roumain s’étend, à l’Est loin au delà de la rive gauche du Dniéster, dans l’intérieur de l’Ukraine, et au delà du Boug et même jusqu’aux rives du Dniéper.
L’élément roumain, à l’Est du Dniéster est si nombreux et si compact qu’il occupe une place très importante sur toutes les cartes ethnographiques de la Russie.”
LES ROUMAINS D’UKRAINE
D. DRAGHICESCU ET MURGOCI
PARIS 1919
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“In lupta sfanta pentru unirea tuturor Romanilor..."
4/04/2016
“În lupta sfântă pentru unirea tuturor Românilor, Academia Română şi-a avut partea ei importantă pe terenul cultural; de aceea, izbânda Ţerii este şi izbânda ei. Când din imboldul lui N. Kretzulescu şi al lui C. A. Rosetti s’au pus bazele Societăţii Literare cu scopul de a se ocupa mai ales de limba şi literatura română, alegerea întâilor membri ne arată gândul de înalt patriotism ce a călăuzit generaţia din 1866, care, bine încredinţată că numai pe baza unităţii de limbă şi cultură se poate clădi trainic viitorul unei naţiuni, a reunit în cercul restrâns al viitoarei Academii pe bărbaţii luminaţi din toate ţinuturile româneşti, şi astfel România Mare de azi îşi găsia de o jumătate de secol patria comună sub acoperişul tânărului acoperământ.”
CUVANTAREA ROSTITA CU OCAZIUNEA SERBATORIRII JUBILEULUI DE 50 ANI AL ACADEMIEI
SEDINTA DE LA 14 MAIU 1919
MAJESTATEA SA REGELE FERDINAND I
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1865.08.24+-+1927.07.20+-+Ferdinand+I%2C+Rege+al+Rom%C3%A2niei
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
Daca noi, nu, atunci cine?
2/04/2016
Chişinău, 26 – 27 Martie 2016
Congresul Diasporei Unioniste, Sfatul Ţării 2, Marşul Unirii
Dacă noi, nu, atunci cine?
Dacă acum, nu, atunci când?
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
"Data de 27 martie..."
25/03/2016
"Data de 27 martie 1918 a rămas în istoria românilor ca fiind ziua în care Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu Regatul României, astfel, Basarabia devenind prima dintre provinciile româneşti care s-a unificat cu Țara. Au urmat: Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şi Bucovina, ca la 1 decembrie 1918 România să fie Mare.
Astăzi, după atâtea „schimbări”, după anexarea Basarabiei de către Rusia, după pactului Ribbentrop-Molotov, după 25 de ani de „neutralitate” şi „independență”, după proteste şi eşecuri, după alegeri în termen şi alegeri anticipate, după prea multe aşteptări şi replici de „încă nu e timpul potrivit” (de parcă ar exista un timp potrivit sau mai puțin potrivit pentru a fi noi înşine), noi, Tinerii Moldovei, vă îndemnăm pe toți cei cărora vă pasă de viitorul vostru şi al urmaşilor voştri, să nu rămâneți indiferenți şi să vă implicați.
La 27 martie 1918, 86 dintre membrii Sfatului Țării au votat în favoarea Unirii, 3 membri au votat împotrivă, 36 s-au abținut, 13 membri au absentat pur şi simplu. Fiecare a decis în limitele propriului fel de a fi şi de a gândi.
La 27 martie 2016 se vor împlini 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Cu acest prilej, vom organiza un marş prin care vom sărbători Unirea.
Vino şi tu duminică, 27 martie, ora 13:00, la Chişinău, în faţa Teatrului Național de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, vino să punem capăt unei nedreptăți istorice, vino să dăm start UNIRII… nu fi tu printre cei absenți!"
http://tinerii.md/2016/03/08/acum-ori-niciodata
http://tinerii.md/2016/03/08/acum-ori-niciodata
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
„Renasterea unui popor la vieata noua politica si nationala....”
20/03/2016
„Renaşterea unui popor la vieaţă nouă politică şi naţională nu se face decât prin puterile şi virtuţile sale proprii. Bizuindu-se pe aceste viruţi tradiţionale, neamul românesc şi-a restaurat el însuşi Regatul Daciei, prin unirea dela 1859 şi prin actele de unire dela Chişinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia din 1918. Iar cinstea de a fi reînviat Regatul lui Decebal n’a fost îngăduită nici împăratului Iosif al II-lea, nici marelui duce Constantin al Rusiei, nici lui Lucian Bonaparte şi nici lui Grigorie Potemkin sau Constantin Ipsilanti, ci această măreaţă misiune istorică a fost rezervată de providenţă Marelui Întregitor de Neam, Regelui Ferdinand I, încununând izbânda armatelor române cu solemna sa încoronare la Alba-Iulia ca primul Rege al Daco-României.”
RESTAURAREA DACIEI ÎN SINTEZELE DIPLOMAŢIEI EUROPENE
DE
ION I. NISTOR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
Şedinţa dela 3 Februarie 1939
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“Totusi Getii, adica Dacii, s-au mentinut, ba chiar s-au revarsat si dincolo de Tyras”
14/03/2016
„În ţinutul getic dintre Nistru, Carpaţi şi Balcani, adică în Basarabia, Moldova, Muntenia, Dobrogea şi o mare parte a Bulgariei nordice, au avut loc continuu, din timpuri anterioare cunoştinţelor noastre literar-istorice (care încep abia în sec. VII a. Chr.) şi până în timpul imperiului roman târziu (la sfârşitul sec. IV d. Chr.) infiltraţii persistente de elemente iraniene: scythice şi apoi sarmatice. Totuşi Geţii, adică Dacii, s’au menţinut, ba chiar s’au revărsat şi dincolo de Tyras, în ţinutul scit dela Nordul Mării Negre, după cum se vede, între altele, şi din numărul însemnat de nume thrace, care se întâmpină în inscripţiile greceşti din Sudul Rusiei, şi în special din părţile sud-vestice, către Olbia.”
CONSIDERAŢIUNI ASUPRA UNOR NUME DE RÂURI DACO-SCITICE
VASILE PÂRVAN
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCUREŞTI, 1923
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1882.09.28+-+1927.06.26+-+Vasile+P%C3%A2rvan
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
Ne priveste Primavara!
11/03/2016
Flori de cais
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu
Cu bucurie,
Valentin
„Nici nu trebuie sa ne miram ca Dacia figureaza printre regate”
27/02/2016
“Într’un singur exemplar, la Biblioteca Statului din Munchen, s’a păstrat o mult mai veche menţiune a Daciei, chiar în una din primele tipărituri existente.
Este vorba de vestitul „Turkenkalender” din anul 1454, “ Eyn manung der cristenheit wider die durken” lucrare de importanţă pentru istoria tiparului.
...
Pasagiul în care ţara noastră este direct menţionată, sub numele de „Dacia” apare la f. 2 a şi b, fiind precum urmează:
…
În traducere românească sună astfel:
Aprilie
Ridicaţi-vă toţi, regi creştini, ai Franţei, Angliei, Castiliei şi Navarei, ai Boemiei şi Ungariei, ai Portugaliei şi Aragoniei, ai Ciprului, Daciei şi Poloniei, ai Danemarcei, Suediei şi Norvegiei. Ajutaţi cu puterea voastră să învingem pe Turci.
În această chemare, autorul anonim înşiră multe ţări despre care a auzit sau cetit, desigur fără a le cunoaşte. În urma numeroaselor manuscrise geografice care circulau, mai ales în Italia dar şi în Germania (Ptolemaeus, Solinus, Pomponius Mella etc.) numele de Dacia nu putea fi necunoscut oamenilor culţi din acea vreme.”
CEA MAI VECHE MENŢIUNE A DACIEI ÎN TIPAR
Constantin I. KARADJA
MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NAŢIONALĂ, BUCUREŞTI 1940
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=500+%C3%AE.Hr+-+Dacia
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“Ne platesc aia din apus ca-i aparam aci?”
19/02/2016
Marin Sorescu
19 februarie 1936, Bulzeşti, județul Dolj - 8 decembrie 1996, București
…
JOIŢA: ... Gândiţi-vă şi dumneavoastră: ăla bolnav şi beteag în pat, bir pe aia, bir pe ailaltă – aia nu, aia nu... Ce să facem şi noi, femeile? Plus toată ziua cu spaima în cap: vin turcii, nu vin turcii…
DOMNICA: Iart-o, măria-ta.
ŢEPEŞ: Domnico, tu du-te, nene…
DOMNICA (Îngenunche): Iart-o. (Iese)
ŢEPEŞ (Se ridică): Tu ce zici: vin sau nu vin?
JOIŢA: Turcii?
ŢEPEŞ: E?
JOIŢA: Păi să vină, fir-ar ai dracului, că de când se tot screm, veneau şi treceau, erau acum la mama dracului, în fundul Europei. De ce să le ţinem numai noi piept acilea? Ne plătesc ăia din apus că-i apărăm aci? Sunt şi ăştia nişte tâmpiţi.
ŢEPEŞ: Cine?
JOIŢA: Turcii.
ŢEPEŞ: De ce?
JOIŢA: Se proţăpesc să se bată doar cu noi, când ştiu precis că pe noi n-o să ne biruie în vecii-vecilor. Şi nu le dă în gând să meargă la ăia pe care i-ar găsi în izmene. (Râde)
PÂRVU: Ce să-i facem, măria-ta, aţi auzit-o şi dumneavoastră cum se exprimă. N-are vocabular.
...
ŢEPEŞ: Muierea asta ar merita să trăiască. Măcar spune ce simte.
JOIŢA: Ba simt eu mai multe, dar mi-e frică să le spun. Îmi mai pun lacăt la gură.
...
A TREIA ŢEAPĂ
MARIN SORESCU
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“Cucurigu, boieri mari! Dati punguta cu doi bani!”
17/02/2016
Constantin Brâncuşi
(n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris)
“Simplitatea este complexitatea rezolvată.”
Constantin Brâncuşi
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
Carmen Sylva
15/02/2016
Carmen Sylva, poetă, mumă şi regină!
29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - 18 februarie 1916, Curtea de Argeş, România
LA MÈRE DE LA PATRIE
Si tout un peuple ému, vibrant, l'appelle «Mère!»
En se tournant vers toi dans les jours de malheur;
Si tu sais partager son infortune amère,
Tu sentiras la paix renaître dans ton coeur!
Carmen Sylva
Oeuvres choisies (prose et vers) / Carmen Sylva;
Publiées par G. Bengesco, 1907
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1843.12.29+-+1916.02.18+-+Carmen+Sylva
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
„Consulii straini stiau de existenta complotului..."
7/02/2016
„Consulii străini ştiau de existenţa complotului şi ei avertizară în chip voalat pe miniştri. Astfel, în seara zilei de 24 ianuarie, cu prilejul balului care avu loc la teatru, consulul general al Italiei, cavalerul Anibal Strambio, spuse ministrului de externe, Alexandru Papadopol-Calimah: “Domnule ministru, ţara voastră stă pe un vulcan; regret că sunt consul; nu pot să vă spun mai multe”. Consulul Rusiei, baronul de Offenberg, prevenise pe miniştri, în aceeaşi zi, să nu lase pe Cuza să participe la bal; acesta însă nu ţinu seama de sfat. De data aceasta nu se întâmplă nimic, nici cu prilejul balului din seara zilei de 8 februarie stil vechi, când se sărbători aniversarea intrării lui Cuza în Bucureşti.
Complotiştii fixară ca dată a acţiunii noaptea de 11/23 februarie. În seara zilei de 10, pe la orele 7, un tânăr transilvănean, Gheorghe I. Dogărescu, din serviciul lui Cezar Bolliac, fu trimis de acesta cu o scrisoare către Cuza în care îi anunţa complotul şi iminenţa unui atac asupra palatului. Introdus “cu mari greutăţi”, tânărul predă scrisoarea chiar lui Cuza în mână. Principele, impresionat mai ales de faptul că mesagerul refuzase să ia banii – o liră – pe care î-i oferise, cheamă pe comandantul pieţei, colonelul Zefcari, şi pe şeful siguranţei, I. G. Valentineanu. Aceştia îi spuseră că nu ştiau nimic de un asemenea atac, că nu poate fi vorba de revoluţie, deoarece poporul e liniştit. Principele, fără să cerceteze mai amănunţit şi să ia alte măsuri, dădu numai ordin să se dubleze garda palatului; nu ştia că însăşi garda era câştigată de adversari.
Între timp, complotiştii puseră la punct ultimele detalii ale acţiunii. Pentru a îndepărta orice bănuială, se organizează în casă la C. A. Rosetti o recepţie care durează toată noaptea, luminile arzând continuu; iar prefectul poliţiei Capitalei, Beldiman, este antrenat la un joc de cărţi şi lăsat să câştige spre a i se distrage atenţia. Mult după miezul nopţii, trupe din Regimentul 7 de linie şi două baterii de artilerie se îndreaptă spre palat. Aci garda, comandată de maiorul Lecca, îi aştepta. Un grup de ofiţeri şi de civili intră în clădire, ajung la uşa încăperii în care dormea Cuza, o forţează şi pătrund înăuntru. Cuza nu se opune, deşi avea pistoalele la îndemână, şi când grupul de ofiţeri, cu revolverele în mâini, îi cer să abdice şi-I prezintă decretul respective, el îl iscăleşte, pe spatele unuia din complotişti, căpitanul Pilat. Acest decret avea următorul cuprins:
“Noi Alexandru Ioan I, conform dorinţei naţiunei întregi, depun astăzi 11/23 fevruarie 1866 cârma guvernului în mâna unei locotenenţi domneşti şi a ministerului ales de popor”.
Expresia “conform dorinţei naţiunei întregi”, ca şi aceea a ministerului “ales de popor” erau de circumstanţă, spre a face impresia asupra opiniei publice; în realitate, nu era de loc dorinţa “naţiunei întregi”, căci ţăranii care formau peste optzeci la sută din populaţie, ca şi muncitorimea din oraşe şi chiar o bună parte din burghezia mică şi mijlocie erau pentru Cuza; nici guvernul – în care maiorul trădător Lecca era acum ministru de război – nu fusese “ales de popor”, ci numit de locotenenţa domnească, adică de trei dintre complotişti.
După semnarea actului de abdicare – faptul a avut loc la orele 5 dimineaţa – Cuza, îmbrăcat ăn haine civile fu scos din palat, trecând printre două rănduri de soldaţi întorşi cu spatele spre a nu-l vedea pe fostul domn – aşa de mare era teama de o eventuală reacţiune a ostaşilor – suit într-o trăsură cu coşul ridicat şi dus la casa unui devotat de al lui C. A. Rosetti, anume Constantin Ciocârlan. Acest Ciocârlan fusese arestat, împreună cu N. Golescu şi cu un oarecare Carula, la începutul lui noiembrie 1864, şi ţinut închis; era deci – pentru complotişti – un om sigur care avea acum prilejul şi satisfacţia să ţie el închis pe cel din ordinul căruia fusese “poprit” cu un an şi jumătate mai înainte.
Îndată ce Cuza părăsi palatul, prima grijă a complotiştilor fi să sechestreze arhiva care se găsea în apartamentul ocupat de Baligot de Beyne; acesta trebui să plece din palat, fu lăsat însă în libertate.
De la locuinţa lui Ciocârlan trimise Cuza o scrisoare lui N. Golescu, unul din cei trei locotenenţi domneşti, în care, după ce arătă că este şi el – aşa cum se manifestase şi mai înainte – pentru aducerea unui prinţ străin pe tronul României – exprimă dorinţa de a pleca din ţară “cât mai în grabă” şi termină prin cuvintele “să trăiască România”!
În aceeaşi zi, 11 februarie 1866, la orele 1 după-amiază, Camera şi Senatul fură convocate în şedinţă extraordinară.
Locotenenţa domnească şi guvernul aduseră la cunoştinţă actul abdicării; deputaţii şi senatorii procedară apoi la proclamarea ca domn al României, sub numele de Filip I, a contelui de Flandra, din familia domnitoare belgiană; acesta însă refuză coroana ce i se oferea.”
VIAŢA ŞI OPERA LUI CUZA VODĂ
Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită
CONSTANTIN C. GIURESCU
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ
Bucureşti 1970
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
"Pe-al nostru steag e scris Unire"
22/01/2016
Pe-al nostru steag e scris Unire
Pe-al nostru steag e scris Unire,
Unire-n cuget şi simţiri
Şi sub măreaţa lui umbrire
Vom înfrunta orice loviri.
Acel ce-n luptă grea se teme
Ce singur e rătăcitor,
Iar noi uniţi în orice vreme
Vom fi, vom fi învingători.
Am înarmat a noastră mână
Ca să păzim un scump pământ,
Dreptatea e a lui stăpână,
Iar domn e adevărul sfânt.
Şi-n cartea veşniciei scrie
Că ţări şi neamuri vor pieri,
Dar mândra noastră Românie
Etern, etern va înflori.
Învingători cu verde laur
Noi fruntea nu ne-o-mpodobim
Nici scumpele grămezi de aur
Drept răsplătire nu dorim.
Ştiind că-n viaţa trecătoare
Eterne fapte-am împlinit
Şi chinul morţii-ngrozitoare
Bogat, bogat e răsplătit.
Autor Andrei Bârseanu
1859
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
„La Valachie, la Moldavie et la Bessarabie reunies et fortement constituees”
18/01/2016
“Un projet plus vaste a étè rêvé par quelques esprits enthousiastes; il s’agirait, d’après ce projet, de la reunion de tous les Roumains, depuis le Dniester jusqu’à la Theiss, depuis la frontier de la Gallicie jusqu'aux bords du Danube, comprenant par consequent la Bukovine, la Bessarabie, la Moldavie, la Valachie, la Transylvanie et le Banat de Temeswar. Malgré des déchirements séculaires, tous ces pays ont conservé l'unité de race, l'unité de langue, l'unité de moeurs et de sentiment.
Il y a là douze millions de latins répandus sur une terre riche et fertile, qui accepteraient avec orgueil la mission qu'on leur ferait d'opposer une invincible barrier au slavisme du nord. Donc, plus de Valachie, plus de Moldavie, plus de ces fiefs du moyen âge, mais une grande Roumanie soeur de l'occident et gardienne vigilante de ses frontières.
Certes, c'est là un beau et vaste projet, et, c'est sans doute l'idéal des Roumains mais nous croyons qu'il est toujours dangereux de demander plus qu'on ne peut obtenir.
La Valachie, la Moldavie et la Bessarabie réunies et fortement constituées
formeraient déjà un sérieux obstacle à l'ambition moscovite, et les jeunes bataillons du nouvel État suffiraient à la tâche que l'Europe leur aurait confiée.
Les Principautés contiennent des hommes capables et éminents constitutionalistes et non anarchiques, prêts à servir sous un prince librement élu, ou un souverain désiné par l'Europe,et à permettre à l'aristocratie territorial l'exercice de ses droits et d'une honnête influence. Les immunités qu'un gouvernement composé de tels homes offriraient aux paysans uniraient toutes les populations Roumaines des deux Principautés, et stimuleraient le zèle de tous pour la cause de l'indépendance nationale.
Les habitants des Principautés sont braves, capables, et assez nombreux pour se défendre contre les empiétements des Russes, comme pendant des siècles ils ont
réussi à maintenir leur indépendance et leur autonomie contre les Turcs, dans les plus glorieux jours de conquête de l'Islam.
Tout ceci est pleinement démontré par l'histoire du passé et par la connaissance du présent.”
Appel au Congrès en faveur des Roumains,
par Edmond Texier
Paris 1856
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1856.03.18+-+Tratatul+de+Pace+de+la+Paris
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“Astazi e dar timpul ca sa intarim credinta in trainicia poporului roman”
14/01/2016
“Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român.
Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să căştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti.
Înţelegem pe deplin această stăruinţă, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale şi materiale, orice stat face tot ce-i stă cu putinţă: Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iar noi suntem o ţară mică şi slabă; dacă dar ţarul Alexandru II este hotărât a lua Basarabia în stăpânirea sa, pentru noi, Basarabia este pierdută.
Dar dacă ne dăm bine seama, nici nu e vorba să pierdem ori să păstrăm Basarabia: vorba e cum o vom pierde ori cum o vom păstra.
Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla ne este că vom pierde şi rămăşiţa unei preţioase provincii pierdute; putem să pierdem chiar mai mult decât atâta, încrederea în trăinicia poporului român.
În viaţa sa îndelungată niciodată poporul roman nu a fost la înălţimea la care se află astăzi, când cinci milioane de români sunt uniţi într-un singur stat.
Mihai Viteazul a izbutit să împreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeierea unui stat român mai puternic; a fost destul ca Mihai Viteazul să moară pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească. Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe zguduiri şi rămâne statornic, fiindcă are două temelii: conştiinţa românilor şi încrederea marilor naţiuni europene.
Dacă vom câştiga de trei ori atât pământ pe cât avem şi vom pierde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o creaţiune trecătoare; iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socială, Rusia ne poate lua ce-i place şi pierderile ne vor fi trecătoare.
Astăzi e dar timpul ca să întărim, atât în români, cât şi în popoarele mari ale Apusului, credinţa în trăinicia poporului român.
Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ: noi nu primim nici un preţ.
Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic!
Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel încât românii sunt datori a rămânea până la sfârşit consecuenţi moţiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic şi nu primim nimic.
Românul care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.”
PRO DOMO
10 februarie 1878
Mihai Eminescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
„la rasaritul Nistrului mai traesc inca 400.000 de Romani”
10/01/2016
“... neputând în momentul de faţă să atace problema basarabeană pe un front militar, bolşevicii tind să-şi atingă scopul prin alte mijloace.
Unul din aceste mijloace este formarea de bande armate destinate să hărţuiască malul românesc al Nistrului; altul este pricinuirea cât mai multor turburări şi nemulţumiri în interiorul Basarabiei prin propaganda subversivă pe care o fac în acea provincie şi ca un ultim mijloc, faţă de primele două, plăsmuit acum de bolşevici contra Basarabiei, trebue considerat a fi crearea unei Republici Moldoveneşti între Bug şi Nistru.
Într’adevăr că înfiinţarea la însăşi graniţele României a unui focar moldovenesc, va permite bolşevicilor să îmbogăţească literatura lor de propagandă cu o nouă temă: ei îşi vor propune să convingă pe Basarabeni de ale căror sentimente patriotice nu pot face abstracţiune, că Rusia Sovietică nu le cere să se rupă de la Patria Mumă, ci să se unească numai fraţilor lor de peste Nistru, pentru a constitui împreună un singur Stat Moldovenesc în Federaţiunea Republicelor bolşevice.
Astfel făurită noua Republică Moldovenească, nu poate fi considerată decât un mijloc de propagandă contra României, ca un centru de atracţiune pentru Basarabia, ca un mijloc de presiune morală continuă asupra acelei provincii şi a Bucovinei, ca un cuib în fine de agitaţie şi de atentate în care va căuta să întărâte 400.000 de Moldoveni împotriva României.
Un ultim punct trebuie scos în evidenţă: lipsa de dibăcie a acestei manevre bolşevice.
Este nedibace această manevră pentru că bolşevicii stabilind Republica Moldovenească pe un fundament naţional, recunosc astfel în mod implicit caracterul moldovenesc, adică românesc pur a populaţiunii care locueşte chiar la est de Basarabia, peste malul stâng al Nistrului.
Această manevră mai este nedibace şi dintr’un al doilea punct de vedere:
Sovietele recunosc azi, într’un mod cu totul concret, că şi la răsăritul Nistrului mai trăesc încă 400.000 de Români, pe cari îşi propun chiar să-i întrunească într’un nou Stat creând astfel o adevărată Republică Moldovenească, adică Românească, înăuntrul graniţelor ucrainiene.
Recunoscând aceasta, după ce contestaseră până acum caracterul naţional Românesc Basarabiei, provincie situată totuşi la Vest de Nistru, adică într’o regiune şi mai omogenă încă, - deoarece face corp cu masa compactă a poporului român, - Sovietele dau astfel cea mai evidentă confirmare întinderii rasei noastre între Prut şi Bug.”
VECHIMEA AŞEZĂRILOR ROMÂNEŞTI DINCOLO DE NISTRU
DE
ION I. NISTOR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
10 MARTIE 1939
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
„Jur, in numele Prea Sfintei Treimi si in fata Tarii mele...”
5/01/2016
“După invitarea ce i s-a făcut de către Preşedinte, Alexandru Cuza merge la tribună şi face următorul jurământ în faţa Adunării:
„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa Ţării mele, că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Patriei, că voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea Naţiei Române! Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor!”
Preşedintele Adunării, Mitropolitul Sofronie, înmânează Domnitorului Alexandru Ioan Cuza actul prin care se constată alegerea sa, notificaţia către Sultan şi împărtăşirea către Locotenenţa princiară.
Se încheie astfel cu biruinţă un important şi zbuciumat capitol din luptele românilor pentru Unire, la care Mitropolitul Sofronie Miclescu a participat activ, tenace, pilduitor.
În acel 5 Ianuarie din anul mântuirii 1859, sunetul clopotelor tuturor bisericilor din Iaşi au umplut văzduhul. Ecourile au străbătut ţinuturile Modovei, au trecut Milcovul, Carpaţii.
In ochii Europei şi a lumii s-a făcut dovada că Unirea este singura raţiune de existenţă a românilor, cum avea să confirme şi momentul următor, 24 Ianuarie 1859.”
UNDE-I TURMA ACOLO-I ŞI PĂSTORUL
PARTICIPAREA MITROPOLITULUI SOFRONIE MICLESCU,
LA ÎNFĂPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, 1859
Autor
Dr. Nestor Vornicescu
(fost) Mitropolit al Olteniei
Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova – 1984
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
Anul Nou cu bine!
31/12/2015
,,Anul nou cu bine
Cu zile senine,
Tot cu sanatate
Si cu spor in toate.
Cata sindrila pe casa
Atatia galbeni pe masa.
Cate pietre in munte
Atatea oi in curte.
Cati bolovani
Atati carlani.
Cati carbuni in cuptor
Atatia gonitori in ocol.
Cate pietre in rau
Atatia saci de grau.
Cate pietre in fantana
Atatea oale cu smantana.
Cate pene pe cocos
Atatia copii frumosi.
Cati carbuni in vatra
Atatia petitori la fata.
Sa fiti voiosi
Totdeauna sanatosi
Ca merii
Ca perii
In mijlocul verii
Ca toamna cea bogata
De toate indestulata.”
La anul si la multi ani!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“…este o necesitate pentru fiecare conational, ca inainte de toate, sa-si cunoasca mai indeaproape natiunea.”
17/12/2015
210 ani de la naşterea lui Eftimie Murgu
“Oamenii, luaţi ca indivizi, sunt în anumite privinţe şi persoane morale; iar printre acestea naţiunea nu este cea mai neînsemnată, ca atare, orice persoană morală este obligată, conform legii naturale, la autoestimare, aceasta constituind prima justificare a culturii, virtuţii şi fericirii.
Dar după cum, în mod obişnuit, nu se poate stima ceva necunoscut, tot aşa întreaga stimă faţă de propria naţiune nu va fi decât un vis, dacă aceasta ar rămâne necunoscută membrilor ei componenţi.
De aceea este o necesitate pentru fiecare conaţional, ca înainte de toate, să-şi cunoască mai îndeaproape naţiunea. Această cunoaştere începe de la obârşia naţiunii, iar obârşia naţiunii formează temelia edificiului de cunoaştere.”
SCRIERI
Eftimie Murgu
Editura pentru Literatură, Bucureşti – 1969
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Filozofia&optiune2=1805.12.28+-+1870.04.30+-+Eftimie+Murgu
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“S-a prevazut ca Religia si Biserica Romana sa fie slobode, ocrotite si neatinse de nimeni”.
11/12/2015
“Prin voia lui Mihai Viteazul, Vlădica Ioan de la Prislop este mitropolit pentru tot Ardealul şi aparţine de arhimitropolitul nostru de la Târgovişte. În întâlnirea pe care Mihai Viteazul a avut-o la Alba Iulia in decembrie 1596 cu Sigismund, Voievodul nostru a obţinut aprobarea Principelui pentru a zidi la Alba Iulia o mânăstire ortodoxă cu hramul “Sfânta Treime”, pentru Mitropolitul Ioan, mânăstire în care Mihai Viteazul va face reşedinţa mitropolitului român al Ardealului.
…
În 1597 Mihai Viteazul a rânduit episcop român în părţile Maramureşului pe egumenul Serghie de la Tismana, care se crede că a fost hirotonit tot la Târgovişte.
În anul 1598, în luna iunie când s-a încheiat un tratat între Mihai Viteazul şi trimişii Împăratului Rudolf al II-lea la Mânăstirea Dealu, pentru apărarea unităţii noastre ortodoxe s-a prevăzut: “Cât priveşte Legea, Maiestatea sa, dă încredinţare a nu împiedica întru nimic cele ce au fost ţinute până acum în Ţara Românescă, nici slujbele bisericeşti ale ierarhilor şi preoţilor lor a le opri, nici a sili pe Voievod sau staturile şi rangurile lui să treacă la altă religie”.
S-a prevăzut ca Religia şi Biserica Română să fie slobode, ocrotite şi neatinse de nimeni.
După unirea Transilvaniei cu Ţara Românescă şi cu Moldova, Mihai Viteazul a pus capăt revoltătoarei nedreptăţi făcute de veacuri românilor ortodocşi a căror credinţă nu era recunoscută, ci doar “tolerată”.
Într-un alt Tratat încheiat între Voievodul Mihai Viteazul şi Împăratul Rudolf al II-lea, s-a prevăzut ca Biserica Ortodoxă din Transilvania să facă parte dintre religiile “recepte”.”
REALITĂŢI ŞI POSIBILITĂŢI ECLEZIASTICE LA VALAHI ÎN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL
NESTOR VORNICESCU-SEVERINEANUL
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ŞI DE MISIUNE ORTODOXĂ, BUCUREŞTI – 1975
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1558+-+1601.08.09+-+Mihai+Viteazul
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
“Daruind vei dobandi”
6/12/2015
“Nu din prisosul, nu din puţinul tău, ci din neavutul tău, din ceea ce îţi lipseşte. Dăruind altuia ce nu ai – credinţă, lumină, încredere, nădejde – le vei dobândi şi tu.
“Trebuie să-l ajuţi cu ceea ce nu ai”.
“Dând ce nu ai, dobândeşte şi tu, cel gol, cel pustiit, cele ce-ţi lipsesc”.
“Cu ceea ce crezi că nu ai, dar care este, care va fi în tine. Mai adânc decât adâncul sinei tale. Mai tăinuit, mai înfăşurat, mai limpede, izvor năvalnic care circulă fără oprire, chemând, îmbiind la părtăşie”.
Da, numai aşa putea vorbi un slujitor al lui Hristos, al Celui tainic: paradoxal (precum întotdeauna ne-a învăţat: de vrei să cârmuieşti, slujeşte; de vrei să fii înălţat, smereşte-te; de vrei să-ţi mântuieşti sufletul, pierde-l pentru Mine; de vrei să-ţi recâştigi nevinovăţia, recunoaşte-te vinovat) şi uluitor (de vei da ce nu ai vei dobândi şi tu ceea ce ai dat altora).”
DĂRUIND VEI DOBÂNDI
Nicolae Steinhardt
Editura Mănăstirii Rohia, 2006
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1912.07.29+-+1989.03.30+-+Nicolae+Aurelian+Steinhardt
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
La Multi Ani Romania, de la Nistru pan-la Tisa!
28/11/2015
“Iubiţi ascultători, nu aş fi eu dacă nu aş termina şi cu un sfat, cu sfat care aş dori să fie ascultat nu numai cu urechile, care primesc orice, ci să coboare adânc în sufletele dvs., şi nu numai ale acelui tineret pe care l-am înştiinţat întotdeauna că se pregăteşte pentru o viaţă foarte grea. Să nu-şi închipuie cineva că va mai întâlni ceea ce a fost în vechea Românie, studii liniştite, funcţiuni asigurate, pensii plătite, plus atâtea plăceri câte să facă viaţa omului comodă. Nu.
Generaţia mea a făcut un lucru mare şi greu supt neuitatul nostru rege Ferdinand, a cărui icoană, întrupând însăşi jertfa, a răsărit acum înaintea noastră. A făcut un lucru greu şi foarte primejdios. Noi vă lăsăm dvs. această greutate şi această primejdie. De aceea avântul dvs., disciplinaţi-l; sufletele dvs. tinere, supravegheaţi-le; nu risipiţi puterile voastre pentru nimicuri, căci puterile acestea vi se pot cere într-un moment ca să lucraţi hotărâtor pentru tot viitorul acestui neam.
Nu vă împrăştiaţi deci energiile, căci acestea pot să vă fie cerute într-unul din acele ceasuri când sentinţa istoriei se rosteşte din nou asupra drepturilor acestui popor.”
Comemorarea Unirii Ardealului şi Rostul istoric al Unirii.
Două cuvântări ţinute în Bucureşti şi Vălenii de Munte, 1933
Nicolae Iorga
La Mulţi Ani România românilor Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat,
La Mulţi Ani România românilor ce-o poartă la icoană şi-n suflet, oriunde în lume s-ar afla,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfin%C5%A3ii+Str%C4%83rom%C3%A2ni+%C5%9Fi+Rom%C3%A2ni&optiune2=60.11.30+-+Sf%C3%A2ntul+Apostol+Andrei
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfin%C5%A3ii+Str%C4%83rom%C3%A2ni+%C5%9Fi+Rom%C3%A2ni&optiune2=60.11.30+-+Sf%C3%A2ntul+Apostol+Andrei
„...noi am pornit linistiti la indeplinirea unei datorii elementare...”
27/11/2015
75 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga
“Domnii noştri au intrat în Ardeal când au vrut. Pasurile li-au fost totdeauna deschise lor şi nu cunosc nici un singur caz în care pasurile Ardealului să se fi închis vreunui voievod muntean sau moldovean. Niciodată. Şi, cu voie sau fără voie, cu autorizaţia ţerii sau cu cu puterea armelor noastre, am avut necontenit părţi din Ardeal.
Atunci, ce tot vorbesc domnii aceştia cari nu cunosc istoria? Pentru prima oară sunt “valahii” stăpâni în Ardeal?
În afară de unitatea românească elementară, primordială, ţerenească, ciobănească, din timpurile cele mai vechi, îndată ce a fost o Moldovă sau o Ţară Românescă, credeţi dv. că s-au încurcat de graniţa Carpaţilor?
Pe la 1270 – 1280, Litovoi olteanul, jianul, era stăpân pe toată Ţara Haţegului şi pănă la marginea Hunedoarei: şi astăzi se simte urma acestei stăpâniri acolo.
Ştefan cel Mare a avut Cetatea de Baltă, aşezată chiar în mijlocul Ardealului, a avut Ciceul şi Bistriţa. Dar secuii din armata lui, secui cari au fost totdeauna legaţi de Moldova şi ai căror urmaşi l-au privit pe Mihai Viteazul ca pe un liberator împotriva aristocraţiei maghiare? Cei mai credincioşi ostaşi au fost ei, aceşti secui.
Mateiaş Corvinu râvnind la coroana cesarilor, în momentul acela oraşele săseşti scriau lui Ştefan cel Mare: “Noi suntem supt apărarea Măriei-tale”.
Iar episcopii din răsăritul Ardealului erau sfinţiţi în Moldova şi episcopii din apus - pănă la Alba-Iulia – erau sfinţiţi în Muntenia.
Prin urmare, supt toate raporturile esenţiale, Ardealul acesta ni era deschis nouă şi putea să fie stăpânit, fie şi în bucăţi, de domnii noştri. Acesta este adevărul. Şi nu o dată, în modestele strane ale bisericilor din Ardeal au stat domnii Moldovei sau ai Ţării Româneşti, iar preoţii de acolo au sfinţit steagurile noastre.
Suntem, dar, noi, nişte venetici, nişte trimeşi de soartă, nişte exploatatori ai momentului, într-o ţară împănată cu ai noştri, hrănită de viaţa noastră şi deschisă oricând mândrelor expediţii ale domnilor noştri cari fâlfâiau steagurile lor de libertate deasupra miilor de români robiţi de acolo, din Ardeal?
De aceea, domnilor, când a pornit războiul acela cutremurător de lume, când s-au părăsit toate aşezămintele de pănă atunci ale Europei, noi am pornit liniştiţi la îndeplinirea unei datorii elementare cu ceea ce aveam şi cu ceea ce n-aveam.”
Comemorarea Unirii Ardealului şi Rostul istoric al Unirii.
Două cuvântări ţinute în Bucureşti şi Vălenii de Munte, 1933
Nicolae Iorga
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1871.06.05+-+1940.11.27+-+Nicolae+Iorga
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
“Cel care nu si-a gasit inca locul de drept intre sfintii martiri ai credintei si ai neamului romanesc..."
24/11/2015
“Cel care nu şi-a găsit încă locul de drept între sfinţii martiri ai credinţei şi ai neamului românesc – dar pe care îl are, de fapt –, Mihai Viteazul, este cinstit la Mănăstirea „Învierea Domnului” Habra din comuna Groşi, cu deosebire la sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil. Pentru că vechiul locaş de închinare fusese distrus, asemenea atâtor altora, acum mai bine de 400 de ani, tocmai pentru vina de a-l fi sprijinit pe domnitorul român unificator de ţară şi de neam.
Reclădită de curând, Mănăstirea „Învierea Domnului” Habra şi-a ales ocrotitori pe Sfinţii Mai-Mari Voievozi, iar praznicul lor este, prin grija maicilor acestei Mănăstiri, şi prilejul pomenirii lui Mihai Viteazul, împreună cu eroii românilor din toate vremurile, de aici şi de pretutindeni.
De ani buni, slujba Sfintei Liturghii din această zi de sărbătoare este urmată de parastasul care are loc la monumentul voievodului român, din incinta Mănăstirii, pomenirea de care vorbim devenind aici tradiţie.
În fruntea pomelnicului, căruia părinţii slujitori îi dau citire, se află numele a doi episcopi, Efrem de la Habru şi Serghie al Maramureşului, apropiaţi ai marelui domnitor şi care amintesc (la 1600 şi la 1604), de vechea mănăstire Habra. Numele voievodului martir al credinţei şi al neamului românesc este urmat de cel al membrilor familiei sale. Se pomenesc eroii români din toate timpurile, urmaţi de numele celor apropiaţi nouă şi adormiţi în Domnul. Aşa se întâmplă în fiecare an la Mănăstirea „de pe Habru”, în ziua de 8 noiembrie, sărbătoarea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil.”
Cu veteranii de război, la Mănăstirea Habra – Groşi
8 Noiembrie 2015
Autor Viorica URSU
https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2015/11/22/cu-veteranii-de-razboi-la-manastirea-habra-grosi/
https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2015/11/22/cu-veteranii-de-razboi-la-manastirea-habra-grosi/
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
1545 de ani de la nasterea Cuviosului Dionisie cel Smerit (Dionisie Exiguul)
20/11/2015
“În secolele V - VI, la noi s-a impus în domeniul teologic, spiritul local şi patristic, îndeosebi prin episcopii tomitani: Teotim al II-lea şi Valentinian, apoi monahii daco-romani, “călugării sciţi”, atât sub raportul apărării ortodoxiei cât şi prin creaţie proprie teologică: Sfinţii şi Cuvioşii Ioan Cassianul, Ioan Maxenţiu sau Dionisie Exiguul despre care este vorba, mai ales despre descoperirea multiplelor sale scrieri.
Aceşti scriitori autohtoni şi ortodocşi au contribuit prin lucrările lor şi la supleţea de expresie a limbii latine în care au scris, i-au sporit fexibilitatea sintactică necesară spre a exprima subtilităţile gândirii teologice, aducându-şi astfel, în mod implicit, o contribuţie la crearea unui limbaj cu caracter popular teologic, ce nu putea fi decât daco-latin, pentru a comunica direct învăţătura creştină poporului, în mijlocul căruia au vieţuit.
Opera cunoscută până în zilele noastre a Smeritului Cuvios Dionisie Exiguul constă în scrieri personale în legătură cu sărbătorirea Sfintelor Paşte, precum şi în zece prefeţe elaborate la începutul unor traduceri patristice răsăritene, sau la sfinte canoane, traduse din limba greacă, în limba latina. Tot lui Dionisie Exiguul ştim astăzi că îi datorăm o Antologie de texte patristice pusă la dispoziţia unor confraţi din Dacia Pontică, numită atunci Sciţia Minor.”
PREFAŢA
NESTOR
ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT
CRAIOVA, 1 DECEMBRIE 1991
IDENTITATEA LUI DIONISIE PSEUDO-AREOPAGITUL CU IEROMONAHUL DIONISIE SMERITUL (EXIGUUL)
Cercetare ortodoxă a unei controversate probleme de istorie a culturii bizantine şi a celei străromâne
AUTOR
Preot Dr. Gheorghe I. Drăgulin
EDITURA MITROPOLIEI OLTENIEI
CRAIOVA – 1991
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfin%C5%A3ii+Str%C4%83rom%C3%A2ni+%C5%9Fi+Rom%C3%A2ni&optiune2=470+-+545+-+Dionisie+cel+Smerit+%28Dionisie+Exiguul%29
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfin%C5%A3ii+Str%C4%83rom%C3%A2ni+%C5%9Fi+Rom%C3%A2ni&optiune2=470+-+545+-+Dionisie+cel+Smerit+%28Dionisie+Exiguul%29
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
1515 ani de la moartea lui Aethicus Histricus
18/11/2015
“... opera lui Aethicus Histricus ne dovedeşte prezenţa culturii latine în forme superioare de manifestare pe solul fecund geto-dacic, în părţile Histriei Dobrogene la cumpăna secolelor IV - V. Alături şi împreună cu celelalte opere ale străromânilor elaborate în limba latină, opera lui Aethicus a contribuit la procesul consolidării romanizării acestor ţinuturi şi în acelaşi timp la unitatea spirituală a Europei.
...
Rămâne de studiat contextul apariţiei lui Aethicus Histricus, ca personalitate culturală remarcabilă la cumpăna secolelor IV şi V în Dacia Pontică, după cum se constată din textul operei, problema Cosmografiei sale şi ipoteza altor scrieri pe care le-ar fi elaborat, problema Alfabetului lui Aethicus care în chip sigur conţinea şi elemente locale din cultura geto-dacică, Aethicus alcătuind şi folosind acest alfabet chiar în epoca romanizării geto-dacilor, în epoca etnogenezei noastre. Va trebui precizată şi bine reliefată controbuţia sa la universalismul spiritualităţii daco-romane - aşa cum este precizată cea a lui Dionisie Exiguul, care îi va urma peste un secol - , o contribuţie ilustrând faptul că în acea epocă îndepărtată, cultura din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic ţinea direct şi în chip firesc de lumea daco-romană, dar şi de întreaga Europă, cum şi de restul lumii cunoscute la acea vreme de aceste spirite erudite, cu adevărat enciclopediste „avant la lettre”.”
Un Filosof Străromân de la Histria Dobrogeană
AETHICUS HISTRICUS
Autorul unei COSMOGRAFII şi al unui ALFABET (sec. IV – V)
Comunicare prezentată în cadrul celei de-a XVI-a sesiune de lucru a Comisiei române de istorie eclesiastică comparată, la 14 decembrie 1985
Dr. Nestor Vornicescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Nestor_Vornicescu)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nestor_Vornicescu)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nestor_Vornicescu)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nestor_Vornicescu)
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
„...pe fruntea caruia sta, ca o coroana, fantastica ruina a Cetatii Neamtului.”
13/11/2015
“... şi ne oprim pe prundul Ozanei, sub malul râpos, înalt, pe fruntea căruia stă, ca o coroană, fantastica ruină a Cetăţii Neamţului. Urcăm pe jos prin strâmtoarea uscată, spartă de puhoaie, cărarea ce taie păretele din sânga, şi-ntr-un sfert de oră suntem deasupra, la “porţile cetăţii”. Se văd încă urmele şanţului de apărare ce ocolea zidurile pe dinafară. Între cei patru stâlpi de la intrare se întindea ziua, peste şanţ, un pod “de piele de bivol”, noaptea se strângea şi rămânea castelul încins cu un brâu de apă. Deasupra porţii şi pe la colţuri se ridicau turnuri înalte, cu ferestruici înguste, pe care cătau în vale ochii sâneţelor străjerilor. Trufaşa clădire-şi rânduia încăperile în patru aripi mari, lăsând între ele o curte, în mijlocul curţii o bisericuţă, din altarul căreia pornea pe sub pământ tainiţa scăpării, o hrubă boltită, ce răspundea departe, afară din cetate. Puternic înfipt în creştetul unui grind stâncos, având în spate întunecime de codru, în faţă prăpastie sub metereze-înalte, şi vedere largă pe toată valea, cuibul acesta de vulturi, cum îl numesc legendele, a înfruntat adesea c-o mână de voinici oştiri năvălitoare, şi-n şase veacuri de nepătată mândrie, o singură dată s-a deschis porţile fără luptă, ş-atuncea nu unui cuceritor străin, ci falnicului domn al tuturor românilor - Mihai Viteazul.”
România Pitorească - În Munţii Neamţului
Alexandru Vlahuţă
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Arhitectura&optiune2=Arhitectura+militara
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
„SPIRACHE (sincer): N-am incredere in nici un partid.”
8/11/2015
45 de ani de la moartea lui Tudor Muşatescu, poet, prozator, dramaturg şi umorist român
„CHIRIACHIŢA: Fă şi tu politică! Nu sta ca proasta în oştire. Văz că jurnalele le toceşti de nu mai poate omul să facă nimic cu ele.
SPIRACHE (sincer): N-am încredere în nici un partid.
CHIRIACHIŢA: Dar în cine ai încredere?
SPIRACHE: În Dumnezeu...
CHIRIACHIŢA: În nădejdea lui Dumnezeu, băiete, poţi s-aştepţi tu mult şi bine. Mai bine înscrie-te la averescani.
SPIRACHE: Nu e firea mea să fac politică... Prea aş face dreptate multă dac-aş avea putere... şi-aş muri asasinat. Aşa că n-am nici o nădejde de la nimeni.”
Tudor Muşatescu
Titanic vals
21 noiembrie 1932 – Premiera, la Teatrul Naţional, cu George Calboreanu în rolul lui Spirache
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Mu%C8%99atescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Mu%C8%99atescu
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
„Hotarele Dachiei”
7/11/2015
„Hotarăle Dachiei, dispre răsăritu ieste Nistrul apa, la istoricii cei vechi Tiras, iară dispre amiadzădzi Marea Neagră şi Dunărea, dispre apus Panoniia, acum Ţările Budii, dispre miazănoapte Morava şi Podolia în Crăiia Leşească, unde ieste şi Cameniţa. Sîntu o samă de istorici carii dau şi Podolia şi cîmpul peste Nistru pănă la apa Buhului şi peste Dunăre, Misiile amîndoao, cărora le zicem noi acum Dobrogea şi o parte de Iliriia, să fie fostu de Dachiia.
Puternică într-o vreme, cît supt vremea Împărăţiei Rîmului supt Domenţiian-împăratul, iară la Dachiia crăind Decheval-craiul, lua dachii o sumă de bani din visteriia Rîmului, cum lua tătarii de Crimu de la Moscu şi de la leşi, să nu le robească ţările, că prăda şi dachii Italiia cu călărimea, pănă în zilele lui Traian-împăratul, ce au împăraţitu pre urma lui Domenţiian-împăratul.”
DE NEAMUL MOLDOVENILOR
MIRON COSTIN
https://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin
https://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
“Sa sa aleaga capeteniile noastre cei care pot sa fie buni.”
3/11/2015
Tudor Vladimirescu (n. 1780, Vladimir - d. S.V. 7 iunie 1821 Târgovişte)
235 de ani de la naşterea lui Tudor Vladimirescu
“Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noştri şi cu noi dinpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiţi.”
Tudor Vladimirescu
Proclamaţia de la Padeş (23 ianuarie / S.N. 4 februarie 1821, Tismana)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1780+-+1821.06.07+-+Tudor+Vladimirescu
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
Culoarea Parfumului de Toamna
27/10/2015
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu
Cu bucurie,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
Recunostinta noastra Ostasului Roman!
24/10/2015
25 Octombrie - Ziua Armatei Române
25 Octombrie 1944 - Ziua Eliberării de sub ocupaţia horthystă a Transilvaniei de Nord
Recunoştinţă Ostaşului Român!
Datorită lui, spaţiul spiritual Carpato-Danubiano-Pontic, în care ne continuăm existenţa milenară, se numeşte România.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
Letopisetul Tarii Moldovei
19/10/2015
425 de ani de la naşterea cronicarului moldovean Grigore Ureche
“Mulţi scriitori au nevoit de au scris rândul şi povestea ţărilor, de au lăsat izvod pă urmă şi bune şi rele, să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să le fie învăţătură, despre cele rele să să ferească şi să să socotească, iar dupre cele bune să urmeze şi să să înveţe şi să să îndirepteze.”
GRIGORE URECHE
LETOPISEŢULU ŢĂRII MOLDOVEI, DE CÂND S-AU DESCĂLECAT ŢARA ŞI DE CURSUL ANILOR ŞI DE VIIAŢA DOMNILOR CAREA SCRIE DE LA DRAGOŞ VODĂ PĂNĂ LA ARON VODĂ
Grigore Ureche (n. cca. 1590 – d. 1647) a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat.
Născut pe la 1590 sau 1595, Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deţinând funcţii politice importante la sfârşitul veacului al XVI-lea, în repetate rânduri purtător de solii la Poarta Otomană, mare vornic al Ţării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă.
Cronicarul de mai târziu a învăţat carte la Lemberg, la Şcoala Frăţiei Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina şi greaca, retorica şi poetica. Reîntors în ţară, a participat la viaţa politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar.
În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiaţi ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns mare vornic al aceleiaşi Ţări de Jos.
A murit în anul 1647 în satul Goeşti din ţinutul Cârligăturii şi a fost înmormântat într-o criptă de la mănăstirea Bistriţadin Moldova.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Ureche
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Ureche
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
“CELOR CARE VOR INFAPTUI REINTREGIREA NEAMULUI ROMANESC”
5/10/2015
“CELOR CARE VOR ÎNFĂPTUI
REÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC”
Gheorghe Ghimpu
CONŞTIINŢA NAŢIONALĂ
A ROMÂNILOR MOLDOVENI
GARUDA – ART
Chişinău 2002
“Ideea acestei lucrări a apărut la sfârşitul anilor '60 în legătură cu intensificarea în U. R.S. S. şi, în special, în R. S. S. M. a propagandei antiromâneşti care a urmat după primăvara de la Praga (1968), când Nicolae Ceauşescu a luat deschis apărarea lui Alexander Dubček şi a Cehoslovaciei. În acel moment se simţea necesitatea neutralizării veninului românofob vărsat zilnic de maşina propagandistică imperială sovietică, ce pregătea opinia publică pentru ca trupele militare sovietice, inclusiv cele dislocate în Tiraspol, să invadeze România. Un rezultat al acelei campanii antiromâneşti a fost şi apariţia la Chişinău în 1974 a lucrării lui Artiom Lazarev Statalitatea sovietică moldovenească şi problema basarabeană (evident, în ruseşte).
Atunci, însă, apariţia la Chişinău a unei lucrări în apărarea românismului era, practic, exclusă. Cenzura, persecuţiile şi represiunile, lipsa literaturii (se ştie că ocupanţii ruso-sovietici în 1940, apoi după 1944, au ars şi lichidat cartea românească şi tot ce vorbea de români şi România, au nimicit şi acea parte de intelectualitate care poseda unele cunoştinţe privind istoria adevărată a românilor moldoveni), precum şi trădările din partea unor conaţionali rătăciţi sau colaboraţionişti cu K. G. B.- ul făceau imposibilă scrierea şi, cu atât mai mult, publicarea în spaţiul sovietic a unei cărţi consacrate românismului Basarabiei.
Amintim aici că pe timpurile acelea se considera o crimă dacă scriai cu grafie latină, dacă pomeneai de Doina sau de scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, de Hora Unirii a lui Vasile Alecsandri, de lucrarea lui Ştefan Ciobanu Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă sau chiar de cea a lui Karl Marx Însemnări despre români. Erai pierdut dacă spuneai că eşti român sau dacă se afla că ai rude peste Prut, în România.
Necesitatea unei lucrări în apărarea românismului se simţea permanent, dar se impunea cu o mai mare putere la începutul anilor '90, când a devenit clar ca forţele neocomuniste, mankurţii noştri naţionali, coloana a cincea a Moscovei, Mitropolia Moldovei şi a Chişinăului, aservită de asemenea Moscovei, armata a XIV-a de ocupaţie rusească, alte forţe imperiale ruso-sovietice nu şi-au schimbat politica faţă de români şi România.
Românofobia rămânea arma lor principală în lupta pentru acapararea şi menţinerea puterii de stat, pentru federalizarea Republicii Moldova, pentru susţinerea moldovenismului primitiv şi justificarea falsei teorii staliniste a celor „două popoare” şi „două limbi” diferite pentru neamul românesc….”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ghimpu
Gheorghe Ghimpu (n. 26 iulie 1937, Coloniţa, Lăpuşna, Regatul României — d. 13 noiembrie 2000, Chişinău,Republica Moldova) a fost un politician din Republica Moldova, fondator al Mişcării de Eliberare Naţională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990). A fost deţinut politic în perioada sovietică pentru convingerile sale şi participarea la fondarea Frontului Naţional-Patriotic din Basarabia şi Nordul Bucovinei (1972).
Gheorghe Ghimpu şi–a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic şi a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Preşedinţia Republicii Moldova.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ghimpu
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
Arhitectura noastra militara
2/10/2015
"Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de aşezări omeneşti datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.)".
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
Drumuri brancusiene - Craiova - 2015
25/09/2015
“Prefer să creez aceste sculpturi şi să greşesc; decât să nu greşesc şi să re-creez pe Venus din Millo; căci Venus din Millo a mai fost creată odată; şi este vai, insuportabil de bătrână.”
Constantin Brâncuşi
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=Tabara+de+sculptura+Craiova
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
Zidirea ortodoxiei
21/09/2015
“Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu desăvârşirea Sf. Duh, ziditu-s-a această biserică cu Hramul Sf. Paraschiva, Sf. Dimitrie şi Sf. Nicolae între anii 1815 - 1818, când a fost sfinţită.”
Resfinţirea Bisericii din Comuna Scaieşti, Judeţul Dolj - 19 septembrie 2015
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Olteniei
Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
"Romania trebuie sa isi fructifice pozitia geostrategica"
14/09/2015
Dan Dungaciu (coord.), "România în Era Globalizării – Spaţiu şi Tradiţie
de Intâlnire a Civilizaţiilor, de Echilibru şi Moderaţie, în
Valentin-Ionel Vlad (coord.) "Strategia de dezvoltare a României în
următorii 20 de ani" Vol. 1, Editura Academiei Române, 2015, pp. 441-480.
"Implicată profund, după 1990, în procesele de globalizare, Romania are,
la cumpăna dintre veacuri, un statut aparte: stat euro-atlantic aflat
geografic la frontiera dintre Est şi Vest şi la intersecţia unor
civilizaţii diverse, care se manifestă pe toate palierele acestora:
identitar, economic, geopolitic. Poziţionarea României este (şi a fost)
deopotrivă o ameninţare şi o oportunitate. In actualul context, statul
euro-atlantic România se află în faţa unor enorme oportunităţi decurgând
din poziţia sa geopolitică. Axa principala a acestui raport este că, în
următorii 20 ani, România trebuie să îşi fructifice poziţia geostrategică, valenţele şi potenţialul şi să devină pol/lider regional natural de atractivitate şi influenţă ("regional power house")".
Link: http://acad.ro/bdar/strategiaAR/doc11/Strategia.pdf
--
Cu stimă,
Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN)
Casa Academiei Romane, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa de est, Etajul 7,
Sector 5, Bucuresti, 761172
Web: http://acad.ro/bdar/strategiaAR/doc11/Strategia.pdf
E-mail: [email protected]
Facebook: http://acad.ro/bdar/strategiaAR/doc11/Strategia.pdf
Telefon: +40 31 405 25 42
GSM: +40 755 087 185
Cu respect,
Valentin Bercă
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
Istorii fortificate
11/09/2015
...Biertan, Chirpăr, Criţ, Mălâncrav, Netuş, Viscri...
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Arhitectura&optiune2=Arhitectura+bisericilor+fortificate+din+Transilvania
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
Juramantul lui Hippocrate
6/09/2015
...
"Sacră şi curată îmi voi păstra arta şi îmi voi conduce viaţa."
...
Jurământul lui Hippocrate
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83m%C3%A2ntul_lui_Hippocrate
30 AUGUST
29/08/2015
30 AUGUST 1940 – DICTATUL DE LA VIENA
“In fond, problema se rezumă în termenii următori: ori la 30 august acceptam Arbitrajul, ori eram nimiciţi ca Stat şi ca armată naţională.
Toate actele epocii şi toate destăinuirile de mai târziu arată că dacă nu primeam Arbitrajul am fi ajuns la un scurt război pe trei fronturi, cu Ungaria, cu Bulgaria şi cu U.R.S.S., urmat de invadarea şi împărţirea României întregi.
Nu este nici o exagerare, de altfel, de a socoti această perspectivă, la o vreme în care state ca Cehoslovacia şi Polonia fuseseră desfiinţate şi în care, în cateva luni mai târziu, avea să se prăbuşească, tot la graniţele noastre, Iugoslavia...”
DICTATUL DE LA VIENA
MEMORII IULIE – AUGUST 1940
Mihail Manoilescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1940.08.30+-+Dictatul+de+la+Viena
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1940.08.30+-+Dictatul+de+la+Viena
“Dictatul de la Viena (cunoscut şi ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internaţional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste. Acest act a fost impus de Germania Nazistă şi Italia fascistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”.
…
Pe teritoriul transilvan cedat, Transilvania de Nord s-au produs o serie de incidente în care etnici români au fost masacraţi de trupele horthyste: Moisei, Trăznea (9 septembrie 1940), Ip (13/14 septembrie 1940), Ciumărna, Zalău, Camăr, Dragu, Hida, Cosniciu de Sus, Cerâşa, Marca, Nuşfalău, Sărmaşu, Mureşenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduş, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud. A fost elaborat un program de maghiarizare a românilor, elaborat de baronul Aczel Ede şi însuşit de guvernul maghiar. Programul cuprindea expulzarea fruntaşilor vieţii politice româneşti, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri, şicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze, etc. Obiectivele urmau să fie realizate prin mijloace oficiale sau prin intermediul organizaţiilor paramilitare”.
“Doamne, ocroteşte-i pe români”,
Valentin Bercă
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romănilor de pretutindeni
Ziua Limbii Romane (III)
28/08/2015
Ziua Limbii Române este sărbătorită pe data de 31 august
“Cînd să vede că poporul romîn avea altă dată o putere de răspîndire atît de mare, încît după ce umpluse ţările sale de baştină, mai radia şi departe peste hotarele lui, pe de o parte pînă pe coastele Asiei, pe de alta, pînă pe acele ale mării Adriatice, iar în sus pînă prin Podolia, Galiţia şi chiar în Moravia, şi pînă de cealaltă parte a rîului Bug din Rusia, ne facem o altă idee despre însămnătatea corpului etnic ce astăzi este atît de redus. Şi nu ne apucă atunci o spaimă, văzînd pe aceşti Romîni că şi-au pierdut naţionalitatea, că aceiaşi procedare repeţindu-se, să nu îngusteze încă odată marginile naţionalităţii noastre? Această privelişte tristă a unor fraţi ce au devenit străini să nu ne facă a ne teme, că şi alte părţi vii ale corpului nostru să ajungă în aceiaşi stare…?”
O CĂLĂTORIE LA ROMĂNII DIN MORAVIA
TEODOR T. BURADA
IASI, 1894
http://www.crispedia.ro/Teodor_T__Burada
Teodor T. Burada (3 octombrie 1839, Iaşi - 17 februarie 1923, Iaşi) - muzicolog, folclo¬rist, etnograf, violonist, memorialist şi istoric al teatrului. Cărturar de formaţie enciclopedică, în permanent contact cu evenimentele culturale din epocă, Burada a moştenit de la tatăl său, Teodor (Tudorachi) Burada, mare vornic în Moldova, talentul de memo¬rialist, iar de la mama sa Maria (născută Isăcescu), aparţinând unei vechi familii de boieri moldoveni, înclinaţia spre muzică, literatură şi limbi străine.
În căutare de urme istorice din trecut, îşi începe, în 1882, peregrinările la românii din Peninsula Balcanică şi Asia Mică. N. Iorga l-a numit, într-o frumoasă caracterizare, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor româneşti”. Aceste călătorii au avut ca rezultat interesante studii cu caracter etnografic şi folcloric.
http://www.crispedia.ro/Teodor_T__Burada
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
Ziua Limbii Romane (II)
28/08/2015
Ziua Limbii Române se sărbătorește la 31 august
“Mais le nombre des Roumains de Serbie ne se borne pas aux Roumains du Timoc. Il y a encore des Roumains , 50 à 60.000, sur tout le parcours du Danube, de Belgrade a Timoc. Et il y a encore: les “Aroumains”. Pour leur grand malheur, les Aroumains sont passés en majorité, après l’écroulement de L’Empire Turc, sous la domination serbe.
Velesh, Monastir, Prilep, Crushova, Ohrida, Melenii, tous ces nids d’aigles qui, pendant des siècles, ont abrité cette population latine, ont été pris par les Serbes. Le nombre de ces Aroumains est de 50.000 au moins. Et quel essor avait pris, chez eux, la culture roumaine! Nous assistions, ces dernier temps, à une vraie renaissance de cette branche latine des Balkans, qui a toujours été une admirable pépinière de personnalités à role determinant dans la vie génèrale roumaine. Le grand archevêque Saguna était d’origine macédonienne. Le philanthrope Gozsdu, la famille Mocsony etc. sont des Aroumains. M. Také Ionescu, lui-même, de par sa mère, est Aroumain aussi. L’Etat Roumain entretenait 5 à 600 écoles parmi les Aroumains. A Monastir, un lycée roumain propageait la culture en langue nationale. Dans le budget de l’Etat, chaque année, figurait une somme de 600.000 francs pour la culture des Aroumains…”
LA QUESTION DU BANAT
Roumains et Serbes
SEVERE BOCOU
Paris, 1919
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sever_Bocu
Sever Bocu (n. 19 noiembrie 1874, Şiştarovăţ - d. 21 ianuarie 1951, închisoarea Sighet) a fost un politician român, economist, ziarist, redactor la ziarul „Tribuna” din Arad, unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, ulterior Partidul Naţional Ţărănesc, deputat reprezentant al Banatului, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu.
A fost arestat la începutul lunii mai 1950. A încetat din viaţă în data de 21 ianuarie 1951, în închisoarea Sighet.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sever_Bocu
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
Ziua Limbii Romane (I)
24/08/2015
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeasi dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.
„Câţi absolvenţi de liceu (ca să nu mai vorbim de acei ai cursului inferior) ştiu, şi, dacă ştiu, despre existenţa Românilor de peste hotare: despre Românii din Sudul Dunării, adică din Bulgaria şi din Serbia, din Croaţia şi din Albania, ca şi despre cei din Macedonia şi din Grecia în general?
Şi ce-au ştiut până acum despre Românii de peste Nistru?”
DREPTURI ROMANESTI IN TRANSNISTRIA
N. P. VAIDOMIR
MEDIAS, 1942
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Transnistria
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
"Voi ce stati in adormire, voi ce stati in nemiscare..."
22/08/2015
Vasile Alecsandri (21 iulie 1821 — 22 august 1890)
Deşteptarea României
1848
Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemişcare,
N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
Ce se-nalţă pân' la ceruri din a lumii deşteptare,
Ca o lungă salutare
Cătr-un falnic viitor?
Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce pătrunde şi răzbate
Orice suflet omenesc?
...
Vasile Alecsandri
In repetate foi volante (1848), apoi in Foaie pentru minte, inimă şi literatură,
24 mai 1848.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1821.07.21+-+Vasile+Alecsandri
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
EVACUAREA BASARABIEI SI A BUCOVINEI DE NORD
20/08/2015
“In noaptea de 26 spre 27 Iunie 1940, Guvernul roman primea nota ultimativa, prin care Sovietele reclamau Romaniei Basarabia si Bucovina de Nord.
Sub amenintarea fortei si sub presiunea unei situatii internationale neprielnice, Guvernul a fost silit sa accepte executarea materiala a acestui ultimatum.
Paginile ce urmeaza constituesc o prima contributie la cercetarea si intelegerea cauzelor si a imprejurarilor, cari au provocat aceasta grea lovitura data neamului nostru.”
Poiana – Gorj
Iulie 1940
EVACUAREA BASARABIEI SI A BUCOVINEI DE NORD
Gh. Tatarescu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
Destinatii de weekend - Tabara de sculptura Magura
14/08/2015
Bun gasit,
"Tabara de sculptura Magura a fost organizata in perioada 1970 - 1985. Initiativa a apartinut sculptorului Gheorghe Coman, sprijinit de Uniunea Artistilor Plastici din Romania, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a orasului Buzau.
Programul prevedea ca vreme de 16 ani, cate 16 sculptori, in fiecare an in majoritate altii, sa vina la tabara Magura, in judetul Buzau, unde, timp de doua luni (august si septembrie), sa creeze o sculptura, pe o tema la alegere, intr-un bloc de piatra pe care il primea prin tragere la sorti.
In cei 16 ani, la Magura au lucrat 163 de sculptori, in urma carora au ramas 256 de lucrari in piatra, donate judetului de catre creatori, in cadrul unei festivitati, reprezentand cel mai mare ansamblu national de sculptura in aer liber din tara."
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tab%C4%83ra_de_sculptur%C4%83_M%C4%83gura
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tab%C4%83ra_de_sculptur%C4%83_M%C4%83gura
Weekend plăcut,
Valentin Bercă
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
1940, iunie 28, Moscova - Ultima nota sovietica
28/06/2015
…
1. In decurs de 4 zile, incepand de la orele 14, dupa ora Moscovei, la 28 iunie, sa se evacueze teritoriul Basarabiei si Bucovinei de trupele romanesti.
2. Trupele sovietice in acelasi timp sa ocupe teritoriul Basarabiei si partea de nord a Bucovinei.
3. In decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice sa ocupe urmatoarele puncte: Cernauti, Chisinau, Cetatea Alba.
Gheorghe Gheorghe
TRATATELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI – 1939 – 1965;
EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA – Bucuresti, 1983
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
Trei culori si-o singura fiinta Romaneasca!
25/06/2015
26 Iunie – Ziua Drapelului National al Romaniei
…
Trei culori si-o singura iubire Romaneasca, Trei culori si-o singura vorbire Romaneasca!
Trei culori si-o singura credinta Romaneasca, Trei culori si-o singura fiinta Romaneasca!
Trei culori – Grigore Vieru
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Tricolorul
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
Ie draga, te voi coase ...
24/06/2015
24 Iunie - Sanzienele - Ziua Universala a IEI Daco-Romanesti
24 Iunie - Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul
…
Ie draga, te voi coase
Punct de mica cruciulita,
De-mi voi aminti de felul,
Cum coseam, cand eram mica.
13 iunie 2015
Adriana
http://adriana-dardindar.blogspot.com/
http://adriana-dardindar.blogspot.com/
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
DACIA ETERNA
10/06/2015
21 iulie 1932 - 9 iunie 2015
“DACIA GRAULUI” -
O MINUNATA INTERPRETARE
A DENUMIRII MOLDOVEI
DACIA ETERNA - Anul I, nr. 1/2014
Corneliu Leu
21 iulie 1932 - 9 iunie 2015
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca-n pace!
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1932.07.21%20-%20Corneliu%20Leu
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
"La Hongrie renonce, en ce qui la concerne, en faveur de la Roumanie, ..."
4/06/2015
SECTION III
ROUMANIE
Article 45.
La Hongrie renonce, en ce qui la concerne, en faveur de la Roumanie, à tous droits et titres sur les territoires de l'ancienne monarchie austro-hongroise, situés au delà des frontières de la Hongrie, telles qu'elles sont fixées à l'article 27, Partie II (Frontières de la Hongrie) et reconnus par le présent Traité ou par tous autres Traités conclus en vue de régler les affaires actuelles, comme faisant partie de la Roumanie.
TRAITÉ DE PAIX
ENTRE LES PUISSANCES ALLIÉES ET ASSOCIÉES ET LA HONGRIE,
PROTOCOLE ET DÉCLARATION, DU 4 JUIN 1920 (TRIANON)
JOURNAL OFFICIEL DE LA RÉPUBLIQUE FRANÇAISE. LOIS ET DÉCRETS
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1920.06.04%20-%20Tratatul%20de%20la%20Trianon
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor alImperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusivRomânia), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia),România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1920.06.04%20-%20Tratatul%20de%20la%20Trianon
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
"Sa Majeste l’Empereur de toutes les Russies consent a la rectification de sa frontier en Bessarabie…"
25/05/2015
Art. 11
La Mer Noire est neutralisee…
…
Art. 13
La Mer Noire etant neutralisee, aux termes de l’article 11, le maintien ou l’etablissement sur son litoral d’arsenaux militaires-maritimes devient sans necessite comme sans object. En consequence Sa Majeste l’Empereur de toutes les Russies et Sa Majeste Imperiale le Sultan s’engagent a n’elever et a ne conserver sur ce littoral aucun arsenal militaire-maritime.
…
Art. 20
… pour mieux assurer la liberte de la navigation du Danube, Sa Majeste l’Empereur de toutes les Russies consent a la rectification de sa frontier en Bessarabie…
Art. 21
Le territoire cede par la Russies sera annexe a la Principaute de Moldavie, sous la suzerainete de la Sublime Porte….
…
Art. 23
La Sublime Porte s’engage a conserver aux dites Principautes une administrations independente et nationale, ainsi que la pleine liberte de culte, de legislation, de commerce et de navigation.
…
TRAITE DE PAIX
signe a Paris le 30 mars 1856
entre
LA SARDAIGNE, L’AUTRICHE, LA FRANCE, LE ROYAUME UNI DE LA GRANDE BRETAGNE ET D’IRLANDE, LA PRUSEE, LA RUSSIE ET LA TURQUIE
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1856.03.18%20-%20Tratatul%20de%20Pace%20de%20la%20Paris
Tratatul de la Paris din 1856 a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte. Tratatul a fost semnat la 30 martie 1856, principalele lui prevederi privind transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, închis tuturor navelor militare, pe țărmul mării fiind interzise construirea de fortificații sau prezența armamentelor de orice fel. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii.
De asemenea, era stabilită libera circulație pe Dunăre sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării.
Alte prevederi priveau statutul Principatelor Dunărene – Moldova și Valahia – care rămâneau, în mod oficial, sub suzeranitatea otomană, dar cărora li se acorda dreptul de a avea propriile constituții și adunări legislative și care aveau să fie puse sub supravegherea puterilor victorioase. A fost stabilită organizarea unui referendum în chestiunea dorinței de unire a populației celor două principate și înființarea Adunărilor ad-hoc la Iași, respectiv, la București. (În 1857 aveau să fie organizate consultări ale întregii populații a Principatelor Române, iar reprezentanții tuturor păturilor sociale au hotărât în unanimitate unirea celor două Principate). Basarabia rămânea, în continuare, în stăpânirea Imperiului Rus, dar partea sa sudică (Cahul, Bolgrad și Ismail și, implicit, controlul asupra gurilor Dunării) era retrocedată Moldovei.
Pacea de la Paris a confirmat eșecul politicii țarului Nicolae I:
• Rusia a pierdut controlul asupra gurilor Dunării;
• Rusia a fost obligată să abandoneze pretențiile de protecție a intereselor creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman (rol pe care îl păstra Franța);
• Rusia și-a pierdut influența asupra Principatelor Române, care, alături de Serbia, au primit un grad de independență sporit.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1856.03.18%20-%20Tratatul%20de%20Pace%20de%20la%20Paris
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Je n’ai pas besoin de vous dire, Messieurs, que la situation mondiale est tres grave.”
6/05/2015
Discursul Generalului Marshall, Secretar de Stat al Statelor Unite, tinut pe 5 iunie 1947, la Universitatea Harvard:
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(II)
Planul Marshall (en : The Marshall Plan), cunoscut oficial ca European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstrucție conceput de Statele Unite ale Americii și destinat aliaților europeni din Al Doilea Război Mondial.
Pe 5 iunie 1947 într-un discurs rostit în Aula Universității Harvard, secretarul de stat american George Marshallanunță lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice.[1]
La 19 iunie 1947 miniștrii de externe ai Franței (Georges Bidault) și Regatului Unit (Ernest Bevin), semnează un comunicat prin care invită 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis țărilor satelite să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera sa de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Planul Marshall reprezintă extensia în domeniul economic a Doctrinei Truman.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(II)
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu…”
5/05/2015
TRATATUL DE PACE INTRE ROMANIA SI PUTERILE ALIATE SI ASOCIATE
Adoptat: 10 februarie 1947, la Paris.
…
PARTEA I
FRONTIERE
ARTICOLUL 1
Frontierele Romaniei, indicate in harta anexata Tratatului de fata (Anexa I), vor fi cele care erau în fiinta la 1 ianuarie 1941, cu exceptia frontierei româno-ungare, care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata.
Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu Acordul sovieto-roman din 28 iunie 1940 si cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945.
ARTICOLUL 2
Hotararile sentintei de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule si neavenite.
Frontiera dintre Romania si Ungaria este restabilita prin articolul de fata astfel cum exista la 1 ianuarie 1938.
…
PARTEA V
REPARATIUNI SI RESTITUIRI
ARTICOLUL 22
1. Romania va despagubi Uniunea Sovietica pentru pierderile cauzate ei prin operatiuni militare si prin ocuparea de catre Romania a teritoriului sovietic insa tinand seama de faptul ca Romania nu numai ca s-a retras din razboiul impotriva Natiunilor Unite, dar a declarat razboi Germaniei si a dus efectiv război contra acesteia, s-a convenit ca reparatiunile pentru pierderile de mai sus nu vor fi efectuate de România in intregime, ci numai in parte, anume pentru o valoare de
300 000 000 dolari U.S.A., platibili in decurs de opt ani de la 12 septembrie 1944, in bunuri (produse petrolifere, cereale, lemn, vase maritime si fluviale, utilaj divers si alte marfuri).
2. Baza de calcul pentru reglementarea prevazuta in acest articol va fi dolarul Statelor Unite la paritatea lui aur la data semnarii Conventiunii de armistitiu, adica 35 dolari pentru o uncie de aur.
Conferința de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie, 1946) a fost urmată de Tratatele de Pace, semnate pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatele_de_pace_de_la_Paris_%281947%29
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatele_de_pace_de_la_Paris_%281947%29
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
"Partile contractante recunosc independinta Romaniei"
4/05/2015
TRACTATUL DE PACE DE LA BERLIN
…
Art. 43. Partile contractante recunosc independinta Romaniei, legand’o de conditiunile espuse in urmatorele doue articole.
Art. 44. In Romania, deosebirea credintelor religiose si a confesiunilor nu va putea fi opusa nimenui ca un motiv de excludere sau de incapacitate in ceea-ce privesce bucurarea de drepturi civile sau politice, admiterea in demnitati, functiuni si onoruri publice sau exercitarea diferitelor profesiuni si industrii in ori-ce localitate ar fi. Libertatea si esercitiul esterior al ori-carui cult vor fi asigurate tuturor locuitorilor statului roman, ca si streinilor si nu se va pune nici un fel de piedica atat organisatiei religiose, cat si raporturilor acestora cu capii lor spirituali. Nationalii tutulor puterilor, comercianti sau altii, vor fi tratati in Romania fara deosebire de religiune, pe piciorul unei depline egalitati. Art. 45. Principatul Romaniei retrocedeza M.S. Imperatului Rusiei partea din tinutul Basarabiei, care a fost despartita de Rusia in urma tratatului de la Paris din 1856, si care, la apus se marginesce cu talvegul Prutului, era la meda-di cu bratul Chiliei si cu gura Stari-Stambului. Art. 46. Insulele formate de Delta Dunarei, precum si Insula Serpilor, sadgiacul Tulcei, coprindend districtele (cazac) Chilia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, Macin, Babadag, Harsova, Kiustenge, Medgidie se vor uni cu Romania. Principatul mai primeste apoi tinutul coprins, la sudul Dobrogei, de ua linie care incepe de la Silistra si se termina la sud de Mangalia, pe Marea Negra. Linia granitelor se va fixa de comisiunea europena instituita pentru delimitarea Bulgariei.
…
Facut la Berlin in a 13-a di a lunei lui Iulie 1878
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1877-1878%20-%20Razboiul%20de%20Independenta%20a%20Romaniei
Tratatul de la Berlin (13 iunie S.V. 1 iunie–13 iulie S.V. 1 iulie 1878) a fost tratatul internațional care a pus capătRăzboiului Ruso-Turc din anii 1877–1878. El avea menirea de a revizui prevederile păcii de la San Stefano și a reduce astfel influența obținută prin aceasta de Imperiul Rus în Balcani. Prin acest tratat semnat în urma Conferinței de la Berlin s-a recunoscut de jure independența României, Serbiei și Muntenegrului.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1877-1878%20-%20Razboiul%20de%20Independenta%20a%20Romaniei
Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“O prima greseala, de care trebuie astazi ferita tinerimea noastra…”
27/04/2015
15.02.1840 – 18.06.1917
175 de ani de la nasterea lui Titu Liviu Maiorescu
“O prima greseala, de care trebuie astazi ferita tinerimea noastra, este incuragiarea blanda a mediocritatilor. Cea mai rea poesie, prosa cea mai lipsita de idei, discursul cel mai de pe deasupra – toate sunt primite cu lauda, sau cel putin cu indulgenta, sub cuvant ca “tot este ceva” si ca are sa devina mai bine. Asa zicem de 30 de ani si incuragiam la oameni nechemati si nealesi! Domnul X este proclamat poet mare, domnul Y jurnalist eminent, domnul Z barbat de stat European, si rezultatul este, ca de atunci incoace mergem tot mai rau, ca poesia a disparut din societate, ca jurnalistica si-a pierdut ori-ce influinta; iar cat pentru politica romana – fericite coloanele acestei reviste literare caria ii este permis a nu se ocupa de dansa!
De aici sa invatam marele adevar, ca mediocritatile trebuiesc descuragiate de la viata publica a unui popor, si cu cat poporul este mai incult, cu atat mai mult, fiindca togmai atunci sunt primejdioase. Ceea ce are valoare, se arata la prima sa infatisare in meritul sau si nu are trebuinta de indulgenta, caci nu este bun numai pentru noi si de o cam data, ci pentru toti si pentru totdeauna.”
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTAZI IN CULTURA ROMANA (1868)
TITU MAIORESCU
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1840.02.15%20-%201917.06.18%20-%20Titu%20Liviu%20Maiorescu
Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova – d. 18 iunie 1917, Bucuresti) a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician si scriitor roman, prim-ministru al Romaniei intre1912 si 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romane, personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond, baza junimismului politic si „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale si Ioan Slavici.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1840.02.15%20-%201917.06.18%20-%20Titu%20Liviu%20Maiorescu
Cu respect,
Valentin Berca
“Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Frumoasa, sfanta poezie”
20/04/2015
22.04.1850 - 3.08.1889
Veronica Micle – 165 de ani de la nastere
Frumoasa, sfanta poezie,
Ce-ai fost unicu-mi Dumnezeu
Pe dulcea ta zadarnicie
Cat pret a pus sufletul meu.
Cat imi parea ca sunt de mare
Ca idol eu mi te-am ales,
Cu ce avant si adorare
Prinos adusu-ti-am ades.
Adanca mea cucernicie
De mitul tau cand s-a legat,
Pe dulcea ta zadarnicie,
Sufletu-mi jertfa ti l-a dat.
Frumoasa, sfanta poezie - Veronica Micle
Convorbiri literare, XX (1886), nr. 9, 1 dec., p. 799
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.04.22%20-%201889.08.03%20-%20Veronica%20Micle
“Corectitudinea prozodică, acurateţea limbii şi accesibilitatea conţinutului au făcut ca versurile scrise de Veronica Micle să cunoască în epocă o relativă răspândire. Alături de Margareta Cugler-Poni şi de Maria Suciu, Veronica Micle este întemeietoarea liricii feminine româneşti.”
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.04.22%20-%201889.08.03%20-%20Veronica%20Micle
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Unitatea sufletului romanesc”
16/04/2015
95 de ani de la moartea lui A. D. Xenopol
“La romani, partea ramasa in afara de granitele statului liber este tot atat de mare si de insemnata ca si acea cuprinsa in hotarele ei. Mai trist este insa ca imprejurarile politice si mai ales puterea cea mare a statelor ce ne-au mancat nici nu ne lasa speranta unui viitor fericit. Avem un ideal nu e vorba, si idealurile sunt intotdeauna invioratoare de puteri si datatoare de energii; dar cand idealul este ascuns de nori atat de grosi, il mai putem noi intrevede, si mai ales putem noi sa asteptam coborarea lui din lumea visului in acea a realitatii?
Un lucru insa trebuie sa aparam cu cea din urma staruinta: este existenta neamului nostru, asa cum este el frant in bucati si risipit in statele vecine. Avem cea mai sfanta datorie a nu lasa sa ni se stirbeasca intregimea noastra etnica, caci pe ea se reazima deocamdata conlucrarea la dezvoltarea rasei romane; de pe latul ei piept se recruteaza talentele si geniile care ilustreaza neamul si ne ridica in ochii popoarelor.”
A.D.Xenopol – Conferinta tinuta la Piatra Neamt, 5 decembrie 1910.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1847.03.23%20-%201920.02.27%20-%20Alexandru%20Dimitrie%20Xenopol
Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași - d. 27 februarie 1920, București) a fost un academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român. Alexandru D. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. A fost și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1847.03.23%20-%201920.02.27%20-%20Alexandru%20Dimitrie%20Xenopol
Cu respect,
Valentin Berca
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Caci totul este vis si cautare”
5/04/2015
115 ani de la nasterea lui Alexandru A. Philippide
- Nu esti satul de colindat prin stele,
Prin miliardele de ani-lumina
Cat zice-se ca-i drumul pan'la ele,
Chiar cu inchipuirea cea mai plina
De cosmos si de cosmo-fantezii?
- Acolo-i telul marii poezii.
- Ce-i marea poezie? Vorba-n vant
Cu care ne-amagim; comod cuvant
Cu care lesne-acoperi ce nu stii.
Mai bine sa ne-ntoarcem pe pamant
Si parasind calatoria-n vid,
Sa cultivam gradina lui Candid,
Lasand inchipuirea sa masoare
Iluzia-n continua miscare
A telurilor drumurilor lungi,
La care sa visezi, sa nu ajungi...
Si poate-aici s-ar intampla sa fie
Si mult ravnita mare poezie
Ispititoare –
Caci totul este vis si cautare.
Vis si cautare - Alexandru A. Philippide
1978
Din volumul „Vis si cautare”, 1979
Alexandru A. Philippide (n. 1 aprilie 1900, Iași - d. 8 februarie 1979, București) a fost un scriitor, traducător, membru titular al Academiei Române, laureat al premiului Herder (1965). Este fiul lingvistului și filologuluiAlexandru Philippide.
Licențiat la Iași în 1921. A studiat în Franța și Germania între anii 1922-1928.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_A._Philippide
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_A._Philippide
Cu respect,
Valentin Berca
“Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
„Intregirea Neamului Roman a fost o restabilire a dreptatei istorice”
27/03/2015
„Intregirea Neamului Roman a fost o restabilire a dreptatei istorice si o realizare a principiului de autodeterminare a popoarelor libere sa-si formeze statele lor nationale.
Ori vecinii trunchiati nu se impaca cu pierderea teritoriilor, desi aceste teritorii, locuite de romani dupa toata dreptatea, nu le apartinea lor.
Cea mai intratabila din acest punct de vedere este Uniunea Sovietica, care nu numai ca n’a recunoscut Unirea Basarabiei la Patria-Mama, dar nu pierde nici o ocazie sa reclame aceasta provincie inapoi, sau sa ceara cel putin un plebiscit, desi marele popoare a lumei au recunoscut aceasta Unire inca prin tratatul dela Paris din Octombrie 1920.
Deocamdata Uniunea Sovietica reclama Basarabia, sa zacem asa, in mod platonic. Cu razboi ea nu ameninta; si chiar a semnat, alaturi de noi, pactul Kellog-Briand care exclude razboiul ca mijloc de a rezolva neintelegerile intre popare. Inverso, Sovietele, din motive cari privesc situatia lor interna, mereu denunta „intentiunea” Statelor capitaliste de a ataca Rusia bolsevica.
Astfel stau lucrurile.
Noi insa nu trebuie sa uitam ca vecinul nostru de peste Nistru are o intindere si o populatie mult mai mare ca ale noastre. Si acest vecin sufera de un imperializm ne mai pomenit in istoria popoarelor cuceritoare. Tendinta de expansiune la dansul n-are numai caracterul vechiului imperializm, care impingea la cuceriri pentru marirea dominatiunei teritoriale. Imperialismul sovietic, care ar putea fi numit „imperializm comunist”, are la baza si o idee noua – de „eliberare de sub jugul capitalist a muncitorilor depe intreg globul pamantesc”.
De aici ideea revolutiei mondiale, care va avea ca rezultat introducerea socializmului la toate popoarele din lume.
Soarta a vroit sa ne aseze langa Rusia Sovietica. Astfel noi avem o vitala datorie de a ne cunoaste cat se poate mai deapropape vecinul dela rasarit.
Uniunea Sovietica, daca nu astazi, - maine poate sa devina real amenintatoare.”
S.S.S.R.
(Despre Uniunea Sovietica)
Ion Inculet
„UNIVERSUL” 1932
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1884.04.05%20-%201940.11.18%20-%20Ion%20Constantin%20Inculet
Personalitati ale Unirii Basarabiei cu Patria Mama, 27 martie 1918 – Ion Inculet
Ion Constantin Inculet (n. 5 aprilie 1884, Razeni, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus, astazi in Republica Moldova; d. 18 noiembrie 1940, Bucuresti, Romania) a fost un om politic roman, presedintele Sfatului Tarii al Republicii Democratice Moldovenesti, ministru, membru titular (din 1918) al Academiei Romane. Este inmormantat in Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Barnova, aflata la periferia municipiului Iasi.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1884.04.05%20-%201940.11.18%20-%20Ion%20Constantin%20Inculet
Cu respect,
Valentin BERCA
„Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
„Dece mergem spre dezastru”
26/03/2015
„... cari sunt cauzele starilor dezolante de astazi? Caci daca nu vor inceta cauzele, inzadar vom astepta sa inceteze efectele lor.
Sa-mi dai voie, deci, ca sa insist eu in cateva cuvinte asupra cauzelor, contribuind in acest chip cel putin la lamurirea, daca nu si la indreptarea situatiei.
Bardul desteptarii noastre nationale dela 1848, deplangand starea jalnica a poporului nostru de atunci, adancit de „barbarii de tirani” intr’un „somn de moarte”, avu curajul de a recunoaste, pe langa aceasta cauza inca una, si mai mare, si care ne era organica: „a pismei rautate” si „oarba neunire”.
Mi se pare, ca si cauzele starilor dureroase de astazi trebuie sa le reducem tot la aceste simptome scelerate ale vechei noastre vieti publice. In adevar, nu Europa este de vina ca noi am ajuns in cinci ani de zile la marginea falimentului moral, nici Natura, cu eventualele ei lovituri elementare, ci de vina sunt tocmai factorii sufletesti semnalati de Andreiu Muresanu prin clasicile lui versuri, din cari noi totusi n’am invatat nimic. Noi am ajuns in halul de astazi din cauza noastra insine, din cauza ambitiilor noastre nesaturate, din cauza lipsei noastre de adevarat patriotism, din cauza acelui blestemat geniu al dezbinarii, care se intalneste in masura cea mai mare tocmai sus, la conducatorii tarii. Pentru ambitii si interese personale o multime de oameni mari de ai nostri sunt capabili de orice mijloace, chiar daca acestea ar duce la dezastrul tarii. In loc ca ei sa caute unirea cu orice pret a putinelor forte reale de cari dispune aceasta tara, ei cauta par’ca anume sa le faramiteze si sa le invrajbeasca, pentruca astfel ei sa se poata pune cu atat mai bine pe sine insisi in relief.
Aceasta pornire diabolica este vina principala a starilor de astazi, si pana cand ea nu va inceta, zadarnica va fi orice zugravire in negru a realitatii actuale.”
DUPA CINCI ANI DE LA UNIRE
Dece mergem spre dezastru
Doua scrisori deschise adresate d-lui OCTAVIAN GOGA fost ministru
Insotite de documente
de
ONISIFOR GHIBU
Profesor universitar
Membru corespondent al Academiei Romane
CLUJ, 1924
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31%20-%201972.10.31%20-%20Onisifor%20Ghibu
Personalitati ale Unirii Basarabiei cu Patria Mama, 27 martie 1918 – Onisifor Ghibu
Onisifor Ghibu (n. 31 mai 1883, Saliste, comitatul Sibiu - d. 31 octombrie 1972, Cluj) a fost un profesor roman de pedagogie, membru corespondent al Academiei Romane si politician, luptator pentru drepturile si unitatea poporului roman, din martie 1917 la Chisinau, devenind motorul actiunii revolutionare basarabene din 1917-1918, unul dintre participantii importanti la realizarea Marii Uniri de la 1918.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31%20-%201972.10.31%20-%20Onisifor%20Ghibu
Cu respect,
Valentin BERCA
„Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Romanul din spatiul caragialesc este “inteligent””…
23/03/2015
50 de ani de la moartea lui George Calinescu
“Romanul din spatiul caragialesc este “inteligent”, are adica mintea dialectica a lui conu Leonida, care sare iute peste contradictii. Sintezei intelectuale ii corespunde cordialitatea. Nu este atat confuzie culturala in capul lui Catavencu cat o imbulzeala de idei contrazicatoare pe care le asimileaza repede. Catavencu intelege si conservatorismul si liberalismul si crestinismul si liber-pansismul si, entuziast, trece de la una la alta. Astfel nu simte nici o dificultate de a executa ordinele Zoitichii si a lupta pentru alegerea lui Dandanache, precum nici Trahanache nu mai are vreo repulsie pentru plastograf. Catavencu a devenit “d-ai nostri””.
DOMINA BONA – George Calinescu, Jurnalul literar, Serie noua, nr. 2, 1947
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1899.06.19%20-%201965.03.12%20-%20George%20Calinescu
George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București — d. 12 martie 1965, Otopeni ) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1899.06.19%20-%201965.03.12%20-%20George%20Calinescu
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“…exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.”
19/03/2015
120 de ani de la nasterea lui Ion Barbu (n. Dan Barbilian)
“Ma stimez mai mult ca practicant al matematicelor si prea putin ca poet, si numai atat cat poezia aminteste de geometrie. Oricat ar parea de contradictorii acesti doi termeni la prima vedere, exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.
Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta. Domeniul visului este larg si intotdeauna interesant de exploatat. In felul acesta inteleg suprarealismul, care in cazul nostru devine un infrarealism.”
I. VALERIAN – DE VORBA CU D-L ION BARBU
DE LA GEOMETRIE LA POEZIE
VIATA LITERARA, 5 FEBRUARIE 1927
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1895.03.18%20-%201961.08.11%20-%20Ion%20Barbu%20(n.%20Dan%20Barbilian)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1895.03.18%20-%201961.08.11%20-%20Ion%20Barbu%20(n.%20Dan%20Barbilian)
Ion Barbu (n. Dan Barbilian, 18 martie 1895, Campulung-Muscel, d. 11 august 1961, Bucuresti) a fost un poet si matematician roman. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importanti poeti romani interbelici, reprezentant al modernismului literar romanesc. Membru al Academiei Romane, ales post mortem in 1991.
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“…inse de catu moartea natural mai este moarte si mai cumplita pentru omu: sclavi’a, despartirea de ai sei, …”
6/03/2015
“…inse de catu moartea natural mai este moarte si mai cumplita pentru omu: sclavi’a, despartirea de ai sei, si mai presusu de tote semtiulu unei ruine natiunali. Ca-ci nece una dorere pote se se asemene cu acea dorere, candu-si vede omulu nu numai perirea sa, ci vede de una data si perirea a unei patrie, a unei natiuni intregi, mai for a nece una sperare de redicare dein acea perire. Inse dein tote aceste ruine providenti’a ne a conserbatu inca in aceste doreri complete unu tesauru nepretiuitu, care nu ni-l’au pututu rapi nece sabi’a invingatoriului, nece crudimea tiranului ce domnia pre corpurele nostre, nece poterea fisica, nece politic’a infernale, - unu tesauru nascutu cu noi dela titiele mamei nostre, dulce ca sarutarile maicutieloru, candu ne aplecau la senulu loru, tesauru mai scumpu de catu viati’a, tesauru care de l’amu fi pierdutu, de l’amu pierde, de vomu suferi vre una data, ca ce-ne-va cu poterea , au cu momele se nilu rapeasca dein manu-le nostre, - atunci mai bene, mai bene se ne inghitia pamentulu de vii, se ne adunamu la parentii nostril cu acea mangaiare, ca nu amu tradatu cea mai scumpa ereditate, for a de care nu amu fi demni de a ne mai numi filii loru: limb’a romanesca.”
CUVENTU LA INAUGURAREA ASOCIATIUNEI ROM. TRANSILV.
IN IV NOV. MDCCCLXI
APARATU IN CUNTRA UNEI CRITICE
DE T. CIPARIU
BLASIU MDCCCLXII
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1805.02.21%20-%201887.09.03%20-%20Timotei%20Cipariu
Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Panade, plasa Hususau, comitatul Tarnava-Mica – d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit roman transilvanean, revolutionar pasoptist, politician in Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Romane, primul vicepresedinte, apoi presedintele Asociatiei Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, lingvist, istoric, teolog, pedagog si orientalist, „parintele filologiei romane”, poliglot (cunostea circa 15 limbi).
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1805.02.21%20-%201887.09.03%20-%20Timotei%20Cipariu
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Avem un vis neimplinit”
1/03/2015
Stefan Ciobanu (n. 11 noiembrie 1883, Talmaza, judetul Tighina, Basarabia, Imperiul Rus — d. 28 februarie1950, Bucuresti) a fost un istoric si academician roman, autor al unor lucrari importante despre literatura romana veche, cultura romaneasca in Basarabia sub ocupatie ruseasca, demografia Basarabiei, sustinator fervent al introducerii limbii romane in scolile din Basarabia, vicepresedinte al Academiei Romane intre 1944 - 1948.
“Articolul se incepe cu o strofa din cea mai buna poezie a lui Octavian Goga, poezie cu care i-a incantat pe basarabenii din jurul ziarului “Basarabia” D-l C. Stere, care o citise la vre-o doua-trei sedinte in legatura cu scoaterea ziarului.
“Avem un vis neimplinit
Copil al suferintii,
De jalea lui ne-au raposat
Si mosii si parintii.”
“Acest vis”, spune autorul, este o fiinta nationala. De o suta de ani Basarabia noastra, tara de plugari romani, a intrat in sanul popoarelor Rusiei, dar pana acum basarabenii n-au luat nici parte in miscarile nationale.
Starea noastra e inapoiata. Poporul Basarabean, lipsit de lumine venite de pe piscurile inalte ale gandirii omenesti, tot ramane sarac cu duhul si tot nu stie, nici nu vede, ca dreptul lui cel mai sfant – national ramane sfaramat in maini streine…”
Stefan Ciobanu – DIN ISTORIA MISCARII NATIONALE IN BASARABIA
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.11.11%20-%201950.02.28%20-%20%C5%9Etefan%20Ciobanu
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
"sfarsitul insusi e “savarsire""
20/02/2015
Constantin Brancusi
(n. 19 februarie 1876, Hobita, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris)
“Se mira unii, mai ales strainii, cum a fost cu putinta sculptura lui Brancusi. Dar daca nu cunosc gramatica romana… Ar gasi poate acolo ceva lamuritor.
Brancusi s-a ocupat de regele formelor gramaticale, de infinitivul lung.
Brancusi a sculptat germinarea, asa cum a sculptat adormirea, inaltarea si, peste tot, desavarsirea, ca o neincetata mangaiere a formelor, intocmai pietrei spalate de apa. Nu a redat zborul, ci zburatul, zburarea. Sarutul lui nu e un simbol, nici un act simplu, ci e un proces fara de capat, o sarutare. Pe Domnisoara Pogany a tradus-o intr-un infinitive lung. Nu se poate sfarsi cu nimic, sfarsitul insusi e “savarsire””.
Brancusi a sculptat infinitive lungi - Constantin Noica, 1973
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19%20-%20Constantin%20Brancusi
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“va striga din mormant strabunii nostri”
15/02/2015
“Asa fratilor, aduceti-va aminte atunci, ca va striga din mormant strabunii nostri: Fiilor, noi inca am fost nu odata in imprejurari grele, cum sunteti voi astazi, noi inca am fost inconjurati de neamici in pamantul nostru, cum sunteti voi astazi, si de multe ori am suferit doara si mai mari rele decat voi; fost-am cu Gotii, dar nu ne-am facut Goti; fost-am cu Hunii, dara nu ne-am hunit; fost-am cu Avarii, si nu ne-am avarit; fost-am cu Bulgarii si nu ne-am bulgarit; cu Rusii si nu ne-am rusit; cu Ungurii si nu ne-am ungurit; cu Sasii si nu ne-am nemtit. Asa este, fiilor, nu ne-am ungurit, nu ne-am rusit, nu ne-am nemtit, ci ne-am luptat ca Romani pentru pamantul si numele nostru, ca sa vi-l lasam voua dimpreuna cu limba noastra cea dulce ca cerul sub care s-a nascut; nu va nemtiti, nu va rusiti, nu va unguriti nici voi, ramaneti credinciosi numelui si limbii voastre, aparati-va ca fratii cu puteri unite, in pace si in resbel.”
Simion Barnutiu
ROMANII SI UNGURII – Discurs rostit in Catedrala Blajului
2 (14) MAIU 1848
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1808.07.21%20-%201864.05.28%20-%20Simion%20B%C4%83rnu%C8%9Biu
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
„Incalcita-ti este viata“, Basarabie!
13/02/2015
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, satul Pererita, judetul Hotin, Romania Mare - d. 18 ianuarie 2009, Chisinau)
In mine a lovit strainul
De Pasti sau Denii.
Dar incoltitu-m-au bezmetici
Si moldovenii.
Ca nu suntem romani strainul
Pe-a lui o tine.
Si-ai mei mai tare-l cred pe dansul
Decat pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal si de pe vale,
Basarabie!
„Incalcita-ti este viata“,
Basarabie!
„Ca graul ce-l bate gheata“,
Basarabie!
In mine-au dat si moldovenii
Necrestineste.
Ci-s fericit ca-n ei romanul
Tot mai traieste.
Ei spun ca nu-s romani, ci lacrimi
In piept framanta
Cand un Farcas sau Vicoveanca
Sau Gheorghe canta.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal si de pe vale,
Basarabie!
„Incalcita-ti este viata“,
Basarabie,
„Ca graul ce-l bate gheata“,
Basarabie!
Grigore Vieru - Basarabie Cu Jale
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1935.02.14%20-%202009.01.18%20-%20Grigore%20Vieru
Cu respect,
Valentin BERCA
"Romania Magnifica" - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Sa ne iubim tara si pamantul stramosesc!”
7/02/2015
7 februarie 2015 – 100 de ani de la nasterea celui ce a fost Teoctist, Prea Fericitul Parinte Patriarh al Romaniei
“Noi, romanii, randuiti de Dumnezeu sa fim straja credintei in acest colt de lume, de doua mii de ani, avandul-L pe Hristos Parinte si Frate, trebuie sa-I urmam invatatura; sa ne iubim tara si pamantul stramosesc; sa iubim pe fratii nostri de alte credinte si alte etnii, ca intr-un cuget sa laudam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. Amin!”
Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist
9 mai 1999
VIZITA SANCTITATII SALE PAPA IOAN PAUL AL II-LEA IN ROMANIA
(7 – 9 MAI 1999)
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Patriarhii&optiune2=1986.11.19%20-%202007.07.30%20-%20TEOCTIST%20ARAPASU
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Romane
24/01/2015
24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Romane
“Le point de gravité de l’équilibre européen est sur le Bas-Danube”
Talleyrand
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24%20-%20Ziua%20Unirii%20Tarii%20Romanesti%20cu%20Moldova
Cu respect,
Valentin BERCA
"Romania Magnifica" - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
"Iara noi?"
14/01/2015
15 Ianuarie 2015 - 165 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu
…
Iara noi? noi, epigonii? Simtiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi batrane, urate,
Masti razande, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbra, patria noastră: o fraza;
In noi totul e spoiala, totu-i lustru fara baza;
Voi credeati in scrisul vostru, noi nu credem in nimic!
…
Epigonii
Mihai Eminescu
1870, 15 august
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15%20-%20Mihai%20Eminescu
Cu respect,
Valentin BERCA
“27 noiembrie 1918, Chisinau - Sa declaram unirea desavarsita si neconditionata cu Patria-Mama.”
26/11/2014
“Acuma cand idealul nostru pentru care ne-am strădănuit, pentru care noi cu toţii am luptat şi pentru care Sfatul Ţării a fost convocat in sesiunea extraordinară de Majestatea Sa Regele s-a indeplinit şi chestia agrară e rezolvată pentru vecie după dorinţele norodului; acuma cand ni se deschide calea largă pentru a influenţa mersul treburilor din toată Romania prin reprezantanţii noştri aleşi pe baza votului universal;
acuma cand prin unirea Bucovinei şi Ardealului şi celorlalte ţinuturi romaneşti cu Patria-Mamă regimul curat democratic in statul nostru este pe veci asigurat; noi, care cei dintâi am făcut unirea la 27 martie anul curent, să hotăram azi anularea condiţiilor şi să declarăm unirea desăvarşită şi necondiţionată cu Patria-Mamă”.
27 noiembrie 1918, Chişinău. Din apelul adresat de Pan Halippa,
preşedinte al Sfatului Ţării, deputaţilor legislativului basarabean, cu privire la necesitatea anulării condiţiilor de unire a Basarabiei cu Regatul Romaniei cuprinse in declaraţia Sfatului Ţării din 27 martie 1918
Pantelimon Halippa - apostol al Basarabiei
Autori: Ion Constantin • Ion Negrei
Chişinău, 2013
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.08.01%20-%201979.04.30%20-%20Pantelimon%20Halippa
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.08.01%20-%201979.04.30%20-%20Pantelimon%20Halippa
Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.08.01%20-%201979.04.30%20-%20Pantelimon%20Halippa
Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea Romanilor de pretutindeni
L'UNION DE LA BESSARABIE A LA MERE-PATRIE - LA ROUMANIE
23/11/2014
“L’union, ou plutôt la réunion de la Bessarabie à sa mère-patrie, a étè l’expression de la volonté de la majorité écrasante de la population bessarabienne”.
L'UNION DE LA BESSARABIE A LA MERE-PATRIE - LA ROUMANIE
Paris, 1919
Ion G. Pelivan
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1876.04.01%20-%201954.01.25%20-%20Ioan%20Gheorghe%20Pelivan
Ion Gheorghe Pelivan (n. 1 aprilie 1876, satul Răzeni, județul Lăpușna; d. 25 ianuarie 1954, Sighet) a fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale.
S-a stins din viață în închisoarea Sighet la 25 ianuarie 1954.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1876.04.01%20-%201954.01.25%20-%20Ioan%20Gheorghe%20Pelivan
Cu respect,
Valentin Berca
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea Romanilor de pretutindeni
“A noastra-i toata"
18/11/2014
19 noiembrie 2014 – 95 de ani de la moartea lui Alexandru Vlahuta, membru post-mortem al Academiei Romane
…
Un dorobanţ chipeş, frumos, vine vesel înaintea noastră. El ştie că odată cu noi i-au sosit merindele de la Sulina.
— Nu ţi-e urât aici, leat? — îl întreb ca să intru în vorbă — pe când ne urcăm încet spre farul din vârful insulei.
— Poi de ce să ne fie urât? că doar nu suntem pe pământ străin… e tot ţara noastră.
Şi tânărul străjer îmbrăţişă c-o privire mândră şi fericită larga întindere a mării, ca şi cum ar fi vrut să spuie: “A noastră-i toată”.
…
„Pe Insula Şerpilor“ Romania Pitoreasca (1901) Alexandru Vlahuţă
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1858.09.05%20-%201919.11.19%20-%20Alexandru%20Vlahu%C8%9B%C4%83
Cu respect,
Valentin BERCA
“Si la grande politique est l’art d’appliquer le bon sens ..."
13/11/2014
11 Octombrie 2014 – 100 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Romaniei, Ferdinand I
“Si la grande politique est l’art d’appliquer le bon sens et le sens du devoir à de grandes choses, celles qui intéressent le gouvernement des peoples, Ferdinand Ier était un grand politique. Le drame de la grande guerre, drame dont, avec l’aide d’une nation magnanime, il fit une épopée, lui permit de donner tout sa mesure”.
…
“Il savait que rien de grand et de durable ne se fonde que par l’effort et dans la douleur. Il prévoyait que, le jour de règlement final, devant les nations assemblées, les morts innombrables, les pauvres et les magnifiques morts de la Roumanie prendraient la parole pour plaider sa cause et la gagneraient.
Il se disait aussi qu’un people qui veut vivre doit savoir mourir, que sa principale force se mesure à sa faculté de sacrifice et que, dans la suite des générations, ces morts immortels protégeraient à jamais les vivants.
Il sentait que pour étendre son scepter sur toutes les terres ancestrales des Roumains et pour toute la durée imaginable, il devait faire mieux que les réunir dans les mêmes frontières: les unir dans la même souffrance et, au sense tutélaire du mot, les couvrir de la même gloire.”
La figure véridique d’un grand roi: Ferdinand Ier de Roumanie
1er Octobre 1927
Comte de Saint-Aulaire,
Ambassadeur de France
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1914.10.11%20-%201927.07.20%20-%20Ferdinand%20I%20Rege%20al%20Romaniei
Cu respect,
Valentin BERCA
1 Noiembrie 1599
30/10/2014
“… luni 1 noiemvrie, Mihai-Voda intra cu mare pompa in capitala Ardealului, Alba-Iulia.”
“Mihai realizase acum visarea iubita a voievozilor cei mari a romanilor. Acum romanul s-a infratit cu romanul si toti au una si aceeasi patrie, una si aceeasi carmuire nationala, astfel precum ei n-au fost din vremile uitate ale vechimei. Statul acesta nou are hotare naturale de minune, el e destul de puternic, pamantul sau destul de binecuvantat de cer, locuitorii sai numerosi si in mare parte omogeni; el poate trai, a sta de sinesi si a se apara impotriva navalirilor streinilor. Mihai avea destula intelegere spre a constitui acest stat, a carui hotara le trasese cu sabia sa.
Dar spre a aseza bine temeliile si a usca tencuiala acestei zidiri prea grabnic facuta, ii trebuia vreme; si vremea ii fu lipsa. El n-apucase inca a incununa zidirea sa d-abia ridicata, si iata glasul cobitor al clopotului restristei suna cu tarie, si din toate partile, inversunati alearga dusmanii sai mii de mii si toti intr-una spre a-l darama.
Vai, caci nu ne-am putut opri aci, in culmea triumfului natiei romane, oprind impreuna cu noi si timpul si istoria!”
Nicolae Balcescu – Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul
Editia princeps: Istoria romanilor sub Mihai Voda Viteazul, Bucuresti, Tipografia Societatii Academice Romane, 1878
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1558%20-%201601.08.09%20-%20Mihai%20Viteazul
Cu respect,
Valentin BERCA
Radna - Paulis, 1944
13/10/2014
14.10.2014
Se implinesc 10 ani de la moartea Dirigintelui meu, Profesorul Colonel (r) Virgil Andronescu.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(II)
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Valentin BERCA
10.10.2014
10/10/2014
100 de ani de la moartea Regelui Carol I al Romaniei
Bun gasit,
Va invit sa urmariti un film dedicat Cailor Ferate din Romania, a caror dezvoltare a inceput sub domnia Regelui Carol I, acesta inaugurand in 1869, prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României, Bucuresti - Filaret - Giurgiu:
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1866.05.10%20-%201914.10.10%20-%20Carol%20I
Cu respect,
Valentin BERCA
Bratienii
10/08/2014
“Doi ochi de o vioiciune neobisnuita, patrunzatori si cu toate acestea plini de bunatate si de ingaduinta. Afabil, glumet, incapabil sa jigneasca, stiind sa faca in ceasul cuvenit gestul care nu se uita, fara nici un fel de micimi, fara ambitii, fara clevetiri, fara invidii, fara fatarnicii, desinteresat pana la uitarea de sine, sincer cu prietenii, leal cu adversarii, urmarind pururea idei generale, niciodata preocupari personale.”
Ion C. BRATIANU
DIN CICLUL DE CONFERINTE
FONDATORII ROMANIEI MODERNE
12 MAI 1932
I. G. DUCA
Mai multe…
Ion C. Bratianu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1821.06.02%20-%201891.05.16%20-%20Ion%20C.%20Br%C4%83tianu
Ionel I. C. Bratianu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1821.06.02%20-%201891.05.16%20-%20Ion%20C.%20Br%C4%83tianu
Constantin I. Bratianu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1821.06.02%20-%201891.05.16%20-%20Ion%20C.%20Br%C4%83tianu
Gheorghe I. Bratianu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1821.06.02%20-%201891.05.16%20-%20Ion%20C.%20Br%C4%83tianu
Cu respect,
Valentin Berca
www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“…drumul de la infrangere la biruinta, de la umilire la mandrie…”
2/08/2014
Repere istorice in actualitate:
• Republica Sovietica Bavaria (7 noiembrie 1918 – 3 mai 1919)
• Republica Sovietica Slovacia (16 iunie - 7 iulie 1919)
• Republica Sovietica Ungaria (21 martie - 1 august 1919)
o on March 19th., President Mihaly Karolyi had:
"... informed the cabinet that in the judgement of the government's military experts it would be only a matter of weeks before the Russian Red Army would break through the Romanian lines and reach the eastern boundaries of Hungary".
(R.L. Tokes: "Bela Kun and the Hungarian Soviet Republic"; New York; 1967; p. 132).
o Peoples Commissar for Foreign Affairs, Bela Kun:
"The reply of the Hungarian people to the ultimatum of the Entente demanding the immediate and final surrender of Hungarian territory to the Romanian oligarchy is the proclamation of a Dictatorship of the Proletariat",
(B. Kun: Radio Message to the Workers of the World, March, 23rd 1919; in: 0. Jaszi, ibid. p. 98).
o On April 22nd., 1919 Lenin himself cabled to the Soviet Russian Commander-in-Chief, Joakhim Vatzetis:
“An advance into a part of Galicia and Bukovina is essential for the purpose of establishing contact with Soviet Hungary". (V.1. Lenin: Telegram to J. Vatzetis, April 22nd., in J .M. Meijer; (Ed): "The Trotsky Papers; 1917-1922", Volume 1; The Hague; 1964; p.375).
o On April 25th., 1919, by-passing both Rakovsky and Vatzetis, the Political Bureau of the Central Committee of the Russian Communist Party sent an order directly to Antonov-Ovseenko, the Commander of the Ukrainian Front, to:
"Establish direct contact with Soviet Hungary". (M. Gorky et al: "Istoriya Grazhdanakoi Voiny" (History of the Civil War"); Volume 4; Moscow; 1959; p.71).
o On August 1st, a joint session of the Revolutionary Governing Council and the Central Committee of the Socialist Communist party of Hungary was held.
Bela Kun told the meeting that the position of the "Soviet" Republic" was now hopeless:
"I have been forced to come to this cold, sobering conclusion: the dictatorship of the proletariat has been defeated, economically, militarily and politically."
(B. Kun: Speech to Joint Session of RGG and CC of S-CPH; August 1st., l919 in: V. Bohm: "Ket Forradalom Tuzuben" (In the Crossfire of Two Revolutions), Vienna; 1923; in: R.L.Tokes: "Bela Kun and the Hungarian Soviet Republic" New York, 1967; p. 203).
The Austrian Social Democratic government gave Kun diplomatic immunity and he left the same day for Vienna with his family and a few friends, in a special train:
"Kun . . seizing the opportunity offered him by the Austrian government of Otto Bauer, got into a special train with his family and friends and left for Vienna. ... Those of his colleagues who had no room on the train were left behind to the mercy of the Romanian and White Armies".
(M.Karolyi: "Memoirs: Faith without Illusion"; London; 1556; p. 172).
o Le 5 juillet, lord Balfour, le ministre des Affaires étrangères britannique, recommande une action militaire contre la Hongrie et le 17 juillet le conseil suprême allié examine un plan élaboré par Foch et devant mobiliser 100 000 hommes. Mais les Alliés préfèrent laisser faire la besogne par l'armée roumaine.
o The Romanians were highly motivated, fighting for their dream to unify (into a single country) all the lands inhabited by ethnic Romanians. This long yearned dream was now supported by Woodrow Wilson's principles of self-determination and nation state.
o 20 aprilie – Armata Romana elibereaza Oradea
o 17 mai – Armata Romana intra in Arad; Aradul trece sub administratie romaneasca
o 20 – 26 iulie – batalia de pe Tisa
o 30 iulie - traversarea Tisei
o 3 august – primele unitati sub comanda generalului Rusescu intra in Budapesta
o 4 august – Budapesta este cucerita de Armata Romana; eliberarea Budapestei de bolsevismul agresor; generalul Mardarescu primeste defilarea trupelor romane in capitala Ungariei
o In the night from 4 to 5 August 1919, the Peace Conference already could learn from the report of the French command of Nagy Kikinda that in the evening of 4 August, at six PM, the Romanian army had marched into the capital of Hungary under the command of General Gheorge D. Mardarescu.
o 20 august – Armata Romana atinge la Raab limita ocupatiei sale in Ungaria
o 30 martie 1920 – retragerea completa a Armatei Romane la cererea Antantei
• 4 iunie 1920 - semnarea Tratatului de la Trianon
• on May 30th., 1937, Bela Kun was arrested by the NKVD
• In 1989, the Soviet government announced that Bela Kun had been executed in the Gulag on 29 August 1938
Surse: INTERNET
“De la Turtucaia, la Budapesta…
Este drumul de la infrangere la biruinta, de la umilire la mandrie, dela catastrofa ce ameninta viitorul unui neam, pana la sarbatoarea mareata a invierii”.
Constantin Kiritescu
Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei 1916 – 1919
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(I)
Cu respect,
Valentin BERCA
www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni
“Aprobam si ratificam Tratatul de pace incheiat la Bucuresti la 28 iulie…”
27/07/2014
“Mai inaintati economiceste decat toate statele din Balcani, nu numai ca putem sa ne pastram locul, dar inca sa cautam ca sa dam comertului nostru o indrumare mai activa catre aceste regiuni.”
STUDIU ISTORIC AL CAMPANIEI ROMANO-BULGARE DIN ANUL 1913
CONTINAND TOT MERSUL ACESTEI CAMPANII PRECUM SI REZULTATELE REALE DOBANDITE DE TARA
DE COLONELUL V. PARFENI
Din Artilerie
Bucuresti, 1915
Mai mult...
http://www.romaniamagnifica.ro/poze/romania_media/4248.pdf
Cu respect,
Valentin Berca
www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni